Ştiri Europene – 6 Septembrie 2012 / Gazprom anchetat de CE

Posted on 06/09/2012 by

4


Gazprom este anchetat de CE pentru obstrucţionarea concurenţei în Europa Centrală şi de Est. Comisia Europeană (CE) a început o anchetă pentru a determina dacă mono­polul rus al exporturilor de gaze naturale Gazprom obstrucţionează concurenţa pe pieţele de profil din Europa Centrală şi de Est, potrivit unui comunicat al Executivului UE, pentru care cazul este o chestiune prioritară. Exporturile de gaze naturale ale Gazprom către Europa s-au redus cu 10% în ritm anualizat în perioada ianuarie-august, potrivit unei surse apropiate situaţiei şi citată de Thomson Reuters, semn că poziţia grupului rus pe piaţa din regiune se clatină. “Comisia este îngrijorată că Gazprom ar putea abuza de poziţia dominantă pe care o deţine pe pieţele upstream de distribuţie de gaze din state membre aflate în Europa Centrală şi de Est”, încălcând legislaţia concurenţei din Uniunea Euro­peană, se arată într-un comunicat al CE. CE anchetează “trei practici suspectate a fi anticoncurenţiale” în Europa Centrală şi de Est. Grupul rus furnizează aproximativ un sfert din gazele naturale consumate în UE. În primul rând, Comisia suspectează că Gazprom a “divizat” pieţele de gaze prin obstrucţionarea fluxului liber de gaze naturale în statele membre din regiune. În al doilea rând, Gazprom ar fi prevenit diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze, iar în al treilea rând grupul rus ar fi impus “preţuri incorecte” asupra clienţilor prin legarea preţurilor la gaze de cotaţiile petrolului. “Astfel de acţiuni, dacă vor fi dovedite, pot constitui restricţionarea concurenţei şi pot conduce la preţuri mai mari şi la deteriorarea securităţii aprovizionării. În final, o astfel de conduită poate afecta consumatorii din UE”, notează CE. Comisia Europeană a efectuat anul trecut inspecţii la sediile Gazprom şi ale companiilor din regiune care cumpără gaze de la grupul rus, inclusiv subsidiarele ungare ale grupurilor germane RWE şi E.ON Ruhrgas, grupul austriac OMV şi compania polonă PGNiG, pentru a aduna informaţii privind preţurile şi sursele de aprovizionare cu gaze naturale, potrivit Bloomberg. Integral in ZiarulFinanciar.

Zeci de mii de nemţi atacă în justiţie salvarea euro pe banii lor. Peste 37.000 de oameni au adresat plângeri Curţii Constituţionale, cerându-i să nu aprobe fondul de salvare al UE. Este cel mai mare proces colectiv din istoria ţării. Contribuţia Germaniei la Mecanismul European de Stabilitate (MES) generează cea mai mare acţiune civilă a tuturor timpurilor, potrivit agenţiei germane DPA. Circa 37.000 de germani au înaintat petiţii la Curtea Constituţională, cerând instituţiei să nu aprobe participarea ţării la acest fond, care ar urma să fie folosit pentru a ajuta statele din zona euro aflate în dificultate financiară. Numărul petiţionarilor s-a triplat de la sfârşitul lui iunie, susţine asociaţia „Mehr Demokratie” („Mai multă democraţie”), care a fost implicată în organizarea acestei acţiuni. Printre aceştia se află cetăţeni obişnuiţi, dar şi membri eurosceptici ai partidului cancelarului Angela Merkel, CDU (care susţine MES). Alte reclamaţii vin din partea unor parlamentari ce aparţin stângii radicale. Toate aceste petiţii cer Curţii Constituţionale să emită o decizie care interzice participarea ţării la MES. Potrivit modificărilor aduse Tratatului de funcţionare al Uniunii Europene, MES, a cărui valoare ar urma să fie de 500 miliarde de euro, este conceput ca un fond permanent de ajutor pentru ţările din zona euro. Acesta ar urma să înlocuiască fondul temporar de ajutor al UE, Facilitatea Europeană de Stabilitate Financiară (FESF), care a acordat deja împrumuturi pentru a salva economiile greacă, irlandeză şi portugheză. Germania este cel mai mare contributor la MES, cu 27% din valoarea acestui fond, adică 21,7 miliarde de euro. Până acum, 14 din cele 17 state ale zonei euro au aprobat MES. Cele trei excepţii sunt Germania, Italia şi Estonia. Dacă Curtea Constituţională a Germaniei va bloca participarea ţării la MES, practic acest fond, care este în centrul planurilor concepute de liderii europeni pentru salvarea monedei unice, nu va putea fi înfiinţat. Integral in Adevarul.

