Polonia se gândeşte să relaxeze austeritatea, „speriată“ de o creştere economică de „doar“ 2,4%. După ce în cel de-al doilea trimestru economia poloneză, una dintre cele mai mari din Europa de Est, a înregistrat cel mai lent avans din ultimele 11 trimestre, guvernul ia în considerare relaxarea politicilor bugetare pentru a preveni ca ţara să evite soarta altor state europene unde austeritatea paralizează 
creşterea. Ce i-a speriat pe polonezi este totuşi o creştere economică de invidiat într-o Europă lovită de criză, iar în pofida relaxării politicii, ţintele bugetare sunt unele la care cu greu ajung ţările ve-cine. Guvernul polonez, condus de premierul Donald Tusk, va respecta planul de a reduce anul acesta deficitul bugetar astfel încât să fie respectată limita de 3% din PIB cerută de Uniunea Europeană. Însă încetinirea creşterii economice înseamnă că “obiectivul ambiţios de a ajunge la un deficit de 2,2% din PIB anul viitor a ieşit din ecuaţie”, a declarat Marja Goettig, unul dintre consilierii economici ai lui Task, citată de Bloomberg. “Toată lumea, inclusiv pieţele, vor înţelege şi poate chiar aprecia dacă guvernul evită austeritatea excesivă de dragul creşterii economice, care este esenţială pentru stabilitatea financiară”, a mai spus Goettig. Pentru Polonia, un deficit bugetar sub limita UE ar fi o premieră pentru ultimii patru ani. Anul trecut deficitul s-a situat la 5,1% din PIB, iar în 2010 la 7,8%. Economia poloneză a crescut cu 2,4% în cel de-al doilea trimestru, comparativ cu perioada similară de anul trecut, în condiţiile în care politica bugetară mai severă şi scăderea salariului real a afectat cererea internă. Cu toate că ritmul de creştere este al treilea ca mărime din UE, încetinirea provoacă îngrijorări, ceea ce duce la deprecierea zlotului, moneda naţională poloneză. Sondajele de opinie arată că guvernul lui Tusk, primul premier polonez care a obţinut un al doilea mandat de la căderea comunismului în 1989, se bucură de sprijinul populaţiei, în timp ce multe administraţii din Europa s-au prăbuşit din cauza protestelor privind austeritatea. Ziarul Financiar.
Olanda refuză să mai dea bani pentru Grecia. Olanda nu îşi va aduce contribuţia la un eventual nou ajutor financiar pentru Grecia, 
chiar dacă Atena va primi un răgaz suplimentar pentru însănătoşirea finanţelor sale, a afirmat, marţi, premierul olandez în exerciţiu, Mark Rutte, citat de AFP. “Au fost hotărâte două mari planuri de salvare pentru Grecia”, a declarat Rutte în cursul unei dezbateri electorale transmise la televiziune, cu opt zile înaintea alegerilor legislative. “Voi fi împotrivă” (unui nou ajutor financiar), a menţionat Rutte, adăugând: “Grecia ar putea obţine un răgaz suplimentar cu condiţia ca asta să nu mai coste bani”.Liderii partidelor olandeze au discutat în special despre criza din cadrul zonei euro, înainte de alegerile de la 12 septembrie, liberalii conduşi de Rutte (VVD, Partidul Popular Liberal şi Democrat) aflându-se în fruntea opţiunilor electoratului, scrie Agerpres. Parlamentul dizolvat a dat în mai undă verde planului pe termen lung de salvare a zonei euro, în pofida opoziţiei ferme a partidelor de stânga şi de dreapta care şi-au exprimat refuzul de a se cheltui mai mult în favoarea Uniunii Europene. Olanda trebuie să achite circa 40 de miliarde de euro – 35 de miliarde garanţii şi 4,6 miliarde plătite în cinci ani – Mecanismului European de Stabilitate (MES) care va beneficia în total de 500 de miliarde de euro pentru finanţarea ţărilor din zona euro aflate în dificultate. Guvernul condus de Mark Rutte a căzut în luna aprilie după întreruperea discuţiilor asupra unui buget de austeritate, avute cu partidul de extremă-dreapta şi eurosceptic condus de Geert Wilders care susţinea coaliţia la putere. Adevarul.
