Ştiri Europene – 31 August 2012 / Germania şi “diplomaţia panda”

Posted on 31/08/2012 by

3


Merkel încearcă să calmeze temerile Chinei legate de criza din zona euro. Cancelarul german Angela Merkel a încercat joi la Beijing să calmeze temerile premierului chinez Wen Jiabao legate de criza din zona euro şi a obţinut promisiunea că China va continua să investească în regiune, transmite AFP.Angajamentul chinez a fost dovedit imediat prin semnarea unui contract de achiziţie a 50 de avioane Airbus, pentru suma de 3,5 miliarde de dolari.Merkel, aflată la conducerea unei delegaţii mari de miniştri şi oameni de afaceri, a detaliat măsurile luate de Europa pentru combaterea crizei datoriilor suverane, insistând asupra “voinţei absolute” de consolidare a monedei unice.”Am explicat premierului Wen că multe reforme sunt în curs şi că există voinţa politică absolută pentru a readuce euro în rândul monedelor puternice”, a subliniat Merkel, aflată la a doua vizită în China din acest an. China se confruntă ea însăşi cu încetinirea creşterii economice şi este afectată de dificultăţile din Uniunea Europeană, principala piaţă pentru exporturile chineze. “Criza datoriilor din Europa a continuat să se agraveze, provocând temeri puternice comunităţii internaţionale. Sincer vorbind, şi eu sunt la fel de îngrijorat”, a arătat Wen.El a subliniat că există două preocupări principale, dacă Grecia va ieşi din zona euro şi dacă Italia şi Spania vor lua măsuri de redresare. Wen a dat asigurări că China este pregătită, cu o evaluare prealabilă a riscurilor, să continue să investească pe piaţa europeană a datoriilor suverane.Germania asigură aproape jumătate din exporturile europene în China şi atrage aproape un sfert din exporturile chinezeşti în UE. Schimburile bilaterale dintre cei doi mari exportatori mondiali au atins anul trecut 169 miliarde de euro, în creştere cu 18,9% faţă de anul precedent.Merkel va vizita vineri o uzină Airbus din oraşul Tianjin. Un acord de 1,6 miliarde de dolari a fost semnat pentru extinderea unei linii de asamblare pentru avioanele A320.Volkswagen a încheiat la rândul său un acord de 290 milioane de dolari pentru construcţia unui centru de producţie la Tianjin. ZF

Wilders vrea ca Olanda să menţină piaţa muncii închisă pentru români şi bulgari şi după 1 ianuarie 2014. Geert Wilders, liderul Partidului Libertăţii (PVV), de extremă-dreapta, susţine că Olanda ar trebui să menţină închise graniţele pentru cetăţenii bulgari şi români chiar şi după 1 ianuarie 2014, când toate ţările din UE ar trebui să renunţe definitiv la restricţiile pe piaţa muncii, relatează New Europe. Într-o declaraţie citată de publicaţia olandeză De Volkskrant, Wilders afirmă că izolarea românilor şi bulgarilor ar trebui să continue şi după 1 ianuarie 2014, asta după ce Comisia Europeană a condamnat un site al PVV care îi încurajează pe olandezi să-şi împărtăşească plângerile împotriva cetăţenilor din Europa Centrală şi de Est. Bruxellesul a atras atenţia că site-ul PVV ‘contravine în totalitate’ principiului libertăţii de mişcare în UE. Geert Wilders a spus că se teme că, după această dată, care este limita maximă prevăzută de legislaţia UE până la care guvernul olandez poate menţine piaţa muncii închisă, sute de mii de cetăţeni din România şi Bulgaria vor veni în Olanda. Liderul PVV a mai atras atenţia că ministrul pentru afaceri sociale şi locuri de muncă, Henk Kamp, ar trebui să prevină acest lucru, în caz contrar grupuri uriaşe, în opinia sa, de lucrători din Bulgaria şi România vor lua locurile olandezilor pe piaţa muncii şi vor cauza probleme. Chiar dacă multe state europene au ridicat deja restricţiiile, Olanda continuă să le menţină până la data maximă admisă. Ultimele cifre arată că, în acest moment, în Olanda lucrează circa 300.000 de persoane din Europa Centrală şi de Est. Aduce Capital.

