Ştiri Europene – 25 August 2012 / România prinsă în jocul cinic al puterii

Posted on 25/08/2012 by

2


FT: Germania testează scenarii cu ieşirea Greciei din zona euro. O comisie din Germania condusă de secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Thomas Steffen studiază posibilul impact economic al unui exit al Greciei din zona euro, potrivit Financial Times Deutschland. Surse din Ministerul german de Finanţe au declarat că decizia de a înfiinţa comisia arată dorinţa cancelarului Angela Merkel şi a ministrului de Finanţe Wolfgang Schaeuble de a fi deplin pregătiţi pentru un posibil “scenariu negativ”. “Colegii fac calcule legate de consecinţele financiare ale unui exit al Greciei şi evaluează cum poate fi prevenit un efect de domino asupra altor state din zona euro”, au spus sursele. Comisia este formată din circa 10 persoane din mai multe departamente ale ministerului de Finanţe. Steffen este membru al Partidului Creştin Democrat, din care face parte ăi cancelarul Merkel. Un purtător de cuvânt al ministrului Schaeuble a declarat că guvernul trebuie să fie pregătit pentru toate scenariile, inclusiv cele “improbabile”. ZF

Revista Presei de la  Deutsche Welle.  Omniprezenţa crizei se reflectă în continuare în paginile ziarelor, atenţia concentrîndu-se asupra convorbirilor purtate la Berlin. Iar România nu a ieşit cu totul din unghiul de observaţie al analiştilor.

Ceauşescu a murit demult, dar sistemul său trăieşte pe mai departe – subtitrează DER TAGESSPIEGEL un amplu articol semnat de scriitorul Cătălin Dorian Florescu. Autorul porneşte în căutarea rădăcinilor „răului românesc”, identificînd una dintre ele în o revoluţie neîncheiată, de pe urma căreia au profitat în primul rînd foştii comunişti. Cît despre prezent, el nu promite nimic bun sub noua guvernare: Ponta pare o marionetă, care trebuie să se îngrijească ca toate să rămînă aşa cum au fost – scrie reputatul autor german, originar din România. Cît despre Ponta şi Băsescu, ei nu sunt decît măştile cele mai cunoscute ale unui joc cinic al puterii, bine coordonat. Absurdul îşi are logica sa.

Trecînd în revistă toate componentele răului actual, Cătălin Dorian Florescu le conferă un statut metaforic. Aceste elemente malefice sunt cele care se ţin scai de cadavrul dictaturii, fiind moştenitoarele financiare şi sufleteşti ale acesteia. Scriitorul investighează şi profunzimile psihicului autohton, relevînd persistenţa pasivităţii şi a oportunismului, metehne datorate şi vicisitudinilor istoriei ţării, pe care, în pofida tuturor păcatelor ei, o iubeşte, fiindcă este în ea multă poezie, bogăţie umană şi sufletească, fiindcă ea este tristă şi veselă în acelaşi timp, plină de duh, dar şi stîngace, modernă şi arhaică. În fine, Cătălin Dorian Florescu indică şi două poezii populare ce ar putea da expresie atît disponibilităţii de auto sacrificiu, spre a realiza ceva măreţ, cît şi îngenuncherii în faţa destinului: Meşterul Manole şi Mioriţa.

Dar să revenim la dura realitate, care, iată, are din cînd în cînd şi componente dătătoare de speranţă. Astfel, pe prima pagină a cotidianului NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, un amplu articol relatează despre decizia guvernului Franţei de a ameliora integrarea romilor în societate, facilitîndu-le acestora accesul pe piaţa muncii. Dar acelaşi guvern socialist este pe mai departe hotărît să desfiinţeze taberele ilegale pe care membrii acestei etnii le-au ridicat la periferia marilor oraşe.

Deloc periferică – dimpotrivă ocupînd o poziţie centrală în agenda politică a Europei – a fost şi rămîne pe mai departe criza datoriilor. Persistenţa ei face ca şi o veste bună, precum cea privind excedentul bugetar al Germaniei, să se pulverizeze la o privire mai atentă. Slaba conjunctură economică precum şi sporirea cheltuielilor în domeniul social, din cauza nefavorabilei situaţii demografice, creată şi de îmbătrînirea populaţiei, vor topi rapid excedentul de opt miliarde de euro – atrage atenţia DIE WELT.

Fireşte că Germania stă mai bine decît Grecia sau Italia, dar – menţioenază SCHWÄBISCHE ZEITUNG – în ţara orbilor chiorul este împărat. Criza euro pare să nu mai ia sfîrşit, se lamentează OUEST FRANCE, sugerînd trei modalităţi de a ieşi din cercul ei vicios: renunţarea la moneda comună; menţinerea monedei doar în acele ţări care sunt capabile să respecte condiţiile; coborîrea cu două trepte a ştachetei ce-i separă pe elevii buni de cei răi. Cea din urmă soluţie nu este însă deloc pe placul Berlinului, reaminteşte din nou NEUE ZÜRCHER ZEITUNG, în timp ce LA REPUBBLICA recomandă, întru educarea elevilor slabi, aplicarea metodei zahăr şi bici.

