Ştiri Europene – 3 Septembrie 2012 / Le Monde: Voiculescu, Le Rasputine de Bucarest

Posted on 03/09/2012 by

4


Le Monde: Dan Voiculescu, Le Rasputine de Bucarest. Cotidianul Le Monde publică la pagina de geo-politică un articol substanţial despre Dan Voiculescu, om politic căruia îi este atribuită tentativa de destituire a preşedintelui Traian Băsescu. “Dan Voiculescu, Le Rasputine de Bucarest”, se intitulează articolul din Le Monde. El este comparat deci cu unul dintre personajele cele mai nefaste de la curtea ultimului ţar al Rusiei, deşi fotografia pe care o publică ziarul ne trimite mai degrabă la o imagine din filmul “Naşul” al lui Coppola. Autorul articolului, François Marti, explică pentru publicul francez că Dan Voiculescu, 66 de ani, fost senator, deţinător al uneia dintre cele mai mari averi din România şi-a început cariera în anii comunismului. “Personaj emblematic al fostelor reţele ale Securităţii–sinistra poliţie politică a regimului comunist–Dan Voiculescu s-a reconvertit în afaceri după căderea dictatorului Nicolae Ceauşescu. Legat de fostul aparat de stat, acest fin cunoscător al sistemului stăpânea perfect mecanismele financiare ale ţării”, arată articolul. Autorul consideră că Dan Voiculescu a încercat să-l debarce practic de la putere pe Traian Băsescu, pentru a evita o eventuală intrare în colimatorul justiţiei: “Încrâncenarea lui Dan Voiculescu împotriva şefului statului depăşeşte cadrul animozităţii personale. Dacă Rasputinul Bucureştiului şi-a ieşit din fire, faptul se datorează operaţiunii mîinilor curate lansate de preşedintele Băsescu, pentru a lupta împotriva corupţiei care cangrenează ţara şi care risca să-i destabilizeze imperiul”. În articol se mai arată că “imperiul economic” creat de Dan Voiculescu afişează o cifră de afaceri de un miliard de euro, dar că imaginea sa de patron are de suferit. Sunt evocate în articol diversele anchete şi rapoarte în virtutea cărora Dan Voiculescu ar fi fost un colaborator al poliţiei politice cu numele de cod Felix. Original in Le Monde. Aduce RFI.

Ungaria pune gaz pe focul din Caucaz. Armenia a rupt relaţiile cu Budapesta după ce ungurii au extrădat un criminal azer condamnat. Unul dintre cele mai sângeroase conflicte îngheţate din Asia Centrală, cel din Nagorno-Karabah, riscă să reizbucnească. Şi aceasta după ce Ungaria a extrădat în Azerbaid­jan un ofiţer azer care în 2004 îşi ucisese un coleg armean. Până una alta, Armenia a rupt relaţiile diplomatice cu Ungaria, iar sute de armeni au manifestat în faţa consulatului ungar din Erevan, incendiind un drapel al Ungariei. Protestatarii au aruncat cu ouă şi roşii spre clădirea consulatului, acuzând Budapesta că a încheiat cu Azerbaidjanul – inamic al Armeniei – un acord prin care profită de resursele energetice ale acestui stat din Asia Centrală. „Ungurii şi-au vândut onoarea şi conştiinţele Azerbaidjanului precum o prostituată”, a strigat un manifestant, Armen Makarcian. Acest gest, fără precedent în relaţiile dintre cele două ţări, vine după ce  Ramil Sahib Safarov, un ofiţer azer de 35 de ani, ucidea, în februarie 2004, în timpul unui exerciţiu militar din cadrul Parteneriatului pentru Pace al NATO, desfăşurat în Ungaria, un coleg armean, pe locotenentul Gurgen Marga­ryan. Militarul din Azerbaidjan şi-a motivat gestul prin faptul că ofiţerul armean ar fi jignit steagul azer. Integral aduce Adevarul.

Le Figaro: Problemele economice forțează tinerii din sudul Europei să plece la studii în vest. Situaţia economică dificilă din Europa îi determină pe cei mai mulţi dintre viitorii absolvenţi să se îndrepte către programele de învăţământ din ţările mai puţin afectate de criza datoriilor suverane, informează publicaţia franceză “Le Figaro”, citată de Zf. Proaspeţii absolvenţii resimt din plin efectele crizei financiare, astfel un tânăr din trei este şomer în Grecia, în timp ce în Spania rata şomajului în rândul tinerilor este şi mai ridicată, ajungând la 50%. Studenții se orientează către țările vestice, sperând că astfel își vor găsi mai ușor locuri de muncă. Portalul online Studyportals care permite accesarea a peste 19.000 de programe de licenţa şi masterat din toata Europa, găzduieşte în fiecare lună mai mult de 1,5 milioane de vizitatori. Site-ul a cunoscut o creştere rapidă a numărului de accesări în perioada 2011-2012, studenţii din Italia, Spania, Portugalia şi Grecia fiind cei mai numeroşi. Destinaţiile universitare cele mai căutate sunt cele care permit susţinerea cursurilor în limba engleză. Aproximativ 44% din studenţi se orientează către cele 1104 programe de licenţă şi masterat puse la dispoziţie de universităţile din Marea Britanie şi Olanda, cele două ţări aflându-se în topul preferinţele tinerilor, conform sursei citate. Capital

