Ştiri Europene – 12 Septembrie 2012 / România Sfântului Aşteaptă

Posted on 12/09/2012 by

3


FMI avertizează: Sfârşitul crizei din zona euro este încă departe. Sfârşitul crizei datoriilor suverane din zona euro este încă departe, dar uniunea mo­ne­tară este pe drumul cel bun, iar Europa trebuie să aibă încredere în euro, a declarat directorul general adjunct al Fondului Mo­ne­tar Internaţional (FMI) Zhu Min, alimen­tând astfel optimismul indus de planul de sal­vare a uniunii monetare anunţat de BCE. Unul dintre cei mai mari investitori crede însă că momentul de respiro nu va mai dura mult. “Aş spune că această criză nu s-a terminat. Suntem încă la mijlocul ei şi mai e cale lungă de bătut. Dar mergem în direcţia cea bună, ceea ce este foarte important. Ar trebui să avem încredere în euro”, a afirmat Zhu, citat de CNBC. Criza datoriilor durează deja de trei ani, iar cei mai mulţi investitori se aşteaptă ca economia zonei euro să intre în recesiune anul acesta din cauza neputinţei li­derilor europeni de a găsi rapid soluţii. O a doua recesiune în zona euro în trei ani ar reprezenta veşti rele pentru economia mondială, a spus oficialul FMI. “Nu ar trebui să subestimăm impactul criz­ei europene asupra întregii lumi. Când creş­terea în zona euro scade la zero, şi creş­terea exporturilor acestei regiuni va fi zero”, a menţionat Zhu. BCE, gardianul euro, a anunţat săptămâna trecută că va susţine statele cu probleme din zona euro prin achiziţii nelimitate de obligaţiuni, ceea ce va reduce costurile de finanţare pentru guvernele respective. Achiziţiile vor fi condiţionate însă de includerea ţărilor în programe de asistenţă, care presupun reforme şi măsuri de austeritate. Anunţul a injectat forţe noi în euro şi în pieţe. Dar criticile nu au întârziat să apară. Astfel, publicaţia britanică The Guardian arată că yieldurile obligaţiunilor au crescut ca reacţie la problemele fundamentale ale zonei euro, creşterea costurilor de finanţare nefiind cauza crizei. Multe dintre statele zonei euro au o situaţie financiară slabă, iar economiile acestora nu cresc deoarece sunt necompe­titi­ve. În aceste condiţii, pe măsură ce proble­mele economice se acutizează, datoriile cresc. Tratamentul clasic al FMI implică doze de austeritate combinate cu devalorizare pentru creşterea exporturilor. Politicienii europeni au administrat prima parte a tratamentului, dar existenţa euro impiedică a doua etapă. Planul BCE previne, probabil, ca lovitura fatală să vină de la pieţe, dar este soluţia crizei. Integral la Ziarul Financiar

Decizia privind aderarea României la Schengen, amânată. Consiliul JAI din 19-20 septembrie privind aderarea României şi Bulgariei, anulat. Consiliul JAI, programat pentru 19-20 septembrie, care trebuia să ia o decizie privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a fost anulat, au declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, surse oficiale. Conform surselor citate, aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen era singurul subiect important pe agenda reuniunii programate săptămâna viitoare. În condiţiile menţinerii opoziţiei Olandei, precum şi a nuanţării poziţiilor Germaniei şi Belgiei, care consideră necesară aşteptarea raportului suplimentar privind MCV de la finalul acestui an, s-a decis de către preşedinţia cipriotă a UE anularea acestei reuniuni. Decizia anulării reuniunii de săptămâna viitoare a fost luată luni seară, au precizat aceleaşi surse. Următoarea reuniune a Consiliului JAI este prevăzută pentru 25-26 octombrie. Ministrul Afacerilor Europene, Leonard Orban, a confirmat, într-o declaraţie pentru MEDIAFAX, anularea de către preşedinţia cipriotă a Consiliului UE a reuniunii din 19-20 septembrie a Consiliului JAI, în care trebuia să se discute aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. “Vă pot confirma că reuniunea a fost anulată şi toate subiectele aflate pe agendă au fost reprogramate pentru următoarea reuniune, de pe 25 octombrie”, a declarat Orban. Întrebat care au fost considerentele care au dus la anularea acestei reuniuni, Orban a arătat că decizia a fost luată de preşedinţia cipriotă a Consiliului UE, cu consultarea statelor membre, în condiţiile în care “nu s-au întrunit toate elementele pentru lărgirea spaţiului Schengen”. Integral la Mediafax.