Revista Presei de la RFI. Reuters – Parisul şi Roma vor soluţii pentru zona euro în octombrie.  François Hollande şi Mario Monti au invitat marţi liderii europeni ca la următorul Consiliu European din octombrie să ia deciziile necesare pentru o rezolvare pe termen lung a crizei din zona euro. Această rezolvare ar trebui să includă scăderea dobânzilor la care se împrumută statele. În zorii unei toamne cruciale pentru moneda unică, ce se traduce printr-un balet diplomatic în aşteptarea unei serii de decizii, în special cea a Băncii Centrale Europene, preşedintele francez şi cel al Consiliului italian de Miniştri au cerut şi seriozitate bugetară, pentru a recâştiga încrederea pieţelor. “La Consiliul European de pe 18 şi 19 octombrie trebuie să găsim soluţii pentru Grecia şi Spania, să trecem la cea de-a treia etapă a uniunii bancare şi la aprofundarea uniunii economice şi monetare”, au declarat cei doi, după un dejun la vila Madame. Liderii celei de-a doua şi a treia economii din UE consideră că lucrurile evoluează într-un sens bun de câteva luni, dar cer instituţiilor UE, începând cu BCE, să liniştească pieţele. BCE trebuie să-şi anunţe joi politica monetară, iar săptămâna viitoare, Curtea Constituţională din Germania trebuie să se pronunţe asupra legalităţii fondurilor de salvare europene. Europenii aşteaptă până la finele lunii şi raportul Troicii (FMI-Comisia Europeană-BCE) asupra planului de salvare a Greciei. La acest capitol, François Hollande şi-a reînnoit încurajările pentru Atena: “Dacă raportul Troicii va fi bun, atunci, fără a fi nevoie de fonduri suplimentare, trebuie aplicat planul de redresare, iar Grecia trebuie păstrată în zona euro”. După ce s-a întâlnit cu Angela Merkel la Berlin, cu premierul grec, Antonis Samaras la Paris, cu Mariano Rajoy la Madrid şi Mario Monti la Roma, preşedintele francez îl va primi miercuri la Elysée pe preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, apoi se va vedea joi cu David Cameron la Londra. Liderul francez a mai explicat, la Roma, că rata şomajului din Europa este “insuportabilă” şi a promis seriozitate bugetară. Franţa va da exemplu prin bugetul pe 2013, marcat, spune el, de stabilitatea cheltuielilor publice şi a angajaţilor din sectorul public, dar şi de reducerea deficitului.

The Guardian – David Cameron pune capăt zilelor bune ale coaliţiei. Premierul britanic i-a arătat prea puţină politeţe partenerului de coaliţie, Nick Clegg, dar a acordat în schimb atenţie maximă cererilor venite dinspre propriul său partid. A fost o remaniere a Partidului Conservator pentru Partidul Conservator, menită să situeze partidul clar din punct de vedere ideologic pentru alegerile viitoare. Direcţia este dreapta. Toţi cei cinci membri liberal-democraţi ai Cabinetului său şi-au păstrat funcţiile de până acum, dar când se vor aşeza la masa reuniunilor de Guvern, aceştia vor vedea că forţele unite împotriva lor s-au consolidat. Ei se vor confrunta cu Owen Paterson la Ministerul Mediului, cel care se opune ajutoarelor de stat pentru energii regenerabile, dar sprijină exploatarea gazului de şist. Acesta se va angaja în bătălii politice cu secretarul Energiei, Ed Davey, dar şi cu vicepremierul liberal Nick Clegg, pe chestiuni europene precum pescuitul. La Ministerul Justiţiei, în loc de mai liberalul Kenneth Clark se vor confrunta cu Chris Grayling, “un om fără un strop de liberalism în corp”, potrivit unui deputat. La Departamentul Transporturilor, Patrick Mc Loughlin poate că nu ştie nimic despre aviaţie-îi e şi frică să meargă cu avionul-dar ştie să facă viaţa grea când vine vorba de modernizarea aeroportului Heathrow. Singura mare surpriză, scrie şi New York Times, a fost promovarea la MInisterul Sănătăţii a lui Jeremy Hunt, politician implicat în scandalul Rupert Murdoch.

