Ştiri Europene – 24 August 2012 / România – Muşcături, înţepături, apucături

Posted on 24/08/2012 by

3


Revista Presei de la Deutsche Welle. Europa şi România. România continuă să focalizeze atenţia comentatorilor devreme ce, în pofida sentinţei Curţii Constituţionale care prevede revenirea lui Băsescu la Cotroceni, lupta politică nu a luat sfârşit iar de virusul românesc se pot molipsi şi alte state.

Pe prima pagină a cotidianului FRANKFURTER ALLGEMEINE ZEITUNG, sub titlul „Pericol de molipsire”, un articol de fond relevă de ce România este un caz special în grupul ţărilor est europene membre ale Uniunii Europene. Editorialistul face un analitic tur de orizont al istoriei postbelice a ţării, fiindcă abia în lumina întîmplărilor de dinainte de aderarea la Uniunea Europeană, se vădeşte caracterul special, singular al traiectoriei româneşti. Meritul lui Rheinhard Veser, autorul amplului articol, este şi acela de a contextualiza în plan european, destinul ţării. De pildă, insistînd asupra structurilor puterii economice şi financiare, preluate în bună parte în mai toate ţările est europene, de foştii comunişti. Mult după 1989, aceştia au fost mai prezenţi în birocraţia de stat şi în economie, decît forţele comuniste. Oportunismul, versatilismul politic, de asemenea, nu sunt simptomele unei boli specific româneşti: mai peste tot cadrele fostului regim, instalate în funcţiile cheie în noile structuri ale puterii şi-au exhibat cu atît mai vehement „convingerile” social democrate şi sentimentele pro-europene, cu cît data aderării ţării lor la Uniunea Europeană s-a apropiat mai mult. Din Bulgaria şi pînă la Ţările Baltice se poate observa cum în majoritatea statelor membre ale UE, tentativele forţelor post comuniste de a-şi asigura accesul la instituţiile financiare interesante au devenit tot mai insolente.

Ceea ce se întîmplă acum în România, se poate citi în partea finală a analizei, este doar ascuţirea extremă a unui conflict care are sau poate dobîndi constelaţii asemănătoare şi în restul statelor est europene membre ale Uniunii. De aceea lupta pentru putere din România nu este o afacere românească pur internă ci priveşte întreaga Uniune Europeană. Dacă atacul premierului Ponta şi al acoliţilor săi asupra instituţiilor statului şi asupra principiilor fundamentale ale democraţiei ar avea succes. Ar exista riscul unei molipsiri. Intr-un atare caz ar fi ameninţat însuşi fundamentul Uniunii Europene. Din acest motiv, conchide autorul, presiunea Bruxelles-ului asupra guvernului de la Bucureşti nu are voie să slăbească. Din acelaşi motiv, se poate afla din cuprinsul unui alt articol, publicat pe a doua pagină a aceluiaşi cotidian, Bruxelles-ul solicită revenirea rapidă a lui Traian Băsescu la preşedinţie, iar Uniunea Europeană avertizează partidele să pună capăt adversităţilor. Care oricum deja au început să ruineze nu numai bunul renume al ţării dincolo de hotare ci şi situaţia internă, rezultă din paginile unui articol publicat în săptămînalul DIE ZEIT sub titlul „EuEuEu.” Îngrijorarea produsă de înverşunata luptă pentru putere dusă de prea puternicii zilei în România îşi află expresia atît în avertismentele Uniunii Europene cît şi în trimiterea de către şefa diplomaţiei americane, Hillary Clinton, a unui emisar special la Bucureşti.