Alegeri legislative în Olanda. Electoratul din Olanda ar putea părea dezorientat de mulţimea de formaţiuni care îşi doresc puterea, sau măcar să fie parte a unui guvern de coaliţie. Şi asta pentru că pe buletinele de vot sunt 21 de partide care iau parte la alegerile legislative din Olanda, iar analiştii sunt de părere că această situaţie ar putea duce la o fragmentare nedorită a votului. Numai că, spun aceiaşi analişti, dintre formaţiunile care îşi dispută cele 150 de locuri din camera inferioară a parlamentului, se detaşează doar patru: liberalii, social-democraţii, socialiştii şi extrema dreaptă. Partidul liberal al premierului în exerciţiu Mark Rutte doreşte să aducă deficitul public la mai puţin de 3 la sută începând din 2013, adică la limita în vigoare în statele din zona euro, reducând bugetul alocat ajutorului pentru ţările în curs de dezvoltare, precum şi numărul funcţionarilor. Partidul Liberal refuză apariţia unui “super-stat” european, dar vrea o uniune economică. În acelaşi timp, doreşte să diminueze contribuţia Olandei la bugetul Uniunii Europene, să relaxeze condiţiile de concediere, să limiteze accesul la securitatea socială pentru străini şi să diminueze impozitul pe venit. Partidul Muncii, care a trecut de partea opoziţiei după alegerile anticipate din 2010, are un program de relansare economică pentru stimularea investiţiilor, o creştere a impozitului pe venit şi o aşa numită “democratizare” a Uniunii Europene. Proeuropeni, cei din Partidul Muncii sunt în favoarea unei integrări europene mai profunde. De asemenea, ei vor să echilibreze bugetul statului în 2017 şi să negocieze un nou Pact de creştere, axat mai ales pe crearea de locuri de muncă, la scară europeană. Partidul Socialist reprezintă aşa-zisa stângă “dură”. Oponentă a austerităţii, formaţiunea vorbeşte de investiţii de 3 miliarde de euro în plus din partea guvernului, în 2013, pentru a relansa economia. Deficitul public este adus sub 3% în 2015, iar o eventuală amendă din partea Bruxelles-ului pentru nerespectarea pactului de stabilitate nu va fi plătită. Partidul Socialist din Olanda doreşte aprobarea prin referendum a transferului de competenţe spre Bruxelles. Vrea, de asemenea, să taxeze cu 65% partea veniturilor de peste 150.000 de euro pe an şi interzicerea bonusurilor în sectorul financiar. În fine, Partidul Libertăţii, al deputatului de extremă dreapta Geert Wilders, a obţinut 24 de locuri de deputaţi în 2010. În aprilie, a provocat căderea guvernului, pe care-l susţinea în camera inferioară a parlamentului, refuzând să aprobe un buget de austeritate impus, după părerea lui, prin “dictatele Bruxelles-ului”. Partidul Libertăţii vrea ca Olanda să abandoneze moneda unică pentru a reveni la florin şi este ostil programelor de ajutor destinate Greciei. Interzicerea Coranului şi portului vălului islamic fac parte, de asemenea, din programul partidului. Integral la RFI

“Sănătatea 2020”, planul OMS pentru o guvernare mai deşteaptă a sectorului sanitar în Europa. Miniștrii sănătății și înalți funcționari din 53 de țări din regiunea europeană a Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se vor aduna în Malta pentru a vota vota cu privire la un plan ambițios pe termen lung, care priveşte politica europeană în domeniul sănătății și bunăstării până în 2020. Principalul obiectiv al acestui plan este să readucă sănătatea în atenţia celor care elaborează politicile de guvernare din Europa şi să ofere tuturor cetăţenilor acces la servicii medicale de calitate. “Politica în domeniul sănătății 2020 este o foaie de parcurs inovatoare, pentru că stabilește viziunea noastră nouă și constituie baza priorităților strategice de sănătate pentru regiunea noastră, în anii următori”, a declarat Zsuzsanna Jakab, director regional OMS pentru Europa. Printre priorităţile planului Health 2020 se numără investițiile mai mari în sănătate, abordarea provocărilor majore de sănătate ale regiunii, îmbunătăţirea sistemelor publice de sănătate şi a capacităţii de răspuns în cazul unor situaţii de urgenţă. Pe agenda discuţiilor de la Malta va fi şi planul de strategie și acțiune referitor la calitatea vieţii cetăţenilor mai în vârstă, pe fondul îmbătrânirii accentuate a populaţiei Europei. Există discrepanţe mari în ţările OMS din punct de vedere al speranţei de viaţă: în timp ce în Republica Moldova speranţa de viaţă este de 69,1 ani, în Suedia aceasta este de 81,8 ani. Totodată, îmbătrânirea accentuată a populaţiei este un factor însemnat în cheltuielile cu sănătatea publică a statelor, şi va ajunge la o pondere de aproximativ 1,5% pe an din PIB-ul UE, estimează OMS. Capital.

DW: Gangsterism politic. Nimic nu ilustrează mai clar proasta pregătire a liderilor USL şi inadecvarea lor la provocările naţionale, europene şi globale decât modul în care sunt percepuţi de ziariştii independenţi nu doar în România, ci şi în occident, atât la dreapta cât şi la stânga spectrului politic. Foarte drastic e verdictul unui ziar german de stânga. În pagina de opinie a prestigiosului cotidian Süddeutsche Zeitung, Klaus Brill semnează un editorial intitulat „Gangsteri politici“, care salută în termeni fără echivoc decizia socialiştilor europeni de a-şi muta congresul de la Bucureşti. Prezenţa lor pe malurile Dâmboviţei ar fi fost altminteri „penibilă”. Fiindcă la Bucureşti ar fi fost nevoiţi „să asiste la demascarea progresivă a tovarăşilor lor români ca gangsteri politici”, e de părere ziaristul din München. Care aminteşte nu doar de plagiatul comis de Ponta, ci şi de „campania de pradă a premierului PSD-ist împotriva instituţiilor statului”, campanie pe care o incriminează în termenii cei mai duri. Menţionând „probabilele fraude sistematice efectuate de PSD la referendum”, editorialul ziarului bavarez conchide că, “dacă aceste informaţii se confirmă, (liderii) social-democraţilor sunt nişte delincvenţi”. Întrucât Ponta şi aliatul său liberal, Crin Antonescu „au mers mult prea departe, silindu-i pe români şi pe europeni să accepte insuportabila obrăznicie cu care…(ambii) exercită presiuni asupra justiţiei ”, autorul le cere partidelor lor „să-i demită cât mai rapid de la conducere”.  Astfel, social-democraţii şi liberalii români „ar evita izolarea lor pe termen lung în Uniunea Europeană”. În context, autorul ziarului de stânga din sudul Germaniei sugerează finalmente posibila “suspendare a apartenenţei PNL şi PSD la familiile lor europene”. Integral pe Politea Europeana.