Ştiri Europene – 28 August 2012 / “Întoarcerea marinarului”

Posted on 28/08/2012 by

4


Reactii in presa internationala dupa ce Parlamentul a luat act de decizia Curtii Constitutionale. AFP. Romania: Parlamentul a aprobat intoarcerea lui Traian Basescu in fruntea statului. Parlamentul roman a aprobat luni intoarcerea lui Traian Basescu in functia de presedinte al Romaniei, la sase zile dupa decizia Curtii Constitutionale de a invalida referendumului de suspendare, initiat de majoritatea de centru-stanga, noteaza AFP. Decizia a fost publicata in aceasta seara in Monitorul Oficial, fiind eliminat astfel un ultim obstacol in revenirea lui Basescu la palatul prezidential.

Reuters. Parlamentul Romaniei permite intoarcerea presedintelui in functie. Parlamentul Romaniei a acceptat luni hotararea Curtii Constitutionale cu privire la revenirea presedintelui suspendat in functia de stat, punand astfel capat unei crize politice ce a atras critici internationale si avertismente din partea pietelor financiare, scrie Reuters, stire preluata si de Chicago Tribune. Alianta aflata la guvernare si condusa de premierul Victor Ponta a dus o batalie lunga in incercarea de eliminare a principalului sau adversar politic, presedintele Traian Basescu, gest condamnat de Washington si Bruxelles. Sfarsitul bataliei politice asupra viitorului politic al presedintelui Traian Basescu va oferi satisfactie criticilor internationali, care au acuzat actualul guvern de nerespectarea statului de drept in timpul campaniei de suspendare a presedintelui. Odata ce Basescu, fost capitan de nava, se va intoarce in functie, el va avea din nou capacitatea de a intarzia, nu de a bloca, legislatia. Presedintele poate, de asemenea, sa numeasca prim-ministri in urma alegerilor. Acest lucru i-ar putea crea un avantaj in fata premierului Victor Ponta, in cazul in care acesta nu reuseste sa formeze o majoritate parlamentara.  Basescu, care ocupa functia de presedinte al Romaniei din 2004, si-a pierdut din popularitate in urma adoptarii masurilor de austeritate, intre care taieri de salarii si cresterea taxelor de impozitare. De asemenea, guvernul Ponta a pierdut din sprijinul electoratului in urma incercarii esuate de demitere a presedintelui Basescu, dupa cum arata ultimele sondaje de opinie. Chicago Tribune

Vocea Rusiei.  Traian Basescu a castigat ‘meciul’ din Piata Universitatii. Principala cauza a lipsei unor proteste stradale masive impotriva lui Traian Basescu este neimplicarea USL, se arata intr-un editorial publicat de Vocea Rusiei. Principala cauza a lipsei unor proteste stradale masive impotriva lui Traian Basescu este neimplicarea USL, atat la nivel organizatoric cat si la nivel individual, scrie Vocea Rusiei, intr-un editorial semnat de Valentin Mandrasescu, care concluzioneaza: “Traian Basescu a castigat ‘meciul’ din Piata Universitatii prin neprezentarea USL, iar acuzatiile unor lideri de opinie la adresa electoratului sunt de prost gust”. “Nici macar la nivel mediatic protestele nu au primit o acoperire corespunzatoare: nu exista un simbol al protestului, nu exista o denumire generala a miscarii de protest, nu exista un imn, o mascota, un insemn vestimentar prin care cei care sustin cauza anti-Basescu sa se recunoasca pe strada, etc”, afima acesta. Potrivit acestui editorial, “se poate observa un fenomen irational care vizeaza relatia pe care politicienii din USL si unii jurnalisti anti-Basescu o au cu cei 7,4 milioane de alegatori care au votat la referendum”. In opinia sa, “alegatorii sunt cei indreptatiti sa aiba frustrari in legatura cu prestatia lamentabila a echipei politice de la USL, incepand cu numirea de catre PSD a Aspaziei Cojocaru la CCR (chiar nimeni de la social-democrati nu a stiut despre aspectele biografice ‘incomode’?), continuand cu acceptarea cvorumului si culminand cu prestatia lui Ioan Rus la interne. Sunt milioane de oameni care isi pun urmatoarea intrebare: de ce nimeni de la PSD sau PNL nu a sesizat inainte de vot ca pe listele electorale permanente sunt cateva milioane de persoane a caror prezenta acolo este contestabila?” “Principala cauza este legata de lipsa de implicare a USL, atat la nivel organizatoric cat si la nivel individual. Din perspectiva potentialilor protestatari situatia are aspecte comice: principalii beneficiari politici ai unor proteste stradale nu doresc sa faca nimic, asteptand ca electoratul sa faca totul fara nici un fel de ajutor. In aceste conditii nu este surprinzator faptul ca numarul celor dispusi sa munceasca in strada in beneficiul politic al lui Victor Ponta sau Crin Antonescu este infim”, afirma acesta. Vocea Rusiei. Aduce HotNews.

