Ştiri Europene – 7 Septembrie 2012 / Gazprom: UE nu se poate atinge de grup

Posted on 07/09/2012 by

3


Gazprom atacă ancheta CE avertizând că executivul european nu se poate atinge de grup. Ce forţe alimentează acest conflict şi cum va fi afectată Europa de Est? Rusia şi Gazprom au ripostat la ancheta prin care CE încearcă să determine dacă grupul rus obstrucţionează concurenţa pe pieţele de gaze naturale din Europa Centrală şi de Est (ECE) acuzând că presiunile europene, exercitate de mult timp, sunt de natură politică şi subliniind că principalul producător de gaze naturale din lume este condus de stat şi se află în afara jurisdicţiei executivului european. Pentru Gazprom şi UE mizele conflictului sunt enorme deoarece blocul comunitar este cel mai mare importator de gaze ruseşti. În lupta dintre cei doi giganţi, ECE este prinsă la mijloc, într-o poziţie foarte periculoasă, grupul rus fiind unicul furnizor pentru multe state din regiune.  CE a anunţat că ancheta priveşte comportamentul pe care Gazprom îl are faţă de opt state, fără a le identifica. Rusia asigură 86% din consumul de gaze naturale al UE şi este singurul furnizor pentru Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania şi Slovacia, scrie The Wall Street Journal. Potrivit datelor UE, Rusia livrează 82% din gazele consumate de Polonia, 83% din cele furnizate Ungariei şi asigură 69% din consumul Cehiei. Autorităţile lituaniene consideră deja ancheta CE ca pe o victorie împotriva fostului “stăpân” sovietic. Lituania se plânge de mult timp că Gazprom, companie deţinută de stat, s-a folosit de forţa pe care o are pe piaţă pentru a-i cere cele mai ridicate preţuri din Europa ca ripostă pentru determinarea Vilniusului de a părăsi orbita Moscovei, notează Financial Times.”Acesta este un eveniment serios care poate schimba semnificativ situaţia de pe pieţele gazelor naturale din Europa şi chiar comportamentul Gazprom”, a afirmat Andrius Kubilius, premierul Lituaniei. Integral in Ziarul Financiar.

UE declanşează o anchetă la adresa Chinei, pentru concurenţă neloială. Tensiuni între Europa şi China. Comisia Europeană a lansat joi o anchetă antidumping contra fabricanţilor chinezi de panouri solare. Decizia riscă să ducă la un război comercial cu China, în condiţiile în care Beijingul subvenţionează industria sa fotovoltaică şi o consideră un vârf de lance al exporturilor sale. Dar la fel şi Europa. Anunţul vine la două zile după iniţierea unei alte anchete, ce îi vizează pe ruşii de la Gazprom. Sub aparenţa unor neînţelegeri între companii, se prefigurează un conflict comercialo-politic enorm, scrie Le Figaro. China, ca şi Europa, a investit miliarde din fondurile publice pentru dezvoltarea electricităţii foto-voltaice. Banii au venit sub formă de subvenţii şi investiţii. La Beijing, cotidianul Partidului Comunist, China Daily, consideră că e “probabilă” deschiderea ostilităţilor şi se declara miercuri îngrijorat de “contenciosul comercial cel mai dur” contra industriei chineze. “Ancheta va dura în total 15 luni, chiar dacă e posibilă activarea unor mecanisme de apărare comercială în nouă luni, cu condiţia ca dovezile să fie suficiente”, se arată într-un comunicat al Bruxelles-ului. Or, puterea chineză a făcut din sectorul fotovoltaic vârful de lance al unei cuceriri planetare. Europa, care reprezintă două treimi din piaţa mondială vrea să-şi păstreze însă avansul tehnologic şi mai ales vrea să protejeze una dintre ultimele sale baze industriale. Circa 20 de companii franceze, italiene şi spaniole s-au asociat iniţiativei în iulie. Au preferat să rămână anonime de teama contramăsurilor chineze. E vorba de cea mai importantă plângere primită până acum de Bruxelles în materie de dumping, având în vedere valoarea importurilor de panouri fotovoltaice. Companiile europene, reunite sub denumirea EU ProSun reproşează Beijingului că acordă subvenţii, dar şi ia alte măsuri protectoare companiilor rivale chineze. “Este ultima şansă pentru Europa să ţină piept unui stat chinez care subvenţionează propria industrie, ceea ce îi permite să vândă sub costul de producţie şi să îi pună pe europeni în genunchi”, explică Milan Nitzchke, de la grupul german SunWorld, cel care a coordonat plângerea colectivă depusă la Bruxelles. Scopul companiilor este ca Uniunea Europeană să impună taxe mai mari acestui tip de produse chineze, panouri, dar şi piese componente, după modelul aplicat de Statele Unite, care au impus din luna mai taxe extrem de mari pentru importurile de panouri solare “made in China”, relatează Le Monde. Integral la RFI

