Ştiri Europene – 21 August 2012 / Deutsche Welle: O sentinţă cu cântec?

Posted on 21/08/2012 by

6


O sentinţă cu cântec? O eventuală sentinţă de validare a referendumului de la 29 iulie ar avea consecinţe grave şi incalculabie, prelungind instabilitatea politică din România. Dar nu e clar deloc cum vor vota până la urmă judecătorii.În aşteptarea verdictului Curţii Constituţionale privind referendumul de la 29 iulie, toate temerile şi aprehensiunile sunt legitime.N-au devenit principiile statului de drept, de luni de zile, un soi de preş al guvernanţilor? N-au fost expediate ele, de mult, de  către cei cu pâinea şi cuţitul, la coşul de gunoi? În chestiunea dispreţului afişat faţă de independenţa justiţiei şi a judecătorilor supremi, premierul Victor Ponta dăduse ele însuşi semnalul decisiv, în vară, înaintea suspendării lui Traian Băsescu. Prim-ministrul îşi făcuse ţăndări şi în ţară şi în străinătate propria imagine, avariată deja rău de plagiat, substituindu-se fără nici o jenă preşedintelui, ca reprezentant al României la Consiliul European, în pofida unei sentinţe contrare a Curţii Constituţionale. N-a fost nici pe departe singurul exemplu flagrant, justificând orice temeri, oricât de puternice, în legătură cu riscul demolării definitive a  statului de drept în România. Ingerinţele politicului în treburile justiţiei s-au vădit clar şi fără echivoc în varii instanţe.De pildă, în atitudinile premierului, a preşedintelui interimar şi a celui care trebuie considerat mentorul amândurora, Ion Iliescu, preşedintele mineriadelor, faţă de anchetele deschise de magistraţii români în chestiunea fraudării masive a referendumului de la sfârşitul lunii iulie. La fel de alarmant e şi apelul lansat colegilor din occident de preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean. Acest strigăt de ajutor disperat, informând Comisia de la Veneţia de intimidările şi ameninţările la care sunt supuşi unii membri ai Curţii, a oripilat întregul Apus şi ar trebui să-i alarmeze în cel mai înalt grad pe toţi cei care speră într-o victorie a statului de drept. În rândul cărora persistă serioase îndoieli privind legitimitatea acţiunilor de suspendare a preşedintelui. Or, în reacţie la sos-ul CCR, ex-ministrul justiţiei Corlăţean, devenit diplomat-şef, a sugerat, manipulator, că imaginea României ar fi, chipurile, prejudiciată de acest strigăt. În realitate, prejudiciul cel mai grav l-a produs crearea, de către potentaţi, a unei situaţii care face inevitabil un asemenea strigăt. Odată în plus, un ministru român a demonstrat că şi-a depăşit nivelul de competenţă ajungând în fruntea ministerului de externe. În fine, din stenogramele oficialilor interceptaţi de magistraţii români reiese indubitabil încercarea puterii USL-iste, în frunte cu Antonescu, Ponta şi Voiculescu de modificare din mers a regulilor jocului. Propusa restrângere post-factum a listei electorale prin încălcarea drepturilor sacrosancte ale românilor din străinătate de a participa la alegeri ar fi, odată aplicată, o infracţiune strigătoare la cer. În plus, alimentează întemeiata suspiciune, potrivit căreia se încearcă uzurparea sine die a funcţiei prezidenţiale româneşti. De la bună parte din comentatorii români, de la Angela Merkel şi Viviane Reding, de la liderul PPE la şeful grupului social-democrat al Parlamentului European şi colegul său de partid din Bundestag, Frank-Walter Steinmeier, până la tot mai mulţi ziarişti occidentali, cele petrecute în România au fost masiv deplânse, în ultima vreme. În ţară şi străinătate au produs regrete şi îngrijorări bunul plac al executivului, faptul că domnia legii e departe de a mai fi garantată de puterea politică, faptul că, în România, magistraţii sunt supuşi celor mai masive presiuni şi acţiuni de intimidare. În replică, potentaţii actuali de la Bucureşti au amplificat izolarea ţării. Au înfierat vestul, cu un ultra-naţionalism găunos, amintind de naţional-comunismul ceauşist şi au agitat spectrul celor mai diverse himere. Asistat de Antena 3, cuplul Ponta-Antonescu şi oamenii lor au osândit cu maximă energie închipuita „dezinformare” sau „reaua voinţă” a oficialilor occidentali şi „cumpărarea” sau presupusa înregimentare, în prezumtiva „tabără a lui Băsescu”, a observatorilor interni neobedienţi. Asupra celor din urmă s-au dezlănţuit cu nemaiîntâlnită furie oştiri întregi de postaci USL-işti care mai de care mai ameninţători.  În această atmosferă incendiară nici un observator avizat şi nici un expert juridic nu mai poate, spre deosebire de Crin Antonescu, anticipa sentinţa Curţii Constituţionale. Sentinţă care, la drept vorbind, ar trebui să fie una clară şi netă. Abuzivul referendum de la 29 iulie ar trebui invalidat pentru lipsă de cvorum. Deutsche Welle