Şi cum un rău nu vine niciodată singur, adversităţile ating cote paroxistice tocmai într-un moment cînd România trebuie să-şi stabilizeze moneda şi economia, cînd ţara, cea de-a doua în ordinea sărăciei în Europa, trebuie să aplice şi măsurile de austeritate impuse de criză. Tocmai în această situaţie, în capul politicienilor se rotesc doar două vocabule : eu, eu, eu, al meu, al meu, al meu, scrie autoarea articolului, Alice Bota. Consecinţele acestei vrăjmăşii sunt deja grave: societatea care după 1989 şi aşa nu a prea avut încredere în clasa politică este epuizată.Cît depsre clasa politică aceasta s-a evidenţiat pînă acum prin corupţie, prin intrigi şi tranzacţii ilegale, prin modul dur de a practica pokerul politic, prin naţionalism agresiv. In incheiere, DIE ZEIT recomandă un dialog al partidelor politice româneşti cu colegii lor europeni care pînă acum nu au făcut altceva decît să fie consternaţi. A sosit momentul unui dialog între colegi. Un dialog care nu va fi deloc plăcut. Dar care poate fi tămăduitor, deduce cititorul.  Ziarele nu au pierdut din vedere nici periplul Angelei Merkel dincolo de frontiera de est a Europei, în Republica Moldova, nici dialogul cu preşedintele Franţei, Hollande, şi fireşte, cum se putea altfel, nici interminabila criză a datoriilor şi soarta crudă a Greciei. Deutsche Welle

Agentiile de presa

Reuters. Angela Merkel indeamna Grecia sa continue reformele dure. Cancelarul german Angela Merkel a anuntat joi ca il va indemna pe premierul Greciei sa continue reformele dure atunci cand se vor intalni la Berlin, vineri, intre timp asteptand un raport de la creditorii internationali privind progresele inregistrate de Atena. Merkel se va intalni si cu Francois Hollande in cadrul unui dineu oficial, pentru a regla atitudinea lor fata de Grecia. Dupa vizita de la Berlin, premierul grec Antonis Samaras va vizita si Parisul, urmand sa poarte discutii cu presedintele francez, cu scopul de a obtine o amanare pentru punerea in aplicare a reformelor dureroase din tara sa.  

AFP. Delicventele romanilor sunt o realitate, nu pot fi negate – Valls Manuel. Delicventele romanilor din Franta au crescut cu peste 69% in ultimii doi ani, conform statisticilor Directiei Centrale a Politiei Judiciare, publicate joi de catre cotidianul Le Parisien. Acestea sunt o realitate si e important sa nu se nege existenta lor, a declarat ministrul de interne Valls Manuel. “Aceasta este realitate, important e sa nu negam. Ieri premierul a subliniat ca trebuie sa luptam impotriva crimei organizate atunci cand este vorba de exploatarea minorilor, a femeilor si barbatilor, inclusiv pentru prostitutie”, anunta Valls. Cu o zi in urma, guvernul francez a decis sa usureze accesul tiganilor la piata muncii, dupa ce Comisia Europeana a solicitat masuri prin care sa se imbunatateasca situatia acestora. Guvernul socialist a anuntat, de asemenea, ca va continua demolarea taberelor ilegale.

Raport OSDH: Aproape 25.000 de persoane au murit in violentele din Siria. Cel putin 24.495 de persoane au murit in violentele din Siria incepand cu luna martie 2011, a declarat pentru AFP Rami Abdel Rahman, seful Observatorului sirian pentru Drepturile Omului. Un total de 17.281 de civili au fost ucisi in Siria in ultimele 17 luni, intre care si cei care si-au procurat arme pentru a se alatura rebelilor. In plus, 6163 de soldati au fost ucisi si 1.051 de dezertori care au trecut de partea insurgentilor, a anuntat Rahman. Aceste cifre nu se pot verifica din exterior, autoritatile impunand restrictii severe agentiilor mass media straine care doresc sa relateze conflictul. Aduce HotNews