Analfabeţii Germaniei. Aproape 7,5 milioane de adulţi din Germania nu pot scrie sau citi, deşi au frecventat cursurile şcolii. Datele au fost date publicităţii de Universitatea din Hamburg. Ernst Lorenzen este încântat: “Am început o nouă viaţă. Sunt încântat cât de bine reuşesc”. Cititul i-a adus bucuria de a trăi şi curajul de a-şi accepta punctele slabe. Ernst Lorenzen a iniţiat chiar o grupă de întrajutorare. La cea mai recentă întâlnire, la Oldenburg, au luat parte zece aşa-numiţi “analfabeţi funcţionali”. Zece din cei 12.000 de locuitori din zona oraşului nord-german care nu sunt în măsură să citească şi să scrie propoziţii întregi, deşi pot descifra alfabetul şi anumite cuvinte. Handicapul său “de a nu recunoaşte imediat literele” l-a costat timp şi putere. A încercat să îşi ascundă neputinţa şi a devenit tot mai inventiv. Învaţă pe dinafară numele străzilor şi rutele, pentru a livra la destinaţie comenzile. “Totul era extrem de complicat şi viaţa se complica cu fiecare nouă zi”, îşi aminteşte astăzi Lorenzen. Începuturile datează din primele zile de şcoală: elevul întreabă, dar severa profesoară este mereu enervată. Într-o zi, elevul Lorenzen este trims în ultima bancă şi îndemnat “să asculte în linişte”. Băiatul înţelege din ce în ce mai puţin şi se resemnează. Elevii cu probleme similare pretind că nu pot scrie din cauza unor dureri sau că nu pot citi pentru că le lipsesc ochelarii. “În Germania, există ideea preconcepută că un astfel de adult ar fi mai puţin inteligent. Iar cei în cauză se tem că vor fi plasaţi pentru totdeauna în categoria celor mai defavorizaţi”, explică Peter Hubertus suferinţa analfabeţilor. “De aceea este important ca aceşti oameni să se descurce în viaţă, fără a putea să scrie sau să citească.” Hubertus este membru fondator şi unul din cei care conduc Asociaţia Federală pentru Alfabetizare şi Educaţie Primară din Münster. Organizaţia se ocupă de lobby şi oferă consultanţă celor care au nevoie de sfaturi în acest domeniu.. Integral in Deutsche Welle

Şomajul din Grecia a atins un nou record în iunie, de 24,4%. Rata şomajului din Grecia a urcat în iunie la 24,4%, de la 23,5% în mai şi 17,2% în aceeaşi lună a anului trecut, înainte ca recesiunea şi programul de austeritate să împingă tot mai multe companii spre faliment. Procentajul şomerilor pentru luna mai a fost revizuit la 23,5%, de la 23,1% anunţat anterior, potrivit cotidianului britanic The Guardian. În iunie, numărul persoanelor cu locuri de muncă se situa la aproape 3,77 milioane, comparativ cu 4,12 milioane în aceeaşi lună a anului trecut, în timp ce numărul şomerilor a avansat de la 858.076 în iunie 2011 la 1,22 milioane. În 2008, anul în care criza financiară mondială a debutat la nivel global, şomajul din Grecia era de numai 7,4%. Şomajul în rândul tinerilor (categoria de vârstă 15-24 de ani) s-a situat în iunie la 55%, comprativ cu 44% în urmă cu un an. Mediafax.

Norvegia, o poveste de succes. Ştirile care vin din Europa în materie de economie sunt în general rele, dar există şi excepţii. Printre acestea se numără Norvegia, ţară care nu face parte din Uniunea Europeană şi care afişează o prosperitate de invidiat datorită rezervelor sale de petrol în largul Mării Nordului. De altfel, recent, Norvegia a descoperit noi zăcăminte de petrol submarine, ceea ce îl face pe corespondentul ziarului Libération în peninsula scandinava să considere că “norvegienii sunt noii regi ai petrolului”. Putem spune că destinul acestei ţări este uluitor, dacă ţinem cont că la începutul secolului trecut era cea mai săracă ţară din Europa Occidentală. De altfel istoria acestei ţări care numără azi 5 milioane de locuitori este destul de ciudată. Timp de patru secole, pînă în 1814, Norvegia a fost o provincie daneză, iar apoi, timp de aproape un secol, a fost provincie suedeză. După al doilea război mondial Norvegia şi-a dezvoltat în special sectorul… energetic întrucît şi-a dat seama de marea bogăţie pe care o avea: apa. Si este adevărat că în materie de apă Norvegia se situează foarte sus în “top”, ea dispune de mare bineînţeles lacuri, rîuri, cascade, fiorduri, ca să nu mai spunem că într-un oraş ca Bergen, foarte turistic şi situat la Marea Nordului, plouă cam 300 de zile pe an. După ce şi-a dezvoltat sectorul hidroenergetic, în 1969, Norvegia a descoperit primele zăcăminte de petrol situate sub mare în largul coastelor sale care se întind pe sute şi sute de kilometri. Numai de la Bergen pînă la Cap Nord, punctul cel mai nordic al Europei, coastele norvegiene se întind pe 1300 de kilometri. Aşa a devenit Norvegia al 7-lea mare exportator de petrol şi al 14-lea mare producător de aur negru din lume. In prezent Norvegia exploatează 70 de cîmpuri petrolifere ceea ce îi permite să producă 2 milioane de barili pe zi, plus o sută de miliarde de metri cubu de gaz. Responsabilii politici norvegieni au fost însă prudenţi şi au evitat o prea mare “ambalare economică” după cum spun experţii. Veniturile rezultate din petrol sunt utilizate cu înţelepciune. Altfel spus, Norvegia nu cunoaşte şomajul, nu are datorii şi a devenit unul dintre statele cele mai bogate din lume. Fondurile de pensii norvegiene constituie primul fond suverant din lume, avînd o valoare de aproximativ 500 de miliarde de euro. Anul acesta ritmul de creştere economică este evaluat la 3 la sută, iar salariile cresc în fiecare an. In prezent un norvegian cîştigă în medie cam 55 000 de euro pe an. Iată de ce Norvegia nu cunoaşte criza. Norvegienii rămîn prudenţi cînd vine vorba de aderarea la Uniunea Europeană, ei se mulţumesc deocamdată cu NATO şi cu spaţiul Schengen. Integral in RFI

Advertisements