Au trecut 30 de ani de la criza datoriilor din America de Sud, iar filmul rulează acum în Europa, care a uitat lecţiile predate de România acum trei decenii. Ieri s-au împlinit 30 de ani de când Mexicul a anunţat un moratoriu pen­tru datoriile externe, eveniment care a marcat începerea unui proces de contaminare care a degenerat în ceea ce atunci a fost numit a treia criză mon­dială a datoriilor şi un deceniu pierdut pen­tru America de Sud. Liderii lumii par să fi uitat lecţiile de atunci – fără noi împru­mu­turi, fără datorii şi fără importuri costisi­toare, iar acum o altă criză a datoriilor ur­mea­ză acelaşi curs, cu Grecia în rolul Mexi­cul­ui, revendicând de data aceasta victime din rândul unora dintre cele mai bogate state. În urmă cu 30 de ani băncile americane, britanice şi japoneze reciclau profiturile producătorilor de petrol prin datoriile riscante ale guvernelor sud-americane şi foloseau împrumuturile sindicalizate pentru a oferi nechibziut credite fără a lua în seamă pericolele, scrie The Guardian. În actuala criză, coloşii bancari americani şi europeni au pus credit ieftin la dipoziţia unor debitori ipotecari cu bonitate redusă şi au pus în aceleaşi pachete impoteci bune şi riscante, pe care le-au scos la vânzare. Reacţia autorităţilor în faţa crizei este, de asemenea, similară. În 1982, guvernele din America de Sud au primit bani de la FMI pentru a plăti datoriile pe care le aveau la bănci, care altfel riscau să se prăbuşească din cauza nesăbuinţei în afaceri. Ca şi în cazul de acum al Greciei, banii au fost daţi cu o mână şi luaţi cu cealaltă. În schimbul împrumu­turilor, FMI a cerut condiţii draconice de austeritate, care au adus ţărilor respective un deceniu pierdut, cu şomaj ridicat, dinamici economice slabe şi un grad de sărăcie mai mare. Guvernele au plătit scump bailout-urile deoarece Fondul se temea că o abor­dare mai relaxată ar încuraja statele să se angajeze într-o nouă frenezie a împrumu­turilor – hazardul moral. În 1990, economia Americii de Sud ajunsese să fie cu 8% mai mică decât în 1980. Şocurile nu au uşurat povara datoriilor care, din contră, au crescut. În cinci ani după 1982 raportul datorie/PIB al Mexicului s-a dublat deoarece economia s-a prăbuşit. Ca urmare, datoriile ţării a trebuit să fie restructurate. În pofida temerilor că iertarea de datorii va fi “răsplătită” printr-un comportament de elev neascultăror, guvernele sud-americane şi-au învăţat lecţiile. Integral la Ziarul Financiar.

