Ştiri Europene – 8 Septembrie 2012 / Europa in labirintul crizei

Posted on 08/09/2012 by

4


Statul german a scos la licitaţie 5% din acţiunile Deutsche Post, cu un preţ de la 942 milioane euro. Banca germană de dezvoltare KfW Group, controlată de stat, a scos la licitaţie o participaţie de 5% la gigantul Deutsche Post, cu un preţ pornind de la 942 milioane euro, după ce acţiunile companiei au crescut la maximul ultimilor patru ani, transmite Bloomberg. KfW a scos la vânzare 60 de milioane de acţiuni, iar dacă licitaţia se va încheia cu succes participaţia băncii va scădea la 25,5%, potrivit unui comunicat al instituţiei financiare. “Am observat că bursa şi-a revenit în ultimele săptămâni şi că acţiunile companiei sunt la cel mai ridicat nivel din ultimii ani, astfel că ne-am gândit că o tranzacţie ar fi oportună”, a declarat pentru Bloomberg purtătorul de cuvânt al KfW, Charis Poethig. Acţiunile sunt oferite la preţuri variind între 15,7 euro pe acţiune şi cotaţia bursieră actuală. Deutsche Post a închis joi la Frankfut la 15,98 euro, în urcare cu 2,7%, cel mai ridicat nivel din septembrie 2008. Valoarea de piaţă a companiei este de 19,3 miliarde euro. Statul german a vândut pentru prima dată acţiuni la Deutsche Post pe piaţa publică în noiembrie 2000. KfW strânge bani petnru a cumpăra o participaţie de 7,5% la grupul aeronautic EADS, proprietarul producătorului de aeronave Airbus, pachet deţinut în prezent de Daimler, compania-mamă a Mercedes-Benz. Deutsche Post, cel mai mare operator european de servicii poştale, a înregistrat un profit net de 2,6 miliarde euro pentru trimestrul al doilea, depăşind estimările. Compania este cel mai mare operator de transporturi aeriene şi maritime din lume, după volum, şi a evitat impactul crizei datoriilor de stat prin expansiunea afacerilor de livrări expres şi transport de mărfuri pe pieţele emergente, stabilizând totodată profiturile diviziei de poştă. Grupul american United Parcel Service, cunoscut ca UPS, cea mai mare companie de livrări de colete poştale, se extinde agresiv în Europa prin achiziţionarea operatorului olandez TNT Express pentru 5,16 miliarde euro. Dacă va reuşi preluarea TNT, UPS ar concura în Europa pe picior de egalitate cu grupul DHL. DHL vrea să genereze peste cinci ani cel puţin o treime din venituri pe pieţele asiatice, de la 20% în prezent, cu centre extinse de operaţiuni în Shanghai şi Hong Kong. Aranjorul licitaţiei KfW pentru vânzarea acţiunilor la Deutsche Post este Bank of America Merrill Lynch, din SUA. KfW şi Daimler vor să finalizeze transferul acţiunilor EADS până la sfârşitul acestui an, a declarat în luna mai preşedintele EADS Bodo Uebber, în acelaşi timp director financiar executiv la Daimler. Ziarul financiar.

Premierul portughez anunţă o înăsprire a măsurilor de austeritate pentru 2013. Premierul portughez Pedro Passos Coelho a anunţat, vineri, noi măsuri de austeritate pentru 2013 într-un moment în care ţara, beneficiară a unei asistenţe financiare, se chinuie să îşi respecte angajamentele de reducere a deficitului public, transmite AFP. Premierul a anunţat, printre altele, o creştere a contribuţiilor pentru Siguranţa Socială din partea salariaţilor din sectoarele privat şi public. În schimb, el are în vedere o scădere a cotizaţiilor patronale pentru a impulsiona piaţa muncii în contextul în care şomajul a depăşit deja 15 procente din populaţia activă. “Guvernul a decis să sporească contribuţiile pentru Siguranţa Socială în sectorul privat la 18 la sută, ceea ce ne va permite în schimb să reducem cotizaţiile patronale fixe tot la 18 la sută”, a precizat premierul într-o declaraţie pentru naţiune. Până în prezent, contribuţiile angajaţilor din sectorul privat erau de 11 la sută, în timp ce cotizaţiile companiilor se ridicau la 23,75 la sută. “Vom reduce astfel considerabil costul muncii şi o vom face într-un moment în care situaţia financiară a companiilor noastre este foarte fragilă”, a adăugat Passos Coelho. Declaraţia sa are loc în condiţiile în care troika, UE-BCE-FMI, reprezentându-i pe finanţatorii Portugaliei, efectuează cea de-a cincea evaluare a reformelor şi măsurilor de austeritate implementate de guvernul de centru-dreapta în schimbul planului de salvare de 78 de milioane de euro, acordat în mai 2011 de Uniunea Europeană şi FMI. Integral in Adevarul.

