Ştiri Europene – 20 August 2012 / Helsinki şi Viena se pregătesc pentru Grexit

Posted on 20/08/2012 by

3


Helsinki şi Viena se pregătesc pentru Grexit sau destrămarea zonei euro. Finlanda se pregăteşte pentru o criză financiară de amploare, în contextul intensificării tensiunilor din zona euro, iar Helsinki nu va mai tolera noi planuri de asistenţă financiară şi nicio o uniune fiscală tacită, relatează, pe prima pagină, publicaţia The Daily Telegraph. Cotidianul difuzează un interviu cu ministrul finlandez de Externe, Erkki Tuomioja, în care acesta afirmă: Există un consens că o destrămare a zonei euro va comporta costuri mai mari, pe termen scurt şi mediu, decât gestionarea crizei. Nu există reguli privind renunţarea la euro, dar este doar o chestiune de timp. Fie statele sudice, fie cele nordice vor ieşi din zona euro, în condiţiile în care actualele planuri de austeritate creează situaţii foarte dificile pentru milioane de oameni, distrugând viitorul Europei. Este o catastrofă totală. În ritmul actual, riscăm să rămânem fără fonduri. Dar nimeni din Europa nu doreşte să fie primul care iese din zona euro, pentru a nu i se atribui întreaga vină. În Austria, un interviu cu vicecancelarul Michael Spindelegger, ministru de Externe şi lider al formaţiunii conservatoare ÖVP, este publicat pe prima pagină a ziarului Kurier, sub titlul “Cei care încearcă să ne păcălească trebuie să părăsească zona euro”. Michael Spindelegger a declarat pentru cotidianul de la Viena: Avem nevoie de mai multe modalităţi pentru excluderea unui stat din uniunea monetară, ţări care nu îşi respectă angajamentele. Dacă aceste reglementări ar exista, consecinţele ar fi deja vizibile. Cu toate acestea, analiştii care au comentat propunerea lui Spindelegger cred că o ieşire a Greciei din zona euro ar genera “costuri imprevizibile” pentru Uniunea Europeană, chiar şi riscul destrămării uniunii monetare, “în contextul în care o excludere îi afectează întotdeauna pe cei slabi şi oricine poate fi uneori cel mai slab”. Declaraţiile intervin la două săptămâni după un interviu al ministrului Finanţelor din landul Bavaria, Markus Söder, care a stârnit reacţii după ce a afirmat, pentru Bild, că Grecia ar trebui să părăsească zona euro anul acesta. Original The Daily Telegraph si Kurier, aduce in limba romana PressEurop.

Rusia riscă să piardă titlul de cel mai mare producător de petrol din lume. Rusia riscă să piardă poziţia de lider mondial în producţia de petrol şi chiar să cadă pe ultimul loc al podiumului deoarece îşi dezvoltă prea lent acest sector, potrivit unei analize Ria Novosti. În primul semestru, Rusia s-a menţinut pe prima poziţie a clasamentului ţărilor producătoare de ţiţei, urmată de Arabia Saudită şi de SUA. Top zece include, de asemenea, China, Canada, Iran, Mexic, Irak, Kuweit şi Brazilia. “Este puţin probabil ca un nou stat să urce pe podium în viitorul apropiat. Însă aici nu sunt excluse modificări de poziţii. Rusia riscă nu doar să piardă poziţia de lider, ci şi să cadă pe locul trei”, scrie agenţia rusă de ştiri. Cu toate că Rusia ocupă primul loc în top, producţia sa petrolieră se dezvoltă foarte lent. Livrările nu au crescut decât cu 1,6% în primul semestru, comparativ cu 11,3% în Arabia Saudită şi 11% în SUA, potrivit datelor OPEC. “Producţia de petrol a Arabiei Saudite creşte din raţiuni politice. Din dorinţa de a pedepsi încăpăţânarea Iranului, Occidentul a blocat acestui stat accesul pe piaţa mondială de petrol. Arabia Saudită, principalul rival politic şi economic al Iranului, s-a angajat să alimenteze piaţa, şi chiar poate”, notează analiza. De asemenea, SUA îşi pot majora producţia de ţiţei într-un ritm foarte ridicat şi fac eforturi pentru a-şi asigura independenţa energetică. “Rusia însă nu-şi poate accelera substanţial producţia de petrol. Resursele care sunt exploatate de mult timp sunt practic epuizate. Noile zăcăminte descoperite în Siberia Oriantală au permis accelerarea producţiei în anii 2009-2010, însă situaţia nu va dura mult timp. Este absolul necesar să fie valorificate rezervele platformei continentale arctice, dar, din cauza sistemului fiscal actual, aceasta ar dura ani de zile”, conchide analiza. Ziarul Financiar.