Merkel şi Hollande rămân divizaţi de problemele Europei. Joi seară, la Berlin, Angela Merkel si François Hollande  discută din nou de problemele Europei, în special cele ale zonei euro şi ale Greciei.  Probleme care nu vor fi rezolvate în nici un caz odată cu această nouă consultare franco-germană. O consultare de rutină de fapt, necesară fără îndoială, dar fără consecinţe imediate pe planul deciziilor. Cum divergenţele dintre cei doi lideri în privinţa soluţiilor de care are nevoie Europa sunt destul de mari, ei au decis să-şi anuleze conferinţa de presă finală. Doar cîteva declaraţii de principiu vor fi făcute de cei doi lideri înaintea întîlnirii lor. In felul acesta, scrie un analist al agenţiei France Presse într-o depeşă, probabil că diferenţele de viziuni ale celor doi înalţi responsabili vor apărera într-o lumină mai atenuată. Subiectul central rămîne Grecia care vrea o pauză în aplicarea măsurilor de austeritate. O pauză de acest gen implică însă noi bani europeni pentru Grecia, Ori, doamna Merkel, pe care sondajele nu o menajează în persepctiva legislativelor de anul viitor, nu pare dispusă să-şi asume riscul de a face un nou gest de generozitate în favoarea Greciei. De partea sa François Hollande este confruntat cu agravarea situaţiei economice din Franţa. Previziunile în materie de creştere economică sunt mai modeste decît se aştepta guvernul şi tot mai multă lume se întreabă în Franţa dacă preşedintele va fi capabil să-şi respecte promisiunile de campanie, mai ales cele legate de scăderea şomajului. In contextul acestei reuniuni Hollande-Merkel presa franceză publică şi o serie de declaraţii făcute de premierul grec Antonis Samara. El lansează de fapt un strigăt de alarmă, scrie ziarul LE MONDE, şi avertizează că o eventuală ieşire a Greciei din zona euro ar însemna un coşmar geopolitic pentru Europa. Dincolo de aceste întîlniri, declaraţii şi avertismente constat că în Franţa începe treptat, acum după vacanţe, o nouă dezbatere pe tema Europei, în sensul că diverşti experţi, profesori, eseişti sau economişti încearcă să înţeleagă ce i se întîmplă vechiului continent, ce i se întîmplă Uniunii Europene şi zonei euro, cum a fost posibilă izbucnirea acestei crize “durabile”. Integral la RFI

România – Muşcături, înţepături, apucături. Se „muşcă” mult în România, în aceste zile. Civilizaţia? Legea? Bunul simţ? Statul de drept? Democraţia liberală? Contează prea puţin. Sau au dispărut cu totul…„Politicienii”, a declarat un analist financiar, „trebuie să înţeleagă faptul că orice prelungire a acestui scandal politic „muşcă” din creşterea economică”. Perfect adevărat. Dar cui, din rândul guvernanţilor actuali, i-a păsat până acum în mod convingător de soarta economiei naţionale? Nu-i vorbă, apucături de mahala, împunsături, înţepături şi muşcături printre politicienii de pe malul Dâmboviţei mai fură multe în trecut. Cu doar câteva săptămâni înainte un actor, cândva preţuit, devenit ulterior demnitar USL-ist şi ministru incompatibil se arătase nu doar disperat, ci dornic de-a dreptul „să muşte” şi el. Plin de poftă de scandal voia să „lupte, să muncească, n-avea cu cine”. Şi, deşi liderul său de partid, devenit preşedinte cu înclinaţii de uzurpator încercase să-l liniştească – „eşti tare, crede-mă, eşti mare” -, deznădăjduitul artist-politician îşi defulase furia pe Traian Băsescu recunoscând că avusese un sentiment foarte serios al fiinţei. Avusese, „foarte serios, sentimentul că nu e chiar vicepreşedinte”. Adică, mai pe şleau, că nu e destulă nevoie de el. Tocmai de el, „care ar fi vrut să se ducă, să se zbată, să muşte, să rupă, să…tot ce trebuie”, tocmai de acest erou al luptei contra „inamicului public numărul unu” nu fusese, iată, prea mare nevoie. Alţii au părut să muşte net mai eficient decât un Diaconu. Date fiind aceste alese sentimente reiese că la Bucureşti, în anumite medii, canibalismul politic, „cu tot ce trebuie” să implice el, este de multă vreme în toi.  Din nefericire, soluţia nu se întrevede. Setea şi foamea de putere absolută nu se lasă, iată, potolite cu una cu două. Şi cu atât mai puţin cu o nefericită de sentinţă a Curţii Constituţionale.