Țară de huzur. Cum am ajuns cei mai leneși europeni. Acum câteva zile, prezentatorii de știri ne anunțau revoltați că muncim cel mai mult din Uniune. Alții au afișat lucrurile ironic: de fapt, tăiem frunze la câini, pentru că suntem și cel mai puțin productivi din Europa. Ambele fenomene sunt reale, însă cauzele lor sunt complexe și ne îndeamnă, din păcate, la pesimism. Productivitatea redusă a anga­jaților români are câteva cauze sociale: pe de o parte, trecutul comunist, în care normele de lucru erau atinse mai degrabă pe hârtie decât în realitate, oamenii nefiind neapărat preocupați de rezultatele muncii lor; pe de alta, condițiile precare de muncă din țară, departe de pretențiile salariaților care se simt, astfel, demotivați. Relevant în acest sens este raportul „Calitatea locurilor de muncă“, realizat de Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Viaţă şi Muncă (Eurofound) anul acesta. Potrivit specialiștilor consultați, productivitatea raportată de un stat depinde de un cumul de criterii. Unele sunt evidente –  buna specializare a personalului, nivelul salarial sau siguranța la locul de muncă -, altele indirecte, aici intrând mediul de lucru, siguranța locului de muncă și rata șomajului. Câteva date din studiu explică, fără doar și poate, de ce nu muncim cu mai mult spor. Salariile românilor, de exemplu, sunt date de autorii studiului ca reper pentru „mai rău nu se poate“ – așa se face că veniturile medii din sectorul privat albanez sunt de aproape patru ori mai mari raportate la nivelul de trai și la volumul de muncă. Într-adevăr, crede Dan Cristescu, președintele sindicatului Familia, cel mai motivant factor în motivarea angajaților rămâne salariul. „Derulăm de ceva timp un program de plasare de forță de muncă în companiile autohtone. Să vă dau exemplul muncitorilor: le găsim locuri de muncă și nu se duc, pentru că, în momentul în care patronul refuză să le dea peste 1.200 de lei net, preferă să-și ia bagajele și să părăsească țara. Și este firesc să fie așa, omul ajunge acasă după ce a primit oferta și se gândește, «păi bine, pentru 12 milioane merită să risc să-mi rup mâinile și picioarele aici?» Evident că nu merită. Aflăm apoi că în Germania, unde e plătit nemțește, este unul dintre cei mai eficienți angajați.“ Integral la Capaital (Merita citit)

Revista Presei de la Deutsche Welle.  Preasa germană continuă să analizeze şansele rămânerii Greciei în zona euro, comentând, în context, declaraţiile făcute de cancelara Angela Merkel cu prilejul întrevederii avute cu premierul elen Antonis Samaras, dar şi intervenţiile altor oficiali germani.

Chiar şi după reiterarea poziţiei germane faţă de Grecia, criza elenă generează dezbateri aprinse în rândul partidelor de guvernământ de la Berlin, chiar şi în sânul aceleiaşi formaţiuni, în speţă FDP.

