Ştiri Europene – 17 August 2012 / MRU la NZZ: „Puci în loc de schimbare democratică”

Posted on 17/08/2012 by

4


Revista Presei de la Deutsche Welle. În timp ce premierul Ponta s-a adresat, într-un interviu, ziarului economic german Handelsblatt, în care s-a arătat gata să coopereze cu Traian Băsescu, puciul USL a continuat să fie asiduu comentat în presa de limbă germană.

În care şi Mihai Răzvan Ungureanu a regretat joi, într-un amplu comentariu apărut în Neue Zuercher Zeitung, sub titlul „Puci în loc de schimbare democratică”, punerea în acut pericol a comunităţii de valori euro-atlantice prin intermediul unei „lovituri de stat efectuate cu mijloace legale”. În vest, unde liderii USL au pierdut lupta propagandistică, s-au impus vocea sa, a Monicăi Macovei şi a altor comentatori care au criticat masiv derapajul antidemocratic românesc, izolarea ţării şi instabilitatea politică şi economică generată de lupta la baionetă pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Tot mai larg acceptată începe să fie în occident teza, evocată în Neue Zuercher Zeitung, potrivit căreia în România s-a declanşat o „revoluţie a borfaşilor”, pentru re-acapararea controlului asupra justiţiei. Justiţie a cărei independenţă a asigurat-o la un moment dat Monica Macovei şi a garantat-o preşedintele suspendat. Doar o singură voce, de mai de mult ostilă lui Traian Băsescu, a abordat, preluând punctul de vedere al USL, ceea ce William Totok de la berlinezul taz a considerat a fi caracterul îndoielnic al metodelor de interceptare, de către procurori, a convorbirilor fostului ministru de interne Rus.  Pe de altă parte, dovedind că e informată în detaliu şi la timp în legătură cu realităţile din România, presa apuseană a continuat să analizeze pe larg şi, în genere, la obiect, încercările USL de perpetuare cu orice mijloace a suspendării şefului statului.

Spaţii largi s-au acordat nu doar criticilor americane şi europene, ci şi fraudelor, încercărilor de manipulare a listelor electorale şi reinterpretării, de către cuplul Ponta-Antonescu, a rezultatelor referendumului eşuat, pentru demiterea lui Băsescu, de la 29 iulie. În atenţie au rămas şi tentativele de intimidare a justiţiei şi mai cu seamă a Curţii Constituţionale, precum şi pernicioasele efecte economice ale dezastrului politic românesc. Ziarul economic Handelsblatt atrage bunăoară atenţia asupra îngrijorării manifestate de Fondul Monetar Internaţional în legătură cu pagubele pricinuite economiei de instabilitatea politică a României. Der Standard din Viena scoate în evidenţă, ca şi Handelsblatt, o prezumtivă înclinare, condiţionată, spre compromisul cu Traian Băsescu a premierului Ponta. În răstimp, Vocea Rusiei publică, în mod remarcabil, în limba germană, un interviu cu preşedintele suspendat Băsescu, neuitând să menţioneze divergenţele dintre postul oficial al Moscovei şi şeful ales al statului român. Deutsche Welle

Marea Britanie ameninţă Ecuadorul că va lua cu asalt ambasada de la Londra dacă nu îl predă pe fondatorul Wikileaks. Ecuadorul a acuzat Marea Britanie că a ameninţat că va lua cu asalt ambasada din Londra pentru a-l aresta pe fondatorul Wikileaks, Julian Assange, scrie BBC.  Assange s-a refugiat în ambasada Ecuadorului în luna iunie pentru a evita extrădarea în Suedia, iar surse apropiate oficialităţilor ecuadoriene susţin că statul îi va acorda azil politic. Ministrul de externe al Ecuadorului, Ricardo Patino, a anunţat miercuri într-o conferinţă de presă susţinută la Quito, că autorităţile au primit o scrisoare dela guvernul britanic prin intermediul unui oficial de la ambasada britanică. “Astăzi am primit o scrisoare de la Marea Britanie, o ameninţare clară oferită în scris, că ambasada noastră de la Londra va fi luată cu asalt dacă nu îl predăm pe Julian Assange”, a declarat ministrul. “Ecuadorul respinge clar aceste ameninţări, inacceptabile din partea unui stat democratic ca Marea Britanie. Noi nu suntem colonie britanică”, a precizat Patino. Marea Britanie s-a declarat miercuri “hotărâtă” să îl extrădeze pe Julian Assange în Suedia, unde este acuzat de viol şi agresiune sexuală. Julian Assange, un australian în vârstă de 41 de ani, este acuzat de către justiţia suedeză de viol şi agresiune sexuală. Începând de la 19 iunie, el s-a refugiat la ambasada Ecuadorului de la Londra, unde a depus o cerere de azil politic pentru a evita extrădarea în Suedia. Fondatorul WikiLeaks se află din 19 iunie în ambasada Ecuadorului din Londra, cerând azil politic în contextul în care justiţia britanică a admis extrădarea sa în Suedia, unde este acuzat de agresiuni sexuale. Assange susţine că extrădarea sa în Suedia ar deschide calea transferului în Statele Unite, unde ar risca pedeapsa cu moartea pentru difuzarea a zeci de mii de mesaje diplomatice şi militare cu caracter confidenţial. BBC aduce Ziarul Financiar.