Ce ar însemna un “Grexit” pentru germani? Organizaţia Internaţională a Muncii (ILO), din cadrul ONU, avertizează faţă de urmările dramatice pe care le-ar avea pentru Germania excluderea Greciei din zona euro. Potrivit ILO, şomajul ar creşte vertigionos. Sunt, însă, aceste estimări întemeiate? Criza euro, încă nerezolvată, continuă să domine coloanele de presă şi agenda politică din Germania. Germanii au putut urmări problemele cu care se confruntă Grecia, Spania sau Portugalia cu oarecare detaşare, nefiind afectaţi, până acum, de criza datoriilor din spaţiul euro. Exporturile germane sunt la înălţime, şomajul e aşa redus cum n-a mai fost de multă vreme, iar statul se bucură, în mod surprinzător, de un plus de încasări din taxe şi impozite. Germania, un fel de “Insulă a fericiţilor”. Dar, potrivit ILO, această fericire s-ar putea spurlbera într-o clipită dacă se ajunge în situaţia de “Grexit”. Cu alte cuvinte în cazul ieşirii Greciei din zona euro. Ekkehard Ernst, expert pentru prognoze la organizaţia amintită a Naţiunilor Unite, estimează că în anul 2014 rata şomajului ar putea creşte în Germania de la, în prezent, 6,8 la 9 procente. Această cifră s-ar putea menţine chiar timp de câţiva ani, mai apreciază Ernst. Mai mult decât atât, economistul german crede că şi în cazul în care Grecia nu e exclusă din spaţiul monetar european, dar se continuă ca până acum, şomajul ar junge în Germania la 8 procente. Aceasta din cauza agravării situaţiei economice.  Andreas Sachs, expert în macroeconomie la Centrul European de Studii Economice din Mannheim, califică acest scenariu drept mult prea pesimist. El nu e adeptatul unor prognoze pe temrn lung, pentru că se ingoră un important aspect, acela al transformărilor demografice. Consecinţele acestor transformări pentru Germania, spune Sachs, ar trebui luate şi ele în calcul. Şi din rândurile FDP s-au făcut auzite critici la adresa prognozelor sumbre ale ILO. Vicepreşedintele grupului parlamentar liberal, Florian Toncar, se îndoieşte că Organizaţia Internaţională a Muncii poate face estimări aşa de precise cu privire la urmările unei contaminări în zona euro. Enzo Weber, de la Institutul cercetare privind piaţa muncii şi mediul profesional, IAB, crede, la rându-i, că “din punct de vedere economic, părăsirea zonei euro de către greci nu ar reprezenta o catastrofă pentru Europa şi nu ar determina o creştere dramatică a şomajului în Germania”. Potrivit multor experţi, importanţa economică a Greciei pentru Germania şi pentru zona euro e relativ neînsemnată. Produsul Intern Brut al Greciei s-ar situa cam la nivelul celui din landul federal Hessa. Şi atunci ar putea Grecia să clatine din temelii până acum atât de robusta piaţă a muncii din Germania? Dincolo de toate speculaţii, un lucru pare cert. Un “Grexit” sau chiar destrămarea zonei euro ar avea drept urmare o scădere considerabilă a încrederii pieţelor financiare internaţioane. Dacă s-ar reveni la monedele naţionale, Germania, ca putere exportatoare, e de părere Ekkehard Ernst, nu şi-ar mai putea vinde în aceeaşi măsură produsele, ceea ce ar avea ca urmare un excedent de mărfuri. Preţurile ar scădea, iar oamenii ar cheltui mai puţin. Deutsche Welle

Le Monde: Reding nu vede România în Schengen. Comisarul pe Justiție și vicepreședintele Comisiei Europene, Viviane Reding, răspunzând unei întrebări directe venite din partea publicației franceze „Le Monde”, vicepreședintele Comisiei Europene Viviane Reding a spus că, din punctul ei de vedere, „nu ar fi surprinsă dacă statele vor decide să nu integreze imediat România” în Spațiul Schengen. Viviane Reding a mai afirmat că membrii Comisiei Europene urmăresc foarte atent situația politică din România, după „un fel de puci parlamentar”. „Menţinem o supraveghere atentă după lupta politică teribilă din iulie şi august. Am putut cere oprirea unui fel de puci parlamentar. Am putut evita răul cel mai mare graţie acţiunilor determinate a numeroşi actori, între care Comisia Europeană, Parlamentul European, state europene, dar şi FMI. Derivele cele mai grave au putut fi limitate datorită Mecanismului de control şi verificare pe care l-am creat”, a declarat Viviane Reding în interviul acordat Le Monde. Referitor la aderarea României în Schenghen, comisarul european pe Justiție a spus: „Este o decizie care va aparţine statelor membre UE, în unanimitate, dacă îşi vor deschide frontierele, pe baza unei analize politice. Întrebarea esenţială este de a şti dacă statul de drept român ne poate oferi încredere. Spaţiul Schengen nu se referă doar la funcţionarea tehnică a frontierelor, aşa cum evaluează Comisia Europeană. Implică şi o bună funcţionare a justiţiei şi garanţii în acest sens. Din punctul meu de vedere, nu aş fi surprinsă dacă statele vor decide să nu integreze imediat România“. Integral Politeia Europeana