Rolul Bundeswehr după decizia Curţii Constituţionale. Recenta decizie a Curţii Constituţionale de la Karlsruhe, potrivit căreia Bundeswehr ar putea interveni, în cazuri extreme, cu mijloace militare şi în interiorul ţării, a redeschis dezbaterea asupra rolului armatei germane. Are Bundeswehr dreptul de a interveni şi pe teritoriul Germaniei în cazul unui atac terorist? De exemplu dacă aparate de zbor sunt folosite drept arme de către Al Qaeda pentru a distruge zgârie-nori sau centrale atomice? Întrebarea s-a pus cu insistenţă după ce, la începutul lui ianuarie 2003, Germania era cât pe ce să fie confruntată cu imagini similare celor de la 11 septembrie 2001, din New York. Pilotul unui planor ce zbura deasupra clădirilor înalte ale metropolei financiare Frankfurt pe Main a ameninţat că va intra cu forţă într-una dintre acestea. După două ore pline de dramatism, în care poliţia a evacuat zona respectivă şi două jeturi ale aviaţiei militare au reuşit să-l ţine în şah, în aer, pe pilot, acesta a putut fi determinat să aterizeze. Guvernul federal a adoptat în consecinţă o lege privind securitatea aeriană, conform căreia era permisă atacarea avionelor de pasageri deturnate de terorişti. Curtea Constituţională a ripostat, apreciind, în 2006, că, din motive etice, nu pot fi ucişi pasagerii unui avion doar pentru a preveni un pericol şi mai mare. Cu alte cuvinte că nu pot fi sacrificate vieţi omeneşti pentru a salva alte victime posibile. Apoi Bundeswehr nu ar avea dreptul de a interveni în interiorul ţării decât în caz de catastrofă sau în sprijinul Poliţiei, dar şi atunci doar folosind mijloacele de care dispune Poliţia. Aşadar nu şi tancuri sau avioane de luptă. Ei bine, tocmai asupra acestui ultim aspect, cele două camere ale Curţii Constituţionale n-u căzut de acord. Motiv pentru care membrii ambelor camere s-au reunit în plenum – pentru a cincea oară doar în istoria Republicii Federale Germania – în tentativa găsi un numitor comun. Integral la Deutsche Welle

Wiener Zeitung: “Pentru Guvernul Ponta, întoarcerea preşedintelui suspendat va fi un coşmar.” Wiener Zeitung remarcă: “războiul din jurul politicii şi justiţiei din România intră într-o fază decisivă”. “Curtea Constituţională va decide la data de 21 august finalitatea referendumului din România. Listele electorale din România au devenit punctul central al unor mustrări internaţionale intense. După Uniunea Europeană, a venit rândul SUA să îşi exprime îngrijorarea faţă de situaţia din România. În acest sens, ministrul de Externe, Hillary Clinton, l-a trimis pe Philip Gordon pentru o vizită fulger la Bucuresti. Replica premierului Ponta a venit prompt: imaginea defăimată a României în străinătate este în proporţie de 100% meritul lui Traian Băsescu. Criza politică gravă din România nu şi-ar găsi sfârşitul nici în cazul în care referendumul ar fi invalidat din cauza neatingerii cvorumului necesar. Ea va continua cel puţin până la alegerile parlamentare. De pe urma întoarcerii lui Băsescu cel mai mult are de pierdut preşedintele interimar Crin Antonescu. Pentru Guvernul Ponta, întoarcerea preşedintelui suspendat va reprezenta de asemenea un coşmar”, consideră jurnaliştii de la Wiener Zeitung. Portalul de ştiri nachrichten.at decretează: “Luptă haotică în România. Războiul pentru putere dintre premierul socialist Victor Ponta şi suspendatul preşedinte democrat-liberal Traian Băsescu duce România în haos”. Original la Wiener Zeitung, aduce Romania Libera.

Der Spiegel: Criza din România, ruşinea Europei. In tara EU Romania domnesc stari intolerabile. Clici politice secatuiesc tara, guvernul spulbera cu nerusinare legile, chiar si opozitia sta sub suspiciunea de coruptie. Recent, presedintele Curtii Constitutionale a solicitat ajutor Bruxellesului. Pe Ponta situatia asta nu il preocupa. Monica Macovei se confrunta adesea in aceste zile cu fete neincrezatoare. Atunci cand europarlamentarul roman le explica colegilor straini miza crizei de stat din tara natala, simte scepticismul ascultatorilor. In timpul decalaratiilor nici macar nu mentioneaza multe din detaliile care ti-ar ridica parul in cap. Crede ca ar  parea suprarealiste.  “ Nu de multa vreme nu mi-as fi imaginat nici macar eu cu cata nerusinare pot sa incalce legile guvernantii” , spune Monica Macovei. Fostul ministru al justitiei, ale carei reforme au netezit Romaniei calea spre aderarea in Uniunea Europeana la inceputul lui 2007 chiar nu exagereaza. Dureaza déjà de multe saptamani lupta acerba pentru putere dintre  guvernul  condus de premierul Ponta si Presedintele Traian Basescu. Pentru a-l inlatura definitiv pe presedintele Basescu, suspendat  de Parlament in data de 6 iulie , guvernarea Ponta a ignorat legi in vigoare si hotarari ale Curtii Constitutionale sau a modificat regulile jocului chiar in timpul desfasurarii lor, prin hotarari de urgenta ale guvernului. In acest timp, tara este paralizata de o disputa cel putin bizara referitoare la numarul real de alegatori: inainte de referendumul din 29 iulie, cand populatia a fost chemata sa voteze indepartarea sefului statului, guvernul a anuntat oficial un numar de  18,3 milioane de alegatori. Original in Der Spiegel, aduce Politeia Europeana

Advertisements