Pe prima sa pagină, Die Welt trece în revistă astăzi principalele luări de poziţie de la finele săptămânii. După ce Angela Merkel s-a pronunţat pentru rămânerea Greciei în spaţiul euro, cu condiţia ca Atena să-şi îndeplinească obligaţiile asumate faţă de creditori, secretarul general al creştin-socialilor bavarezi, CSU, Alexander Dobrindt, a menţionat, într-un interviu acordat ediţiei de duminică a berlinezului Die Welt, că o excludere a Greciei din spaţiul monetar european nu mai poate fi evitată. În opinia sa, aceasta se va întâmpla chiar în 2013.

La postul unu al televiziunii germane, ARD, Merkel a avertizat că în “această fază decisivă a combaterii crizei datoriilor ar trebui să ne măsurăm cuvintele”. Cancelara  a mai adăugat că UE nu este doar o uniune monetară, ci o entitate politică, fapt care a asigurat timp de decenii pacea pe continent.

La rândul său, Süddeutsche Zeitung din München titrează pe prima sa pagină astăzi “CSU o face de râs pe Merkel”. În timp ce Merkel vorbeşte de menţinerea Greciei în zona euro, secretarul general al CSU aduce în discuţie “reglementarea excluderii Atenei” din acest spaţiul monetar.

Într-un comentariu consacrat aceluiaşi subiect, cotidianul münchenez îşi opreşte atenţia asupra dezbinării liberalilor germani, când vine vorba de Grecia. Dacă preşedintele FDP, Philipp Rösler lasă să se înţeleagă că se aşteaptă la exclucerea Greciei din zona euro, fostul şef al liberalilor germani, actualul ministru de extern al Germaniei, Guido Westerwelle solicită să “se pună capăt mobbing-ului contra Greciei”, cu referiri la CSU, dar şi la liderul propriei formaţiuni, Rösler.

În ediţia sa online, Tagesspiegel din Berlin e indignat de felul cum sunt trataţi grecii de către politicienii germani: “Grecii trec printr-o criză ale cărei consecinţe nu şi le poate imagina nimeni în Germania” (…) “ce-i prea mult, e prea mult”.

Acelaşi cotidian berlinez publică două interviuri pe tema crizei elene. Unul cu ministrul federal de Finanţe, Wolfgang Schäuble, care avertizează faţă de acordarea unui timp mai îndelungat Greciei pentru transpunerea în viaţă a programului de reforme, pentru că, spune el, “mai mult timp înseamă şi mai mulţi bani, ceea ce presupune că vom avea nevoie de un nou plan de salvare”.

Altul cu şeful grupului parlamentar liberal, Rainer Brüderle, care e de părere că “Europa i-a venit deja foarte mult în întâmpinare Greciei” şi că nu i se pot face concesii suplimentare ţării aflate în criză, dacă nu îşi îndeplineşte promisiunile făcute. Brüderle pune punctul pe “i” şi spune că trebuie respectat principiul, potrivit căruia “nu există serviciu fără contraserviciu” şi conchide: “Grecia trebuie să ofere acum rezultate”.

Vienezul Die Presse constată că în ciuda acestor dezbateri, deloc favorabile Atenei, vizitele efectuate de premierul elen, Antonis Samaras, la Berlin şi Paris şi convorbirile purtate cu această ocazie au fost receptate pozitiv în Grecia. Ediţiile de duminică ale marilor ziare elene prezintă o jovială cancelară Merkel, un uşor zâmbitor preşedinte Hollande, alături de Samaras, surprins de camerele foto în postură cât mai bună. Mai ales declaraţiile celor doi lideri europeni – şefa guvernului de la Berlin şi preşedintele Franţei -, vizând dorinţa ca Grecia să rămână în zona euro, au fost apreciate pozitiv de către greci.

În ediţia sa online din 25 august, revista Der Spiegel scrie că se află în posesia unor informaţii, potrivit cărora Angela Merkel doreşte un nou tratat al UE şi că va elabora încă în cursul anului propuneri în acest sens. Multe state membre, mai notează Der Spiegel, resping vehement iniţiativa cancelarei germane. Deutsche Welle.

Advertisements