Le Figaro – Democraţii americani mizează pe femei. Democraţii au ales ca unghi de atac contra republicanilor condiţia femeii. Obama are un avans confortabil asupra adversarului său: 52% dintre femei l-ar alege. Femeile au ţinut capul de afiş la Charlotte, la Convenţia Democrată. În sală, ele au reprezentat jumătate din cei şase mii de delegaţi. Ca şi tabăra lui Mitt Romney, cea a lui Barack Obama ştie că femeile, de vreme ce reprezintă 52% din electorat reprezintă o miză crucială pentru alegerile din noiembrie. De aceea, democraţii au ales să-i atace pe republicani pe tema “războiului contra femeilor”. La Tampa, republicanii încercaseră să-şi ralieze femeile pe teme economice, dar au făcut un cadou democraţilor prin platforma care respinge dreptul la avort, inclusiv în cazurile de viol, incest sau ameninţare pentru viaţa mamei. La Charlotte, democraţii au răspuns taberei adverse, explicând că drepturile femeilor şi economia nu pot fi separate. Prima femeie secretar de Stat, Madeleine Albright, a făcut senzaţie declarând că “femeile vor să ia decizii pentru ele însele. Nu înţeleg de ce o femeie, poate cu excepţia doamnei Romney, l-ar vota pe Mitt Romney”. 30 de femei fac parte din tribuna convenţiei, printre care actriţa Eva Longoria, Caroline Kennedy, militanta Lilly Ledbetter, care şi-a pus numele pe prima lege semnată de Obama în 2009, asupra parităţii salariale. RFI

Anti-occidentalisme sau cu ce se mănâncă statul de drept. La Bucureşti moda atacurilor anti-occidentale în stil naţional-comunist n-a trecut. Partidul-stat şi oştirea aplaudacilor crescuţi la şcoala lui Ion Iliescu şi ajunşi la cea fondată, mai nou, sub sigla USL, de cuplul Ponta-Antonescu, au făcut întotdeauna, în momente grele pentru ţară, uz de asemenea atacuri manipulatoare. Nu de alta, dar populismul anti-occidental, oricât de ieftin, dă bine ori de câte ori trebuie mascat protocomunismul acelora care, ca Putin, Lukaşenko şi Ianucovici subminează democraţia şi statul de drept, demolându-le instituţiile ori erodându-le substanţa, spre a-şi absolutiza puterea. Ultranaţionalismul e bon-marche, prezintă avantaje indubitabile când trebuie aburit poporul, ca să i se poată explica de ce tot răul nu vine de la Moscova sau Peking şi cu atât mai puţin din propria ogradă, la ordinul reţelei securisto-mafiote, ci de la vest. Premierul plagiator, apoi fostul preşedinte interimar PNL-ist, care, potrivit lui Andrei Pleşu, iubeşte atât de mult engleza încât o foloseşte chiar fără s-o ştie, precum şi „antenele” lui Voiculescu izbesc de multă vreme, cu sete, în Germania, în Europa, în Comisia Europeană şi în Washington. De lovit se loveşte cu drag şi în ceea ce aparatul propagandistic anti-băsescian prezintă drept „dezinformatul” occident. Acesta ori e, pasămite, înregimentat de partea preşedintelui ales, ori, incompetent cum e, habar n-ar avea de realităţile româneşti. Germania şi UE ar ignora chipurile “cu dispreţ şi aroganţă aceste realităţi româneşti”, a susţinut mai nou şi Emil Constantinescu. Dar nu la Antenele la care ex-preşedintele obişnuieşte să apară, ci într-un interviu apărut miercuri în ediţia online a ziarului berlinez “taz”. Ca şi cum Germania şi UE n-ar avea ambasadori, consuli, experţi, trimişi, diplomaţi, specialişti care au stat de vorbă cu liderii ţării, cu opoziţia, care citesc presa română, Constantinescu vede enorm şi simte monstruos când e vorba de Berlin, Bruxelles şi presa apuseană. Interviul său, înregistrat de eminentul jurnalist WilliamTotok, un ziarist româno-german care, ca tânăr literat bănăţean a suferit din greu de pe urma Securităţii ceauşiste, e, din mai multe puncte de vedere, foarte straniu. Îi lipsesc, în bună parte, informaţiile de fundal suficiente care să clarifice şi să explice motivul îngrijorărilor interne şi externe iscate, între altele, de atacurile în trombă lansate împotriva justiţiei româneşti şi a altor instituţii importante de guvernul de la Bucureşti şi de majoritatea parlamentară. Discuţia cu Emil Constantinescu e foarte bizară şi din alte motive. Nu pentru că din conţinutul ei se degajă păreri singulare în peisajul mediatic german şi occidental. La urma urmei, opiniile diverse şi contrare sunt marca democraţiei. De ele depinde vitalitatea oricărui sistem liberal, oricărei societăţi deschise şi oricărui stat de drept. E, totuşi, ciudată, pentru că Totok, un spirit altminteri foarte critic, nu în ultimul rând în privinţa prestaţiei actualului preşedinte al României, printre adversarii căreia se numără de ani mulţi, pare satisfăcut cu rolul omului care-l crede pe cuvânt pe fostul şef al statului român. Altfel nu se poate explica de ce ziaristul berlinez, un cunoscător al scenei româneşti, se mulţumeşte să ridice mingea la fileu interlocutorului său, omiţând să-l contrazică ori să-i pună orice fel de întrebări cât de cât incomode legate de controversatele sale păreri.Situaţie de care, ca şi în faţa propagandiştilor lui Felix şi a altora, ex-preşedintele n-a ezitat de altfel să profite, vituperând din plin, cu energie maximă, împotriva lui Băsescu, a “fanaticilor agitatori din rândul unor intelectuali respectaţi” recrutaţi de el “în camarila sa”, a Germaniei, a UE şi a frivolei prese occidentale. Ultima i-ar fi desfiinţat “cu incredibilă iresponsabilitate” pe adversarii lui Băsescu. Integral la Deutsche Welle