Dosare fierbinţi pentru Hollande, după vacanţă.  În Franţa, vacanţele s-au încheiat pentru şeful statului, François Hollande, care s-a întors la Paris cu o agendă marcată de urgenţa unor dosare cum ar fi cel legat de securitate sau de situaţia romilor.  Clasa politică franceză îşi reia activitatea, iar de la executivul francez se aşteaptă ceva mai multă combativitate. A venit momentul adevărului pentru François Hollande, afirmă, în orice caz, editorialistul care semnează luni pe prima pagină a ziarului LE MONDE. În ultimul timp şeful statului francez a fost criticat pentru o oarecare “stagnare” şi “lipsă de acţiune”, ba chiar unii comentatori se întreabă dacă el are efectiv o viziune de viitor în actualul context de criză. Unii dintre colaboratorii săi apropiaţi au considerat chiar că trebuie să răspundă acestor critici şi au precizat că acţiunea preşedintelui se înscrie într-o durată de cinci ani, o modalitate de a spune “nu aşteptaţi rezultate acum, doar după trei luni de la preluarea puterii, rezultatele palpabile vor veni mai tîrziu”. Dosarele care îl aşteaptă pe François Hollande sunt la fel de fierbinţi ca şi aceste zile de caniculă din Franţa. Probelmele zonei euro, reforma fiscală din Franţa, subiectele legate de securitate care s-au amplificat în ultimul timp, iată doar câteva dintre şantierele acestui sfârşit de vară şi alte toamnei care se apropie. Franţa este ameninţată cu recesiunea, iată o primă constatare. Iar potrivit sondajelor, moralul francezilor este mai scăzut în acest sfârşit de august decât în urmă cu 5 ani când tocmai venise la putere Nicolas Sarkozy. François Hollande trebuie deci să dea dovadă de iniţiativă, să arate că ştie ce trebuie făcut pentru ieşirea din criză, şi de altfel în următoarele 15 zile şi-a programat o intervenţie televizată. Între timp va prezida un prim consiliu de miniştri, mai precis miercuri.Joi se va întîlni cu cancelarul Gremaniei, doamna Angela Merkel, iar sîmbără îl va primi la Paris pe primul ministru grec. La sfârşitul lunii august François Hollande va mai rosti şi un discurs pe teme de politică externă, pentru că şi la acest capitol Franţa trebuie să se adapteze unor noi configuraţii geopolitice şi unor noi realităţi, mai ales pe fondul războiului din Siria şi al unor tensiuni care se acumulează între occidentali pe de o parte şi ruşi pe de altă parte. Integral la RFI.