Cenzuraţi, copţi, opărâţi, pe scurt, scoşi din minţi de hotărârea CCR care cere reinstalarea la Cotroceni a şefului ales al statului, adversarii preşedintelui, departe de a se conforma verdictului justiţiei, par înclinaţi să opteze pentru o nouă şi mult mai muşcătoare tactică. Preşedintele interimar, care se vede mazilit din prea-iubitul său fotoliu nu s-a dat în lături să recurgă la un limbaj de şef mafiot care ordonă lichidarea „naşului” rival. Mai belicos decât oricând, Crin Antonescu, omul care, evident, nu mai are de gând să-şi ţină cuvântul şi să se retragă din politică aşa cum a promis pentru cazul invalidării referendumului, şi-a înfipt şi el, colţii în duşmanul poporului. A cerut nici mai mult nici mai puţin decât „eliminarea” regimului Băsescu. În afară de a declanşa încă un atac sub centură, de o duritate ieşită din comun, împotriva cancelarului Germaniei, Antonescu a mai revendicat şi „eliberarea României”, evocând o nouă procedură de “suspendare a preşedintelui”. Nici amicul său la toartă PSD-ist nu s-a lăsat mult mai prejos. Premierul plagiator s-a repezit cu furie într-o judecătoare a CCR. A criticat-o fără milă. Fiindcă ea, prea competentă pentru a putea să valideze demiterea preşedintelui ales, n-a binevoit să asculte de ordinele neruşinate ale USL şi a votat corect. Concomitent, Victor Ponta şi-a manifestat odată în plus dispreţul faţă de justiţie şi independenţa ei afirmând că sentinţa Curţii Supreme ar nesocoti pasămite voinţa poporului, că ar fi, auzi lume, nedreaptă, ba chiar, culmea, „ilegală”. Demonstrând actualitatea fabuloasă a Fermei Animalelor, la ordinul dulăilor mai mari s-au pus pe un lătrat stăruitor şi căţeii orwellieni mai mici. Integral la Deutsche Welle

Antonescu împotriva Germaniei sau când SPD nu este PSD.  Gunther Krichbaum este membru al Bundestagului german si in acelasi timp Preşedintele Comisiei de Afaceri Europene al acestui important parlament. Herr Krichbaum este unul dintre cei mai aprigi critici ai guvernantilor de la Bucuresti.

Herr Gunther Krichbaum, a declarat pentru Mediafax, referindu-se la comentariile lui Crin Antonescu la adresa cancelarului Merkel, că acestea au fost dăunătoare chiar preşedintelui interimar, care riscă să nu mai fie luat în serios în Europa.

Primul-ministru Ponta şi domnul Antonescu încearcă să creeze o problemă care nu există. Relaţia dintre ţările noastre este foarte bună, cu tradiţie şi a evoluat de-a lungul anilor. În opinia mea, aceste comentarii nu sunt decât o diversiune ieftină. Ponta vrea să distragă atenţia de la eşecul referendumului şi adevăratele probleme naţionale ale României.  Acest lucru nu este într-adevăr demn pentru un prim-ministru şi politician important al unei ţări membre UE. În mod special, comentariile domnului Antonescu au fost dăunătoare, nu pentru Angela Merkel, ci pentru el însuşi. Trebuie să fie atent pentru că nu va mai fi luat în serios la nivel european “, a afirmat Krichbaum.

El a explicat atitudinea critică a Germaniei faţă de România în privinţa respectării instituţiilor democratice şi a statului de drept, prin faptul că ţara sa a fost divizată de Cortina de Fier, iar partea sa din Est a fost nevoită să îndure un regim nedemocratic până în 1989.

“Astăzi, Germania are un cancelar şi un preşedinte care au trăit pe propria piele lipsa libertăţii şi a democraţiei. De aceea Germania este foarte sensibilă în privinţa subminării standardelor democratice şi a statului de drept“, a precizat Krichbaum. Integral la Politeia Europeana.

Advertisements