Ştiri Europene – 21 Septembrie 2012 / Europa: o armată şi o poliţie comună

Posted on 21/09/2012 by

2


Pericolele banilor ieftini pe care BCE, Fed şi Banca Japoniei îi aruncă pe pieţe: de la bule imobiliare în Europa la înecarea în capital a economiilor mai slabe. Prin achiziţiile de obligaţiuni şi inundarea cu lichidităţi a pieţei interbancare BCE ajută clar ţările cu probleme de finanţare din zona euro şi a prevenit o nouă criză financiară, însă unul din efectele acestor măsuri, creditul ieftin, alimentează un boom imobiliar în Europa de Nord. Implozia unei astfel de bule a aruncat Spania în pragul bailout-ului. În alte părţi ale lumii, băncile centrale iau măsuri pentru a proteja economiile de efectele nocive ale sutelor de miliarde de dolari noi cu care SUA, prin Rezerva Federală, vrea să-şi stimuleze propria economie. În Europa, investitorii fug de activele ţărilor cu probleme din Sud şi se îndreaptă către economiile mai solide din Nord unde, cu ajutorul creditului ieftin, umflă bulele imobiliare. Investiţiile vin în condiţiile în care cu nici o jumătate de deceniu în urmă piaţa imobiliară s-a prăbuşit sau a ajuns în pragul colapsului în unele state europene, ducând la cea mai gravă criză economică şi financiară de după cel de-al Doilea Război Mondial, scrie The Wall Street Journal. Un prim exemplu ar fi Germania, cea mai mare economie europeană, unde piaţa imobiliară a început să se “încingă” în urmă cu doi ani, după ce în primii zece ani de existenţă ai euro a hibernat. Anul trecut preţurile au crescut cu 5,5%, potrivit datelor Bundesbank. În unele oraşe precum Münich şi Hamburg preţurile au înregistrat creşteri de două cifre în ultimii doi ani. Însă Austria este ţara europeană cu cea mai rapidă creştere a preţurilor activelor imobiliare, de 11% în cel de-al doilea trimestru. La nivel mondial, doar în Brazilia avansul este mai rapid. În Belgia, preţurile locuinţelor raportate la chirii şi venituri au fost anul trecut cele mai mari din zona euro. În afara uniunii monetare, în Suedia, apartamentele s-au scumpit cu 150% în ultima decadă. Pe de altă parte, în Danemarca şi Olanda piaţa imobiliară este pe traiectorie de prăbuşire. Preţurile activelor imobiliare olandeze s-au redus cu 15% după 2008, anul în care au atins maximul. Dacă în cazul Germaniei analiştii spun că bula care se creează este gestionabilă, în ţările scandinave situaţia este mai îngrijorătoare. În Suedia, creditarea ipotecară a crescut cu 86% între 2006 şi 2011, iar gospodăriile din Danemarca au cea mai mare datorie din lume raportată la venitul disponibil, de 310% în 2010. O mare parte din această datorie este ipotecară. Integral in ZF

