Ştiri Europene – 30 August 2012 / DW: Cine gândeşte neclar, acţionează neclar

Posted on 30/08/2012 by

10


Revista Presei de la Deutsche Welle. Democraţie fără rădăcini. Presa germană îşi informează cititorii asupra revenirii în funcţie a preşedintelui Traian Băsescu şi analizează evoluţiile de pe scena politică bucureşteană. În timp ce, în ediţia sa online, Die Welt rezumă în câteva rânduri cele petrecute în ultima vreme la Bucureşti, Frankfurter Allgemeine Zeitung publică un amplu articol cu titlul “Lupta neobosită a cleptocraţilor”. Autorul, Karl-Peter Schwarz, constată: “Guvernul Ponta a eşuat până acum în tentativa de suspendare din funcţie a preşedintelui Băsescu (…) Statul de drept românesc s-a dovedit mai rezistent decât s-au aşteptat cleptocraţii. Încercările de intimidare a judecătorilor Curţii Constituţionale şi de manipulare a listelor electorale, după referendum, au dat greş, Traian Băsescu şi-a reluat locul la Palatul Cotroceni. Totuşi războiul absurd pornit contra preşedintelui şi justiţiei independente, departe de realitatea românească şi adevăratele problemele cu care se confruntă ţara, război care a pricinuit României daune ireparabile, nu a luat încă sfârşit”. Cotidianul elveţian de limbă germană Neue Zürcher Zeitung consacră subiectului astăzi o pagină întreagă, publicând două articole, unul semnat de Rudolf Hermann şi altul, în care se fac comparaţii cu evoluţiile din Ungaria şi Bulgaria, apărut sub semnătura lui Daniel Ursprung. Cel dintâi apreciază că, odată cu întoarcerea lui Traian Băsescu la Cotroceni, “s-a relansat lupta pentru controlul justiţiei”. Daniel Ursprung porneşte de la recentele evenimente din România şi analizează situaţia din sud-estul UE: “Criza politică, declanşată la finele lunii iunie de USL, dovedeşte cât de slab înrădăcinate sunt principiile democraţiei şi ale statului de drept. Acestea sunt folosite adesea drept instrumente ale puterii”.

Neue Zürcher Zeitung mai notează că “şi în Ungaria, din 2010 încoace, se observă o dispreţuire similară a regulilor de joc democratice, în favoarea unei politici de putere”. Referitor la Bulgaria, “alt copil problemă al UE”,  cotidianul din Zürich atrage atenţia că un recent sondaj de opinie dă motive serioase de teamă privind stadiul democraţiei şi al statului de drept. Potrivit sondajului, o treime din populaţia Bulgariei respinge democraţia, favorizând, în schimb, tendinţele autoritare. În contextul problemelor acute cu care se confruntă ţara, scrie ziarul citat, o bună parte a populaţiei consideră o mână forte drept răul cel mai mic. Revenind la România, Neue Zürcher Zeitung apreciază că “actuala confruntare politică nu poate fi înţeleasă decât drept tentativa unei clase politice corupte de a împiedica tragerea sa la răspundere pentru fărădelegile comise sau pierderea privilegiilor”. Ziarul conchide că “principalul ajutor de care se bucură în prezent democraţia românească vine din afară. După experienţa făcută cu Ungaria, Vestul a reacţionat prompt la criza românească, arătând limpede că nu este tolerată încălcarea valorilor fundamantale ale demcoraţiei şi statului de drept”.

În ediţia sa online, cotidianul vienez Die Presse publică un reportaj referitor la situaţia romilor în România, realizat în localitatea Periam de lângă Timişoara. Aici a fost înfiinţat, în 2008, un centru de zi, care oferă servicii sociale pentru 50 de copii romi. Finanţatori externi ai instituţiei sunt “Erste Stiftung” şi Caritas. Crina Morteanu, angajată a “Erste Stiftung”, ea însăşi de etnie romă, deplânge faptul că romii nu pot beneficia întru totul de programele UE, deoarece acestea prevăd găsirea unui partener român pentru cofinanţare. Deutsche Welle.