Britanicii, austriecii şi germanii au subscris peste jumătate din împrumutul luat de România de pe piaţa externă. Investitorii din Marea Britanie, Germania şi Austria au subscris mai mult de jumătate din împrumutul de 750 mil. euro luat de România marţi de pe pieţele externe. Eurobondurile au stârnit însă şi interesul unor investitori din Hong Kong, Singapore şi China, dar şi din Emirate, după cum spune Enache Jiru, secretar de stat responsabil cu Trezoreria. Cererea din partea investitorilor pentru subscrierea emisiunii de eurobonduri a fost ridicată, Ministerul Finanţelor reuşind să adune oferte de circa 3,6 mld. euro. Astfel, emisiunea a fost suprasubscrisă de cinci ori, banii provenind de la 220 de investitori aduşi de BNP Paribas, Deutsche Bank, JP Morgan şi UniCredit. Şeful Trezoreriei a explicat că în grila de alocare a eurobondurilor a contat şi vechimea investitorilor pe România, dar şi deschiderea către investitori noi. Investitorii din China au subscris 3,5%, iar cei din Singapore şi Hong Kong, circa 4,8%. El se declară foarte mulţumit de interesul arătat de investitori. Pentru reuniunea de toamnă a FMI şi Băncii Mondiale programată la Tokio în perioada 9-14 octombrie şeful Trezoreriei îşi pregăteşte deja o agendă de întâlniri cu investitori, spunând că are deja mai multe solicitări. Marea Britanie a avut şi de această dată o prezenţă puternică datorită concentrării de fonduri şi de administratori de averi. Investitorii britanici au manifestat, în mod uzual, cel mai mare interes pentru eurobondurile emise de România, subscriind în ultimii ani cea mai mare parte din emisiunile lansate de România. În schimb, Germania are o reprezentare mai slabă, chiar dacă gigantul Deut­sche Bank s-a numărat printre băncile angajate să se ocupe de plasarea titlurilor, fiind responsabilă de sindicalizare. Anul trecut germanii s-au arătat reticenţi în a cumpăra titlurile României din cauza presupusei contagiuni cu criza din Grecia prin canalul bancar. nvestitorii din Germania şi Austria au subscris acum 22% din sumă, după ce anul trecut au furnizat doar 8% din cele 1,5 mld. euro strânse de Ministerul Finanţelor de pe pieţele externe. În 2011 sume importante, reprezentând 20% din total, au fost plasate de americani. Şi la eurobondurile de 1 mld. euro din 2010, 35% din ordinele de cumpărare au venit din SUA (off-shore) şi Marea Britanie, în timp ce Germania şi Austria au oferit 20% din bani. De această dată, numai 8% din banii împrumutaţi de România au provenit de la investitori din afara Europei. Integral in Ziarul Financiar.

Advertisements