Revista Presei de la RFI. Le Figaro: Un calendar încărcat pentru Uniunea Europeană. François Hollande şi Angela Merkel vor să se asigure de succesul Consiliului European din 18-19 octombrie şi de punerea în aplicare a deciziilor luate la ultimul summit, de la sfârşitul lui iunie. Vizita la Madrid a preşedintelui francez de ieri şi cea de marţea viitoare de la Roma vor fi urmate de cele ale cancelarului german care se va duce în capitala spaniolă săptămâna următoare. De altfel, Merkel a avut şi o “escapadă” la Beijing, unde, dincolo de a apăra interesele comerciale nemţeşti, a încercat să calmeze neliniştea Chinei apropo de viitorul zonei euro. Dosarul grecesc, deja “tratat” în timpul vizitelor de la Paris şi Berlin ale lui Antonis Samaras rămâne o prioritate în măsura în care zvonurile privind ieşirea Greciei din zona euro, zvonuri uneori întreţinute chiar de Germania, au consecinţe nefaste pentru Italia şi Spania, dar şi pentru creşterea economică în toate statele zonei euro. François Hollande şi Mariano Rajoy au subliniat la Madrid, iar Angela Merkel la Beijing, caracterul “ireversibil” al monedei euro. La Madrid, preşedintele francez a insistat ca la întâlnirea europeană din octombrie să fie luate “decizii durabile” şi să  nu mai fie amânate anumite alegeri. Deciziile luate la summitul de la Bruxelles de la finele lui iunie tot nu au intrat în vigoare. Până la viitorul Consiliu European, Spania va cere fără îndoială, oficial, să beneficieze de fondurile de salvare europene, ceea ce va permite BCE să cumpere obligaţiuni pentru a reduce nivelul dobânzii la care se împrumută Spania şi care nu corespunde realităţii economice a ţării. «Ţinând cont de măsurile de austeritate luate deja şi de voinţa de a le respecta afişată joi de premierul Rajoy, punerea sub supraveghere a economiei spaniole, de care se teme Madridul, ar trebui să fie mai puţin strictă decât în cazul Greciei, care tot nu a reuşit să pună în aplicare reformele cerute. Totuşi, guvernul spaniol aşteaptă să dispară două incertitudini: prima – Curtea Constituţională germană se va pronunţa pe 12 septembrie asupra constituţionalităţii noului mecanism european de stabilitate. Apoi, BCE, al cărei raport e aşteptat pe 6 septembrie, trebuie să explice cum va interveni pe pieţele de obligaţiuni de stat spaniole. Mai ales că se ştie că există unele reticenţe, în special la Bundesbank – banca centrală a Germaniei. La Madrid, Hollande a pledat pentru Spania, cerând BCE să intervină în numele obiectivelor de politică monetară. Şi rămâne şi problema recapitalizării băncilor spaniole. Spania aşteaptă rezultatul auditului care va stabili sumele de care au nevoie. Iar la sfârşitul anului, trebuie pusă pe picioare Uniunea bancară europeană, ce va beneficia de o instanţă de supraveghere a băncilor, aflată în legătură directă cu BCE. Calendarul este deci încărcat.

LE MONDE: Luptă între justiţia federală americană şi statul Texas. Justiţia americană a invalidat, joi, o lege texană care impune oricărui alegător al acestui stat preponderent republican să prezinte un act de identitate care să aibă fotografie pentru a putea vota. Marţi, justiţia calificase deja drept “discriminatoriu” acest redecupaj electoral votat pe plan local, în Texas. Curtea de apel federală din Washington a estimat că argumentele invocate de Texad pentru a demonstra că legea electorală nu e discriminatorie sunt “prea puţin convingătoare, nevalide sau ambele”. Această lege controversată a fost suspendată de administraţia Obama pentru că încuraja discriminarea rasială. “Legea ar fi avut aproape sigur drept consecinţă o involuţie: ea reprezintă o presiune consistentă şi nemiloasă pentru săraci, iar minorităţile rasiale din Texas trăiesc din păcate în sărăcie”, au estimat cei trei judecători federali. Curtea de Apel dă astfel o nouă lovitură guvernatorului republican al Texasului, Rick Perry, prin respingerea legii sale din 2011, pe care o prezentase ca pe un instrument de luptă contra fraudei electorale. Cu două zile înainte, un alt tribunal a respins acest redecupaj electoral votat de acelaşi guvern local. Acesta a avut “o intenţie discriminatorie” în ceea ce priveşte minorităţile etnice, au estimat judecătorii. Texasul a anunţat că va face apel contra celor două decizii la Curtea Supremă americană.