Confruntări armate cu victime, în Georgia.  Trei poliţişti georgieni şi 11 membri ai unui grup înarmat venit din Rusia au fost ucişi miercuri în cadrul unor confruntări armate în Georgia, în apropiere de frontiera dintre această fostă republică sovietică şi Rusia, a anunţat Ministerul georgian de Interne. Grupul înarmat a venit din Daghestan, o republică instabilă din Caucazul rus care se confruntă cu o rebeliune armată islamistă. Autorităţile georgiene nu au acuzat Rusia că s-ar afla în spatele acestei operaţiuni, scrie Mediafax. “Nu ştim încă cine sunt aceşti oameni şi de ce au venit pe tritoriul georgian”, a declarat pentru AFP Nodar Harşiladze, un adjunct al ministrului georgian de Interne. Relaţiile dintre cele două ţări sunt în continuare tensionate, în urma unui război, în august 2008, între Rusia şi Georgia pentru preluarea controlului asupra Osetiei de Sud, un teritoriu rebel georgian. Moscova a recunoscut ulterior independenţa acestuia, dar şi pe cea a Abhaziei, un alt teritoriu separatist georgian. “Trei poliţişti din cadrul forţelor speciale au fost ucişi şi alţii cinci au fost răniţi în cursul unei operaţiuni vizând un grup armat care a pătruns pe teritoriul georgian venind din Rusia”, a precizat Nodar Harşiladze. “Unsprezece membri ai acestui grup armat au fost ucişi şi alţii şase au fost încercuiţi” de către poliţie, a adăugat el, precizând că operaţiunea continua. Operaţiunea a început miercuri dimineaţa. Grupul armat provenind din Daghestan a fost reperat într-o zonă montană aproape de frontieră, unde a luat mai mulţi ostatici. RFI

Mesajul lui Swoboda pe Twitter: Va fi Băsescu preşedintele tuturor românilor sau va continua să fie partizan? Liderul Grupului S&D din Parlamentul European, Hannes Swoboda, se întreabă pe Twitter dacă Traian Băsescu va fi președintele tuturor românilor sau va continua să fie partizan. Imediat după ce a ajuns în Africa de Sud, unde va participa la Congresul Internaţionalei Socialiste, Hannes Swoboda a postat pe Twitter un mesaj referitor la evenimentele recente de pe scena politică românească. “Băsescu a revenit ca președinte al României! Va începe să se comporte ca președintele tuturor românilor sau va continua să fie partizan?”, se întreabă liderul socialiştilor europeni.Swoboda va participa în aceste zile la Congresul Internaţionalei Socialiste, eveniment la care este prezent şi primul-ministru Victor Ponta. Aduce Adevarul.

Comisarul pentru justiție, Viviane Reding, a vorbit, într-un interviu acordat Euronews, despre situaţia actuală din România. Aceasta crede că lucrurile nu sunt perfecte, dar “deviaţiile au fost oprite”. Viviane Reding, vicepreşedinte al Comisiei Europene, comisar european pentru justiţie   “S-au întâmplat foarte multe. Curtea Constituţională a luat o decizie, care a fost aplicată. În prezent, lucrurile sunt relativ bune, nu sunt perfecte, dar măcar nu au ajuns la extrem”, a afirmat Viviane Reding. Potrivit acesteia, “democraţia este un bun care trebuie păstrat. Avem nevoie de curţi constituţionale independente şi trebuie să respectăm ceea ce spun ele”. Întrebată ce poate face UE pentru a-l obliga pe premierul Victor Ponta să-și respecte promisiunile, Reding a spus că: acesta trebuie să îşi joace rolul de prim+ministru. “Orice democrație, indiferent ce partid politic este la putere, trebuie să respecte cadrul constituțional al țării, și pentru asta lucrăm. Sunt foarte bucuroasă să văd că întreaga Comisie, Consiliul de Miniștri și Parlamentul European, toți și-au unit vocile și au spus NU: democrația este un bun și trebuie apărat”, a subliniat Reding, pentru Euronews. Întrebată dacă nu consideră că a fost o greșeală că țări ca România au fost primite în UE, comisarul a răspuns că “europenii au luat o decizie istorică”.”Când divizarea Europei s-a încheiat și când cei care au trăit sub dictatura comunistă au revenit la democrație și independență, le-am spus că ușa noastră este deschisă. Democrația nu este o treabă ușoară. Mulți dintre noi, din vechea Europă au avut la dispoziție decenii pentru a învăța cum funcționează democrația. Unii dintre nou-veniţi învață democrația din mers, în numai câțiva ani. Trebuie să-i ajutăm, să le dăm o șansă. Europa este o organizație democratică”, a subliniat comisarul pentru justiție. EuronewsAduce EVZ