Tot mai mulţi spanioli îşi scot banii din bănci şi pleacă din Spania de frica crizei. Tot mai mulţi spanioli îşi scot banii din bănci şi pleacă din Spania de teamă că criza va continua să se agraveze, astfel că retragerile au atins în iulie nivelul record de 75 de miliarde de euro, 
sumă echivalentă cu 7% din PIB-ul ţării. Retragerile depozitelor din Spania reflectă o problemă mai largă a ieşirilor de capital, care este de departe cea mai serioasă din zona euro, relatează New York Times. Potrivit unei note recente a băncii Nomura, capitalul care a părăsit Spania în ultimele trei luni este echivalent cu 50% din PIB, reprezentând acţiunile şi obligaţiunile vândute de investitorii străini, dar şi de spaniolii care îşi transferă economiile în bănci străine. Retragerile de fonduri au accelerat o tendinţă începută la jumătatea anului trecut şi se produc în pofida angajamentului european de a susţine sistemul bancar spaniol cu până la 100 de miliarde de euro. Analiştii vor urmări să vadă dacă datele aferente lunii august vor arăta o accelerare a ieşirilor de capital. Mai îngrijorător pentru Spania este faptul că aceste ieşiri încep să includă şi membri ai elitei educate şi de afaceri, care s-au săturat de lipsa oportunităţilor de angajare într-o ţară în care rata şomajului atinge 25%. Potrivit statisticilor oficiale, în ultimul an 30.000 de spanioli s-au înregistrat să muncească în Marea Britanie, iar analiştii spun că cifra ar fi mult mai mare dacă s-ar ţine cont de cei care lucrează fără forme legale. Datele oficiale sunt cu 25% peste cele din anul precedent. “Situaţia macroeconomică din Spania se înrăutăţeşte tot mai mult. Riscurile sunt prea mari. Spania va fi urma după Grecia şi nu vreau să ajung să deţin peseta fără valoare”, a declarat un fost director general al unei companii de procesare a ştatelor de salarii din Barcelona. El a decis să taie toate legăturile cu Spania sa şi să se mute cu familia în Marea Britanie, unde va conduce o companie mică de software, transferând deja la Londra toate economiile din băncile spaniole. “Fără îndoială există un pic de panică. Oamenii bogaţi şi-au retras deja banii. Acum a venit rândul profesioniştilor şi al celor din clasa de mijloc, care îşi transferă banii în Germania sau Marea Britanie. Atmosfera este foarte, foarte proastă”, a declarat Garcia Montalvo, economist la Pompeu Fabra University din Barcelona. Este posibil totuşi ca perspectivele Spaniei să se îmbunătăţească dacă Banca Centrală Europeană va anunţa joi un nou plan de achiziţii de obligaţiuni ale ţărilor cu probleme financiare din zona euro. Original la New York Times, aduce Mediafax.
Bombă Financiară: Sute de miliarde de euro de care nu știe nimeni. În ţările din sudul Europei înfloreşte zona gri care plasează ilegal miliarde de euro în băncile străine. Un euro din patru produşi anul trecut în Italia provine din circuitul ilegal al economiei italiene – reiese din datele publicate de EURISPES, prestigiosul institut de studii politice, economice şi sociale. Anul trecut, PIB-ul “oficial” a atins 1540 
miliarde euro. Dar al doilea circuit ilegal al economiei a produs alte 530 miliarde euro, adică un supliment de 35%. 530 miliarde euro înseamnă cu 150 miliarde mai mult decât întregul PIB polonez sau laolaltă PIB-ul Finlandei, Portugaliei, României şi Ungariei. La impunătoarea cifră de 530 miliarde euro, PIB-ul se compune din 53% munca la negru, 30% activitate ilegală a firmelor, 17% – activitate economică ilegală indirectă, de exemplu închirierea locuinţelor şi a camerelor la negru. EURISPES evaluează PIB-ul realizat de organizaţiile mafiote la 200 de miliarde euro, ceea ce înseamnă că profiturile mafiote ajută şi cursul legal, şi cel ilegal al economiei. Raportul subliniază că criza financiară a ajutat afacerea mafiei, deoarece mafia, care dispune de un aflux stabil de bani gheaţă, în special din comerţul cu droguri, nu are probleme cu lichiditatea financiară. Doar cu jumătate mai mic decât PIB-ul organizaţiilor mafiote au realizat italienii din a doua muncă ilegală, executată după sau în cursul muncii legale (90,9 miliarde euro). În opinia institutului este vorba în acest caz de 35% din 17 milioane de muncitori zilieri. Nu mult mai puţin, 87 miliarde euro au realizat neanunţând la fisc persoanele care au lucrat pe cont propriu, profesiile libere. Deloc rău au câştigat din muncă ilegală pensionarii – 43 miliarde euro. Circa 2,3 milioane de pensionari câştigă în acest fel. EURISPES avertizează că al doilea curs, ilegal, al economiei în perioada de criză creşte neîncetat, ceea ce este oarecum un răspuns fiziologic la presiunea crescândă în creştere. Criza a pus la zid mulţi întreprinzători italieni. Anul trecut au dat faliment 150.000 de firme. Multe se află în faţa alegerii – să înşele fiscul sau să intre în faliment. În opinia multor comentatori, Italia va reuşi să treacă cu