DER SPIEGEL: Atac asupra Google News: Cabinetul de la Berlin votează o nouă lege a drepturilor de autor. Guvernul cancelarului Angela Merkel vrea să impună Google şi altor agregatori de ştiri să plătească pentru reproducerea conţinutului de pe site-urile de ştiri. Guvernul a adoptat un proiect de lege care va impune o taxă, chiar şi pentru preluarea unor bucăţi scurte de ştiri. Activiştii de pe Web sunt furioşi. Google News seamănă, evident, cu pagina de start a unui ziar standard. E împărţit pe mai multe secţiuni, anumite articole au scurte teaser-uri pentru a atrage atenţia cititorilor şi fotografii care ilustrează ştirile mari ale zilei. Dacă Merkel va avea câştig de cauză, asta se va schimba curând în Germania. Google şi alte site-uri de agregare vor plăti celor care produc ştirile o taxă chiar şi preiau bucăţi scurte de text. “Publisherii trebuie să fie protejaţi mai bine pe Internet”, declară ministrul Justiţiei. În principal, legea e o încercare de a se asigura că site-urile de ştiri germane primesc o felie din profiturile pe care le face Google vânzând publicitate în paginile sale online. Mulţi publisheri din Germania, în frunte cu gigantul media Axel Springer, s-au plâns fac bani de pe urma muncii altora. Coaliţia conservatoare pregătea această lege încă din 2009. “Copiii noştri învaţă toţi că, dacă doresc ceva, trebuie înainte să ceară. Asta ar trebui să facă şi Google şi alţii asemenea. Dacă folosesc munca celorlalţi, trebuie să plătească un preţ”, scrie tabloidul “Bild”, parte din trustul Axel Springer. Proiectul este deja, evident, extrem de criticat.  Cel mai vocal, chiar de Google. Purtătorul de cuvânt al Google pentru Germania, Kay Overbeck, a apreciat că “este o zi neagră pentru internetul din Germania” şi că această intervenţie asupra Web-ului nu s-a întâmplat nicăieri altundeva în lume. Opoziţia social-democrată şi ecologistă a criticat şi ea propunerea, explicând că limitează libertatea informaţiei pe Internet. RFI.

Dincolo de “diplomaţia panda”. Cea de-a doua rundă de consultări guvernamentale germano-chineze nu se va încheia cu rezultate remarcabile, cred experţii. Partidul Comunist, aflat în fruntea Chinei, este mult prea preocupat cu noua conducere ce va fi aleasă în toamnă. Moartea lui Bao Bao nu va fi de rău augur pentru relaţiile bilaterale germano-chineze. În fond, săptămâna trecută, când a încetat din viaţă la grădina zoologică din Berlin, ursuleţul panda avea 34 de ani. Era ultimul exemplar din această specie din Germania. În tinereţea sa, Bao Bao a avut un rol simbolic în lumea diplomaţiei: în 1980, preşedintele Hua Guofeng i l-a oferit în dar cancelarului de la acea vreme, Helmut Schmidt, cu ocazia vizitei de stat pe care politicianul german a efectuat-o în China. Între timp, cele două state au trecut de stadiul aşa-numitei “diplomaţii panda”. Cooperarea s-a consolidat de-a lungul celor 40 de ani de relaţii diplomatice, iar cea mai bună dovadă sunt consultările guvernamentale germano-chineze. Republica Federală mai întreţine relaţii atât de strânse doar cu şase state, toate membre ale UE. Joi (30.08) cancelarul Angela Merkel este aşteptat la Beijing pentru a lua parte la cea de-a doua rundă de consultări bilaterale. Din delegaţie vor face parte şapte miniştri ai cabinetului de la Berlin. La prima rundă, desfăşurată în iunie 2011, premierul Chinei a fost însoţit de 13 miniştri – mai mulţi ca la oricare altă deplasare în străinătate. La sfârşitul reuniunii au fost semnate 14 acorduri, printre care contracte economice a căror valoare atinge 20 de miliarde de euro. Germania este cel mai important partener economic pe care China îl are în Europa. Iar Europa este cel mai important partener al Chinei în lume. Invers văzut, Republica Populară Chineză este cel de-al cincilea mare partener comercial al Germaniei şi cel de-al doilea din afara Europei, după SUA. “Relaţiile economice au o mare însemnătate. În ciuda câtorva neplăceri, acestea decurg fără probleme”, afirmă Sebastian Heilmann, expert în cultura Orientului la Trier. Heilmann se referă mai ales la problemele legate de protejarea proprietăţii intelectuale şi a limitării exporturilor de materie primă naturală, necesară în industria hi-tech. În opinia specialistului german, în privinţa industriei, China şi Republica Federală par a fi ajuns să-şi împartă activitatea: “Germania s-a specializat pe tehnologie înaltă şi produse industriale scumpe. China oferă produse industriale la preţuri acceptabile, mai ales în ţările cu economii emergente şi în ţările în dezvoltare”. Integral la Deutsche Welle

Advertisements