Dincolo de metodele de reeducare, ca şi de cele menite să scoată Europa din impasul crizei, este necesară şi o mai profundă înţelegere a valorilor care se află în joc. Prin umare, BERLINER ZEITUNG scrie: Tot mai mulţi europeni îşi dau seama că în actuala criză nu este vorba doar de moneda comună. La urma urmei, în cauză se află pacea, libertatea şi bunăstarea pe continent sau, pe scurt: stilul nostru de viaţă. Primirea lui Antonis Samaras la cancelaria federală este o componentă a acestui stil. Solicitudinea, cordialitatea cu care sunt primiţi vecinii aflaţi la ananghie. Şi aceasta este tot Europa, o comunitate în care oamenii comunică între ei şi nu vorbesc de-a valma, acoperindu-şi unii altora glasul. Deutsche Welle

Casa Albă face presiuni asupra Europei să menţină Grecia în zona euro până după alegerile din SUA. Administraţia Obama va face presiuni asupra guvernelor europene pentru a preveni ieşirea Greciei din zona euro înainte de alegerile prezidenţiale din SUA din luna noiembrie, au declarat pentru The Independent surse guvernamentale britanice. Washingtonul este îngrijorat că, dacă UE, Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca Centrală Europeană (BCE) nu vor acorda Greciei următoarea tranşă din pachetul de finanţare externă, situaţia ar degenera şi statul ar ieşi imediat din zona euro, cu puţin timp înaintea alegerilor din Statele Unite. Oficialii administraţiei americane cer guvernelor din zona euro să amâne măsuri drastice până după alegeri, îngrijoraţi că turbulenţele care ar rezulta pe pieţele financiare ar putea pune în pericol şansele preşedintelui Barack Obama de a fi reales, potrivit surselor citate. Potrivit informaţiilor obţinute de The Independent, liderii europeni par să rezoneze cu raţionamentul Casei Albe, deoarece se tem că Mitt Romney, contracandidatul republican al lui Obama, ar fi un preşedinte mai “izolaţionist”, din cauza presiunilor exercitate în Congres de către Partidul Republican. Obama a discutat miercuri situaţia din zona euro într-o conferinţă telefonică cu premierul britanic David Cameron, iar cei doi au salutat declaraţiile făcute la începutul lunii august de preşedintele BCE Mario Draghi, care a spus că va face tot ceea ce va fi necesar pentru a asigura supravieţuirea monedei euro şi a prezentat un plan agresiv de soluţionare a crizei. Sursele citate au mai afirmat că Marea Britanie a făcut presiuni la adresa Germaniei pentru a se asigura că, dacă inspectorii instituţiilor financiare internaţionale vor recomanda sistarea finanţării externe către Grecia, Italia şi Spania vor fi protejate de consecinţe. Oficialii UE, FMI şi BCE vor reveni la Atena la începutul lunii septembrie pentru finalizarea raportului privind situaţia economică şi financiară a Greciei. Programat pentru mijlocul lunii septembrie, raportul va fi utilizat de către miniştrii Finanţelor din zona euro, care vor decide în luna octombrie dacă Grecia va primi următoarea tranşă, de 31 miliarde euro, din programul de finanţare externă de 130 miliarde euro aflat în derulare. ZF

Declinul sindicatelor la nivel european. Sindicatele din majoritatea țărilor europene şi-au pierdut din influenţă în ultimii ani, pe fondul crizei economice. Potrivit unei analize realizate de revista Capital, centralele sindicale își adună puterile pentru a reveni în forță. Decli­nul influenței sin­dicatelor este prezis din anii ’80, vizibil din anii ’90 și accentuat după 2000, scriu cei de la Capital. Un fenomen global, pronunţat cu precădere în Europa şi mai ales în statele din centrul, sudul și estul continentului. Specialiştii în evoluţia mişcărilor sindicale explică ce greşeli au făcut liderii sindicali, care nu au realizat câtă nevoie aveau să atragă un număr cât mai mare de membri, pe fondul respingerii acestor mişcări, respingere care începea să se resimtă din anii ’80. Dacă în România anilor ’90 apartenența la sindicate era de circa 80% din populația ocupată, astăzi ea se situează în jurul a 30 de procente. În ceea ce priveşte rata de afiliere sindicală din UE în intervalul 2000-2008, într-o singură țară a existat o creștere a numărului de angajați intrați în rândurile sindicale: Belgia. Potrivit statisticilor Comisiei Europene, confederațiile românești au cunoscut în acest interval un declin al participării de 22%, rată similară cu media UE. O mulțime de alte statistici sunt indicatori ai insucceselor mișcării sindicale în România. Tara noastra are de departe cea mai mare rată a sărăciei în rândul populației ocupate: 17,3%. Cu alte cuvinte, deși lucrează, un angajat român din șase abia reușește să se descurce de pe o zi pe alta, în condițiile în care media UE este de circa opt procente, iar unele state din regiune raportează cifre mult mai bune: Cehia, de pildă, doar 4%, Ungaria-5% și Bulgaria-7%. RFI

Advertisements