calm criza, tocmai graţie zonei gri. Despre o luptă eficientă cu acest fenomen, având în vedere dimensiunile lui, acceptarea socială în mare măsură, precum şi a forţei şi mijloacelor neadecvate ale poliţiei în această situaţie, nu poate fi vorba. Zona gri este în plină dezvoltare în Grecia. Profiturile obţinute în această zonă ajung deseori peste graniţă. Guvernul Greciei intenţionează să pună mâna pe aceşti bani, pregătind o înţelegere cu Elveţia. În opinia organizaţiei neguvernamentale Global Financial Integrity, care monitorizează afluenţa capitalului, din Grecia au ieşit în anii 2003-2011 peste 261 miliarde dolari proveniţi din surse ilegale, cum sunt: corupţia, activitatea infracţională şi fraudele fiscale. Din aprecierile recente ale băncii centrale greceşti reiese că din anul 2009 valoarea depozitelor în băncile greceşti s-a redus cu o treime, ceea ce înseamnă o scădere cu circa 70 miliarde euro. Nu se ştie câţi din aceşi bani se află în băncile elveţiene şi dacă sunt bani legali. Integral in Capital
Revista Presei de la Deutsche Welle. Ediţia online a ziarului austriac OÖNachrichten se referă la “disputa aprinsă declanşată pe tema aderării României la spaţiul Schengen”, în contextul declaraţiilor 
Comisarului european pe Justiţie, Viviane Reding, ale premierului României, Victor Ponta, şi al semnalului lansat de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, care ar putea însemna că doar Bulgaria va fi primită în Schengen. “Medicii se pregătesc de grevă”, titrează astăzi, pe prima sa pagină, berlinezul Die Welt, referitor la eşecul negocierilor dintre medicii germani şi casele de asigurări medicale. Subiectul îl regăsim şi pe primele pagini ale altor mari cotidiane germane, cum ar fi Frankfurter Allgemeine Zeitung sau Süddeutsche Zeitung. Acesta din urmă notează că “medicii aleg calea confruntării” şi că pun la cale ample manifestări de protest pentru ultima jumătate a lunii. Bineînţeles că nici astăzi nu lipsesc din presă analize şi comentarii consacrate crizei euro. Der Tagesspiegel publică un eseu, semnat de Moritz Döbler, care pledează cu înflăcărare pentru salvarea zonei euro şi a întregului edificiu european. Sub titlul “Nu renunţ la Europa mea”, autorul aminteşte că această săptămână e decisivă pentru vitorul spaţiului monetar european. Joi va avea loc 
şedinţa Consiliului de Administraţie al Băncii Centrale Europene, iar după aceea preşedintele BCE, Mario Draghi, va lua cuvântul. Referitor la criza euro, Draghi declarase că va face tot posibilul pentru a salva zona euro. Rămâne de văzut cum vor reacţiona pieţele financiare la anunţul pe care îl va face Draghi după şedinţa de joi, mai citim în cotidianul berlinez. Die Presse îşi opreşte atenţia asupra situaţiei din Slovenia, care ar putea solicita ajutor pentru ieşirea din criza de proporţii pe care o traversează şi titrează “Prăbuşirea unui elev model”. Problema e, după cum informează ziarul vienez, că guvernul sloven e format din cinci formaţiuni politice, care nu reuşesc să cadă de acord asupra măsurilor de austeritate ce-ar putea scoate ţara din criză. Dar cum s-a ajuns în această situaţie, comparabilă cu cea din Spania, recesiunea fiind cauzată de criza din sectorul bancar? Euforia aderării la UE a generat în Slovenia un adevărat boom în construcţii. Băncile au oferit credite extrem de avantajoase. În condiţiile crizei financiare şi economice europene, bula imobiliară s-a spart. La situaţia actuală a mai contribuit şi faptul că marile bănci slovene nu au fost privatizate, spre deosebire de cele din alte ţări răsăritene. Instituţiile bancare au oferit credite nu pe criterii ce ţin de economia de piaţă, ci pe considerente politice, mai explică ziarul austriac citat. La întrebarea “cât de periculoasă e criza slovenă pentru zona euro”, autorul atrage atenţia că în cazul unei intervenţii UE pentru salvarea Sloveniei, dat fiind că e vorba de o ţară mică, suma necesară ar fi şi ea redusă – între două şi cinci miliarde de euro. Aceasta, spre deosebire de Spania, care are nevoie de până la 100 de miliarde de euro. Un alt ziar austriac, Der Standard, prezintă situaţia din Centrul de zi Periam, de lângă Timişoara, pentru copii de etnie romă. Iar Tagesspiegel din Berlin publică un amplu reportaj realizat pe marginea primei vizite întreprinse de germanul Benjamin Marx, însoţit de 20 de germani şi români din Berlin, în satul Fântânele. Sute de romi, membri ai comunităţii penticostale din Fântânele s-au mutat în Germania, în cartierul berlinez Neukölln. Marx este pentru aceşti romi ca “trimisul lui Dumnezeu”. Germanul se ocupă de problemele romilor de la Berlin, a cumpărat un imobil în care locuiesc numeroşi foşti săteni din Fântânele, l-a renovat, îi ajută pe romi să înveţe limba sau să-şi găsească de lucru. Deutsche Welle
Actualităţi Europene 
Tiberiu Orasanu
05/09/2012
Reblogged this on Tiberiuorasanu's Blog.