CE va recupera 215 milioane de euro de la 13 țări, printre care și România, reprezentând cheltuieli necorespunzătoare. Comisia Europeană va recupera de la 13 state membre, printre care şi România, 215 milioane de euro, anunță Agerpres. Suma reprezintă unele cheltuieli necorespunzătoare din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), arată un comunicat al instituției europene. Comisia Europeană a revendicat vineri o suma totală de 215 milioane de euro cheltuită în mod incorect de statele membre, În cadrul unei proceduri de verificare şi închidere a conturilor. Astfel, se vor recupera fonduri de la 13 ţări: Germania, Irlanda, Grecia, Franţa, Italia, Letonia, Luxemburg, Ungaria, Austria, Portugalia, România, Suedia şi Marea Britanie. Suma pe care o va revendica instituția europeană va fi însă de aproximativ 94 de milioane de euro, pentru că unele din aceste sume au fost deja recuperate de la statele membre, iar Comisia oferă o rambursare Spaniei în urma unei decizii în instanţă care a invalidat o hotărâre precedentă a Bruxellesului de recuperare a unei plăţi. Banii se întorc la bugetul UE deoarece nu au fost respectate reglementările comunitare sau pentru că procedurile de control al cheltuielilor agricole au fost necorespunzătoare. România ar urma să sufere o corecţie financiară de 3,84 milioane euro, propusă pentru nerespectarea termenelor de plată. Totuşi, valoarea impactului financiar al corecţiei pentru România va fi zero, deoarece acesta ia în considerarea corecţiile anterioare suprapuse şi sumele deja recuperate de Comisia Europeană.Capital.

O nouă modă în Franţa : “Hollande bashing”. O nouă modă îşi face apariţia în Franţa: ea se numeste “Hollande bashing” şi constă în denigrarea unei persoane. Expresia derivă din verbul englezesc “to bash” care înseamnă a lovi. Nu cu pumnul, ci cu cuvântul, prin intermediul presei mai exact. Acum şase luni moda în Hexagon era “Sarkozy bashing”. Odată terminate alegerile si schimbat locatarul de la palatul Elysée, “bashingul” si-a schimbat ţinta, dar trăgătorii sunt aceeaşi: revistele de dreapta cât şi de stânga. “Oare chiar toti sunt niste nulităti?” se întreabă Le Nouvel Observateur deasupra unei poze cu întregul guvern francez. Între timp Marianne titrează: “Hollande, trezeşte-te, arde!”. Circumspect, l’Express si-a pus titlul-întrebare: “Si dacă Sarkozy avea dreptate?” deasupra unei poze cu presedintele François Hollande gânditor. E vorba doar de copertile a trei reviste săptămânale apărute în ultimele zile. Atacurile împotriva seful de stat socialist au început însă chiar imediat după alegerea sa în luna mai. Le Point titra atunci “Terminăm acum cu prostiile?” sau “Ah! Am uitat să vă spun ce am de gând să fac…” în timp ce colegii de la L’Express, o dată îl descriau pe Hollande drept “Hipnotizorul” iar altădată, foarte recent, ni-i descriau pe “Cei păcăliti de Hollande”. Asta ca să nu mai vorbim de “bătaia de cap a presedintelui” cum o numea în vară revista Le Point pe Valérie Trierweiler, iubita lui François Hollande. Dacă atacurile împotriva presedintelui ales acum 4 luni erau previzibile, de asteptat din partea publicatiilor de dreapta, noutatea este că tot mai multe critici vin si din stânga. Nu trebuie uitat că Nouvel Observateur si Marianne fac parte dintre acestea din urmă, reviste deci care l-au sprijinit pe Hollande în timpul campaniei electorale. Intr-un lung editorial, Laurent Joffrin, directorul redactiei de la Nouvel Obs încearcă oarecum să-si justifice această “trădare”.  “In fata agravării previzibile a crizei, Hollande a gresit că n-a vrut să dramatizeze situatia dar mai e timp să reactioneze” scrie jurnalistul. Intr-un interviu acordat ziarului Le Monde, acelasi Joffrin revine apoi asupra titlului provocator cu “nulitătile” afirmând că guvernantii actuali “nu sunt chiar atât de nuli dar sunt prea lenti, reformele nu sunt făcute destul de repede”. Responsabilii de la Marianne, altă revistă cu simpatii de stânga si foarte antisarkozistă pe vremea fostului sef de stat, spun si ei că “noul locatar de la Elysée începe să-i îngrijoreze din cauza imobilismului său. Hollande prezidează Franta asa cum conducea partidul socialist când era prim secretar adică geerază raporturile de forte si încearcă să împace toată lumea”. Integral la RFI

Campania electorală din Olanda – sub semnul crizei euro. O serie de formaţiuni politice olandeze profită de pe urma crizei datoriilor din spaţiul euro. Printre cei care câştigă susţinători în aceste zile de campanie electorală se numără socialiştii şi social-democraţii. O victorie a socialiştilor ar putea crea probleme cancelarei Merkel şi politicii ei europene. Vremea e încă frumoasă. În orăşelul olandez Boxmeer, şeful Partidului Socialist, Emile Roemer, împarte îngheţată la cornet trecătorilor. Nu e o îngheţată obişnuită, ci una de roşii – simbolul partidului pe care îl reprezintă. În spatele său o formaţie contribuie la atmosfera de vacanţă, făcând, desigur, reclamă socialiştilor. Fotografi şi cameramani suprind imaginile pentru a le răspândi apoi în presă. Emile Roemer se apleacă pentru a-i oferi o îngheţată unui copil. O altă imagine favorabilă candidatului socialist la alegerile din 12 septembrie. Boxmeer nu este pentru el un orăşel oarecare. Aici s-a născut şi tot aici a fost primar adjunct. Roemer se grăbeşte să abordeze tema centrală a campaniei electorale din Olanda – criza euro, mai precis planurile de austeritate ale UE, pe care socialiştii le combat cu înverşunare. “Europa nu tebuie să depindă doar de ceea ce se decide la Bruxelles”, spune Roemer cu tărie şi adaugă: “Gândirea prea multor politicieni e marcată de legi şi criza datoriilor”. Integral la Deutsche Welle.

Advertisements