Europa, afectată de secetă: producţie redusă de cereale şi risc mare de incendii. Seceta din sudul şi estul Europei contribuie la scăderea globală a producţiei de cereale, sporind totodată temerile legate de impactul pe care îl poate avea pe termen lung asupra rezervelor de apă dulce, relatează Euractiv. În România, situaţia s-a stabilizat deocamdată, potrivit prognozei ANM, însă efectele negative ale perioadei mari în care nu a plouat se vor face simţite. Securitatea alimentară şi conservarea resurselor de apă ale Uniunii Europene se numără printre temele care vor fi abordate în cadrul Săptămânii mondiale a apei, care începe la 26 august la Stockholm. Potrivit Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru alimentaţie şi agricultură (FAO), preţul alimentelor a crescut per total cu 6% în luna iulie, dar la porumb creşterea a fost de 23%, iar la grâu de 19%. Aceste majorări sunt atribuite în principal secetei devastatoare care a afectat centrul Americii şi recoltei de grâu mai slabe decât se prevedea din Rusia. În Europa, centrul de analiză Strategie Grains şi-a redus previziunile în ceea ce priveşte recolta de porumb a UE cu 7,1 milioane de tone, apreciind că aceasta se va ridica la 58,1 milioane de tone, cu 13% mai puţin faţă de 2011. “Creşterea porumbului a fost grav afectată de arşiţă, de vremea uscată din Europa centrală şi de sud”, a explicat pentru Reuters centrul de analiză instalat în Franţa, adăugând că “daunele sunt ireversibile, cu toate că o ameliorare a vremii ar putea crea condiţii mai bune pentru dezvoltarea cerealelor existente”. […]În ce priveşte producţia de porumb globală, Strategie Grains şi-a revizuit în jos cu aproape 70 de milioane de tone previziunile pentru sezonul 2012/2013, până la 829,1 milioane de tone. Mai mult, vremea uscată prelungită a contribuit la declanşarea de incendii de pădure distrugătoare în Portugalia, Spania, sudul Franţei şi Grecia, în Balcani şi în Turcia. Vineri, Sistemul european de informare pentru incendii forestiere a avertizat asupra riscului extrem sau ridicat de incendii în mare parte din sudul Europei, până mai la nord, în Ungaria şi Slovacia. Observatorul european pentru secetă a anunţat că sunt condiţii de secetă în regiuni din Franţa, Germania, Spania şi Italia, dar şi în Insulele Feroe din Atlanticul de nord, care ţin de Danemarca. În plus, părţi din China, Rusia, Australia, Franţa, Spania, Portugalia şi sudul Statelor Unite au cunoscut în ultimii ani perioade îndelungate de vreme uscată, ceea ce a afectat producţia de bunuri alimentare şi a creat îngrijorare în legătură cu stabilitatea pe termen lung a rezervelor de apă. În Anglia, a treia iarnă succesivă fără precipitaţii a determinat autorităţile britanice să susţină măsuri de conservare a apei. Deşi în numeroase părţi ale Europei există rezerve mari de apă, continentul nu este imun. Cercetători de la Centrul Helmholtz pentru studiul mediului, din Germania, au avertizat că unele ţări din UE se confruntă atât cu scăderea rezervelor de apă, cât şi cu poluarea, şi au cerut Uniunii să ia măsuri pentru o mai bună gestionare a situaţiei. În egală măsură, cercetătorii de la Helmholtz fac apel la măsuri mai ferme de protecţie împotriva poluării şi a risipei de apă atât la nivel naţional, cât şi la nivelul Uniunii Europene. Integral in Capital.

Hugo Chavez ameninţă Marea Britanie, în scandalul lui Julian Assange. Preşedintele venezuelean Hugo Chavez a ameninţat Marea Britanie cu “reacţii radicale” în cazul în care autorităţile britanice vor pătrunde cu forţa în incinta ambasadei ecuadoriene din Londra, pentru a-l aresta pe Julian Assange, menţionând că Ecuadorul “nu este singur”, relatează AFP. “Vom avea răspunsuri foarte radicale în cazul în care Marea Britanie va decide să încalce suveranitatea ecuadoriană în ambasada Ecuadorului’ pentru a-l aresta pe Assange, fondatorul WikiLeaks, a declarat Chavez, în timpul unui interviu difuzat de către postul de televiziune publică VTV. “Îi sugerăm Guvernului britanic să se gândească bine înainte, pentru că s-a terminat epoca în care vechile imperii, precum şi cele noi, puteau face cum doreau. Ecuadorul nu este singur”, a menţionat preşedintele.Chavez, aliat apropiat al preşedintelui ecuadorian Rafael Correa, nu a detaliat tipul acţiunii pe care Guvernul său va recurge, dar a menţionat că este “în pregătire”. Miniştrii de Externe din cadrul Alianţei Bolivariene pentru America (ALBA) s-au reunit la două zile după ce Ecuadorul i-a acordat azil diplomatic lui Julian Assange. Fondatorul Wikileaks s-a refugiat în această ambasadă, la 19 iunie, pentru a evita extrădareasa către Suedia, unde trebuie să răspundă în faţa justiţiei pentru viol şi agresiune sexuală.ALBA a lansat un apel către Quito şi Londra să înceapă o “negociere directă” pentru a-şi putea rezolva litigiul. Adevarul.

Advertisements