UE şi China rămân pe poziţiile lor divergente. Europeni şi chinezi, reuniţi la cel mai înalt nivel au identificat joi, 20 septembrie, la Bruxelles, câteva idei comune privind criza datoriei sau politica internaţională, dar divergenţele rămân importante. Acest ultim summit cu UE la care participă premierul Wen Jiabao a încercat, fără mare succes, să consolideze o relaţie indispensabilă. Nevoia europenilor pentru investiţiile chineze este acum mai mare ca oricând. Enorma capacitate chineză de a răscumpăra obligaţiuni bancare de pe piaţa europeană i-ar prinde bine Europei îndatorate. În urma discuţiei, europenilor le place să creadă că partea chineză s-a lăsat convinsă de ”enormele eforturi” pe care statele UE le fac pentru a sufoca criza datoriei. Cei doi experţi europeni care au explicat presei acestea la sfârşitul reuniunii afişau însă o dezamăgire cu greu disimulată. China era însă şi ea dezamăgită. Premierul Wen Jiabao speră acum ca UE să facă un gest privind recunoaşterea economiei chineze drept o economie de piaţă, dar acest lucru nu s-a întâmplat, arată surse diplomatice. Apoi, europenii recunosc deschis că multe alte divergenţe rămân de actualitate. Problema siriană, mediul înconjurător, drepturile omului, iată doar câteva probleme asupra cărora cele două părţi “nu se află pe aceeaşi lungime de undă”. În fine, uşor increduli, diplomaţii europeni au explicat presei că plecarea lui Wen Jiabao din fruntea Guvernului chinez nu va avea niciun impact asupra relaţiilor. Acesta va fi al treilea summit consecutiv UE-China, care se termină la Bruxelles fără a fi urmat de o conferinţă de presă. Autorităţile chineze au dorit o selecţie a jurnaliştilor şi o limitare a numărului de întrebări.  În faţa acestei realităţi care se repetă supărător, oficialii UE, care nu-i pot constrânge pe prietenii lor chinezi să-şi schimbe atitudinea au ales să înlocuiască până la urmă conferinţa de presă cu o simplă informare neoficială făcută de experţi. Asociaţia Presei Internaţionale (API) a emis un comunicat prin care arată că selecţia ziariştilor pentru un astfel de eveniment şi discreditarea unei părţi a presei chineze (care ar fi fost îndepărtată) este inacceptabilă. API se bucură totuşi că a fost aleasă soluţia informării de către experţi, în lipsa căreia, ca în anii precedenţi, presa n-ar fi avut acces la informaţie deloc. RFI

Germanii se îmbogăţesc, statul sărăceşte. Averea personală a germanilor creşte, în timp ce statul sărăceşte pe zi ce trece. Aceasta este concluzia noului raport preliminar al guvernului federal privind bunăstarea populaţiei, prezentat în cotidianul “Süddeutsche Zeitung”. Ca întotdeauna, realizatorii raportului anunţă că averea germanilor înstăriţi sporeşte constant. Conform analizei publicate o dată la patru ani, germanii o duc bine. Pe lângă sumele de care dispun în mod curent, în calcul au fost luate şi investiţiile în bunuri imobiliare, depozitele din bănci şi dreptul la pensii suplimentare. “În timp ce, în intervalul 1992-2012, averea statului a scăzut cu peste 800 de miliarde de euro, averea particulară a germanilor a crescut cu 4,6%, la 10 mii de miliarde de euro – adică aproape s-a dublat”, se menţionează în raport. În orice caz, averea particulară nu este, nici pe departe, în mod egal împărţită. Peste jumătate din aceste averi revin la doar 10% din familii. Diferenţa între vechile şi noile landuri s-a diminuat considerabil, mai susţin autorii studiului. Totuşi, germanii din vestul ţării au atât mai mulţi bani investiţi în imobiliare cât şi sume mai mari la vedere (132.000 de euro/gospodărie) comparativ cu cetăţenii din est (55.000 de euro). Diferenţe mari s-au remarcat şi în privinţa evoluţiei salariilor. “Salariile mari au continuat să se aprecieze”, se spune în raport. Din cauza inflaţiei, 40% dintre angajaţii cu normă întreagă au avut totuşi de suferit. “O evoluţie care răneşte sentimentul de dreptate al populaţiei”, notează realizatorul analizei (Ministerul Federal al Muncii). Cu toate acestea, raportul apără noile forme de ocupare a forţei de muncă (mini-joburi, personal interimar şi jumătăţi de normă), preferate de către tot mai mulţi angajatori germani. Mini-joburile, contractele pe perioadă determinată sau norma redusă nu au dăunat raporturilor de muncă normale. Pe marginea situaţiei cu care se confruntă o anumită categorie de personal, Ministerul Muncii menţionează, totuşi, următoarele: “Salariile care chiar şi în condiţiile unui contract cu normă întreagă nu pot asigura traiul de zi cu zi sporesc riscul instalării sărăciei şi periclitează echilibrul social”. Deutsche Welle