Vizită istorică a patriarhului Kiril în Polonia. Patriarhul Bisericii Ortodoxe Ruse se află joi în Polonia, într-o vizită istorică, prima efectuată vreodată de un şef al Bisericii Ortodoxe Ruse în această ţară catolică. Înaltul prelat ortodox va semna vineri, împreună cu şeful Bisericii Catolice Poloneze, monseniorul Jozef Michalik, un apel inedit pentru reconcilierea ruso-poloneză. Semnarea apelului va coincide cu verdictul de la Moscova în procesul cântăreţelor punk din trupa Pussy Riot, judecate cu consimţământul patriarhului Kiril, pentru că au cântat într-o biserică o piesă îndreptată împotriva actualei puteri de la Kremlin. La Varşovia, organizaţiile feministe au anunţat deja o manifestaţie şi un marş în faţa Ambasadei Rusiei, ceea ce va deranja vizita patriarhului Kiril. Înaltul ierarh va fi primit de preşedintele Bronislaw Komorowski şi de alţi politicieni. Programul religios al deplasării sale prevede o vizită în localitatea Grabarka, loc simbolic al cultului ortodox din Polonia, ţară cu peste 38 de  milioane de locuitori, dintre care doar o jumătate de milion ortodocşi, potrivit statisticilor oficiale. Relaţiile dificile pe care Polonia şi Rusia le-au întreţinut de-a lungul istoriei lor includ şi numeroase conflicte între catolicii polonezi şi ortodocşii ruşi. Kiril va semna aşadar un îndemn către ruşi şi polonezi să se ierte reciproc pentru ceea ce şi-au făcut unii altora în cursul istoriei. Nu toţi în Polonia îl aşteaptă însă cu braţele deschise pe patriarhul rus, văzut mai curând ca emisar al Kremlinului decât al Domnului, scrie Europa Liberă. Vizita a fost criticată de partidul de centru-dreapta Lege şi Justiţie, al fostului premier, Jaroslaw Kaczynski. RFI.

Ministrul austriac de Externe vrea eliminarea din zona euro a statelor care nu-și respectă angajamentele.  Ministrul de Externe al Austriei, Michael Spindelegger, dorește înființarea unui mecanism prin care statele membre UE care nu-și respectă angajamentele să poată fi excluse, relatează AFP. Mecanismul s-ar putea aplica statelor care nu respectă criteriile UE. Conform lui Spindelegger, crearea sa ar dura aproximativ cinci ani. “Dacă am fi avut acum un asemenea mecanism, am fi suportat consecinţele”, a precizat ministrul, cu aluzie la Grecia, țară care a beneficiat, până acum, de două planuri de salvare. Spindelegger a adăugat că un asemenea mecanism ar spori încrederea pieţelor în moneda euro. “Trebuie să găsim metode prin care să putem da afară pe cineva din zona euro”, a concluzionat Spindelegger, pentru publicația Kurier. Propunerea ministrului se bucură de susținere din partea unor state precum Germania, Finlanda, Olanda, sau Luxemburg. Adevarul.

Măsurile de austeritate împing familiile europene în Africa. Fostele colonii portugheze de pe continentul african, precum Mozambic, atrag tot mai mulţi şomeri iberici pe măsură ce restructurările operate de companiile de pe Bătrânul Continent lasă în urmă zeci de mii de profesionişti fără un loc de muncă. Chiar dacă este una dintre cele mai sărace ţări din lume, economia Mozambicului se aşteaptă să crească în acest an cu 7%, iar oportunităţile de angajare, mai ales pentru vorbitorii de limbă portugheză, sunt în creştere. Migraţia forţei de muncă se observă tot mai clar în ţări precum Spania, Portugalia, Iralnda, Slovenia şi Cipru. Cel puţin 100.000 din cele 11 milioane de cetăţeni ai Portugaliei s-au mutat în străinătate în 2011. În Africa, economia înfloritoare a Angolei a absorbit 70.000 portughezi din 2003, potrivit Observatorului privind Emigraţia de la Lisabona, sprijinit de guvern. Numărul de portughezi din Brazilia cu vize de muncă a crescut cu 52.000 în 18 luni, în 2011. Anul trecut, cu un şomaj de 20%, Spania a devenit un exportator net de oameni, pentru prima dată din 1990, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În primele nouă luni ale anului, au părăsit ţara cu circa 55.626 mai multe persoane decât au sosit. Capital.

Advertisements