Cine gândeşte neclar, acţionează neclar. Polemica legată de referendum ne arată că societatea este divizată nu doar prin opţiuni politice, ci prin chiar modul în care descrie societatea şi în care înţelege politica. PDL şi formaţiunile aliate (de fapt mici grupuri desprinse tot din PDL) au produs un manifest politic menit să ofere noii construcţii o identitate mai bine conturată. Manifestul, publicat avant la lettre, de prim-vicepreşeditele PDL, Cristian Preda, descrie noua formaţiune ca „alternativă la USL”. La prima vedere nu ar fi multe de spus despre un text care îşi propune să mobilizeze şi să defineacă nu atât un concept, cât un sentiment politic. „Vom coagula energiile reformatoare, vom clădi încrederea în domnia legii şi în democraţie, vom reda speranţa în viitorul României europene” , se spune în acest manifest care mai adaugă că scopul noii formaţiuni este să ofere „justiţie pentru toţi şi prosperitate pentru fiecare”. Cu toate acestea manifestul conţine pasaje şi fomulări care pretind explicaţii şi dezvoltări mai largi. Limbajul este, fireşte, preponderent metaforic, dar metaforele ele însele nu pot fi arbitrare. În construcţia sa intimă, o metaforă reuşită propune analogii motivate şi nu simple alăturări întâmplătoare. De aceea ar fi bine ca autorii acestui manifest politic, care va defini în mare măsură sensul campaniei electorale din această toamnă, să explice bunăoară ce înţeleg prin „forţele trecutului”. În chiar debutul acestui text se arată: „La mai bine de două decenii de la prăbuşirea comunismului în România, forţele trecutului s-au coalizat împotriva statului de drept şi a justiţiei.” Nevoia unor explicaţii se impune cu atât mai mult cu cât în fruntea PDL nu se mai găsesc oameni proveniţi din „clasa de mijloc”, al căror principal merit este averea construită prin mijloace neclare, ci intelectuali şi chiar profesionişti ai ştiinţelor politice cum este Cristian Preda. Aşadar s-ar cuveni ca noul PDL să explice ce înţelege prin forţele trecutului faţă de care înţelege să se opună cu atâta energie. În orice caz, metafora sugerează că adversarii politici ar reprezenta un conservatorism îndârjit. Dar ce anume s-ar dori conservat? Dacă este cu adevărat aşa, nu ar trebui ca această incipientă campanie electorală se se axeze tocmai pe aceste teme expuse cât mai explicit cu putinţă? USL ar dori să conserve anumite lucruri, pe care iată PDL şi aliaţii le doresc, dimpotrivă, schimbate! La ce trecut se referă manifestul şi mai ales la care din dimensiunile sale? În general despre forţele, de regulă „întunecoase”, ale trecutului au vorbit în istoria ultimilor secole liberalii reformatori, socialiştii sau în varianta radicală bolşevicii. Adversarii lor, au fost rând pe rând aristocraţii catolici, burghezii protestanţi şi apoi societatea întreagă cu toate structurile sale moştenite. Cu toţii s-au definit ca progresişti prin opoziţie cu reacţionarismul lumii vechi. Ar asuma ceva din toate acestea PDL în noua sa versiune? Greu de spus. Integral la Deutsche Welle  Merita citit integral!

Advertisements