FMI va revizui previziunile de creştere economică mondială. Fondul Monetar Internaţional (FMI) va coborî cu “câteva zecimi” de punct procentual previziunile sale de creştere economică mondială, a făcut cunoscut, joi, Hoe Ee Khor, directorul adjunct al Departamentului Asia şi Pacific din cadrul Fondului, informează AFP. Instituţia de la Washington prognozează în prezent o creştere mondială de 3,5 la sută în 2012 şi de 3,9 la sută în 2013 şi trebuie să prezinte noile estimări la 9 octombrie, la Tokyo, cu ocazia reuniunii anuale FMI-Banca Mondială. “Economia lumii a slăbit. Suntem pe cale de a reduce previziunile de creştere mondială cu câteva zecimi”, a declarat Khor în cursul unei teleconferinţe consacrate Coreii de Sud. “Ne aşteptăm ca economia mondială să se restabilească progresiv pe parcursul anului viitor”, a adăugat el. În ce priveşte Coreea de Sud, FMI a revizuit, joi, în scădere previziunile de creştere şi anticipează o majorare a Produsului Intern Brut (PIB) al acestei ţări de 3 la sută pentru anul în curs, faţă de 3,5 la sută anterior, scrie Agerpres. “Principalul risc pe termen scurt (…) îl reprezintă o nouă degradare a crizei din zona euro, ce ar avea un impact semnificativ asupra Coreii”, a subliniat reprezentantul FMI. Adevarul.

Europa vrea armată şi poliţie comune. Miniştrii de Externe din 11 state membre propun măsuri pentru o integrare mai profundă în Uniunea Europeană Cancelarul german Angela Merkel și ministrul de Externe Guido Westerwelle susțin crearea unei armate și a unei poliții europene. Liderii din 11 state europene (Grupul Viitorului) doresc crearea unui nou minister de Externe pan-european, cu mai multe puteri, o armată europeană şi o piaţă unică pentru industria de apărare. Iniţiativa aparţine Germaniei, este sprijinită de alte 10 din cele 27 de ţări membre şi se referă şi la alegerea directă a preşedintelui UE, noi responsabilităţi pentru Parlamentul European şi înfiinţarea unei sub-Camere parlamentare pentru cele 17 ţări din zona euro. Ideea unei armate europene nu este susţinută de toate ţările, dar documentul cere înfiinţarea unei noi poliţii comune, care să păzească frontierele externe ale Uniunii, şi o viză europeană unică. După nouă luni de reflecţie la viitorul Europei, la iniţiativa ministrului german de Externe, Guido Westerwelle, a fost dat publicităţii documentul de 12 pagini cu recomandări “controversate”, care ar putea duce la părăsirea UE de către britanici, comentează publicaţia “The Guardian”. “Pentru ca UE să fie un actor real pe scena mondială, trebuie să putem lua, pe termen lung, decizii cu o majoritate de voturi, nu cu unanimitate, în politica externă şi de securitate, pentru a evita situaţia în care o ţară poate bloca o hotărâre dorită de toţi ceilalţi”, precizează documentul. Susţinătorii proiectului sunt: Franţa, Italia, Spania, Polonia, Olanda, Belgia, Danemarca, Austria, Portugalia şi Luxemburg. Se mai propune modificarea Tratatelor europene, cu majoritate de voturi, pentru că un consens al celor 27 de membri este greu de obţinut. Serviciul de Politică Externă ar primi mai multă putere, autoritate şi resurse, în domenii ca dezvoltare, energie, comerţ şi extindere. Marea Britanie, însă, nu este de acord cu crearea unei armate europene şi nu ia parte la politicile externe cu care nu e de acord. The Guardian, aduce EVZ

Advertisements