Ştiri Europene – 22 Septembrie 2012 / Otrăviţi cu porumb

Posted on 22/09/2012 by

1


Bloomberg: Planul BCE de a cumpăra obligaţiuni de stat ajută doar ţările care nu au nevoie de sprijin. Planul preşedintelui BCE, Mario Draghi, privind achiziţia de obligaţiuni guvernamentale are mai mult succes în a menţine costurile de împrumut ale unor ţări ca Franţa şi Belgia la minime record decât în a convinge investitorii să finanţeze Spania şi Italia mai ieftin, potrivit Bloomberg. Randamentul obligaţiunilor Spaniei pe trei ani a revenit la 3,83% după ce a coborât la 3,37% pe 7 septembrie, la numai o zi după ce Draghi a prezentat detaliile propunerii sale de achiziţii nelimitate de obligaţiuni ale ţărilor care acceptă condiţii economice în schimbul acţiunilor. Costul de asigurare a datoriilor Franţei a coborât în această perioadă cu 24%, aproape dublu faţă de 13% pentru Italia. “Ceea ce a făcut Draghi a fost benefic într-o anumită măsură, dar există încă scepticism în piaţă pentru că Spania nu a făcut pasul de a cere ajutor. Nu schimbă faptul că Spania are încă o problemă mare de rezolvat. Franţa şi Belgia sunt văzute ca fiind mai sigure”, a declarat Adrian Owens, de la firma londoneză GAM, care supraveghează active de 62 miliarde de dolari. Randamentul titlurilor Spaniei pe doi ani este de 3,14%, faţă de 0,24% pentru Franţa. Italia are un cost de finanţare pe doi ani de 2,16%, de şase ori mai mare faţă de 0,36% în cazul Belgiei. “Programul BCE sună agresiv, iar pieţele au crescut iniţial, pentru că investitorii nu vor să stea în calea rezolvării situaţiei. Ulterior şi-au dat seama că nu blochează nimic. Întâi trebuie să se treacă printr-un proces. Cred că Spania nu va accepta decât dacă va fi forţată de piaţă”, afirmă John Wraith, analist la Bank of America Merrill Lynch. Integral in ZF.

Povestea perturbatelor fonduri UE. Fondurile structurale primite de România pe plan UE sunt pentru moment “îngheţate”. Autorităţile române şi Comisia Europeană efectuează în paralel verificări şi evaluări ale situaţiei sistemului românesc de audit. În câteva săptămâni s-ar putea ajunge la suspendarea acestor fonduri. Cauza acestei situaţii este de găsit în deficienţele şi iregularităţile întâlnite în verificarea acestor bani comunitari. În jargon comunitar, o plată întreruptă este o plată care a fost oprită pe un timp scurt (câteva luni), în timpul unor verificări. Dacă se dovedeşte că problemele din sistem în ţara beneficiară sunt importante şi că ele nu pot fi reglate imediat, atunci plăţile sunt suspendate, uneori pentru câţiva ani. A fost cazul plăţilor ISPA şi SAPARD pentru Bulgaria, care având probleme sistemice la Agenţia de plăţi, şi-a văzut fondurile suspendate în 2008 timp de un an. Reluarea liniei de finanţare se face odată cu rezolvarea problemei, constatată prin noi verificări făcute de experţi de la Bruxelles. Pentru moment, atât timp cât sistemul românesc de verificare şi control nu funcţionează corect, România şi Comisia Europeană au căzut de acord ca banii să nu mai circule. Surse comunitare descriu situaţia ca fiind “îngheţată” şi refuză să speculeze asupra rezultatului verificărilor aflate în curs. Un răspuns este aşteptat în următoarele săptămâni din partea Comisiei Europene. Aceasta, în funcţie de analizele finale de la Bucureşti şi Bruxelles, efectuate în paralel şi de performanţa României în a-şi ameliora sistemul de verificare, poate decide în bine sau în rău. României îi este alocată pentru perioada 2007-2013 “cocheta” sumă de 19 miliarde 213 milioane, din care în plăţi efective către ţară au fost trasferate doar 19%, ceea ce arată o absorbţie foarte mică a acestor fonduri. România este de altfel clasată pe ultimul loc în acest domeniu, cu o rată de atragere a fondurilor de 9,6%, imediat după Bulgaria. Integral la RFI

Creditorii Greciei trebuie să decidă cine dă mai mulţi bani. O confruntare va avea loc între creditorii Greciei pentru a determina cine să asigure banii necesari pentru păstrarea ţării pe linia de plutire, scrie “Wall Street Journal”. Un raport al inspectorilor internaţionali, care va fi publicat loc în octombrie , va arăta cât de mare este nevoia de suplimentare a finanţării în programul de ajutor al Greciei, scrie “Wall Street Journal”. Fondul Monetar Internaţional, Banca Centrală Europeană, şi guvernele din zona euro vor trebui să negocieze pentru a determina cine va face concesii dureroase pentru a evita falimentul Greciei, care ar putea face ca ţara să iasă din zona euro, ceea ce ar crea din nou panică financiară. Toate părţile implicate, inclusiv Atena, vor ca Grecia să rămână în euro, numai că nimeni nu ştie deocamdată cum, scrie “Wall Street Journal”. Mai mult, guvernul grec condus de Antonis Samaras face presiuni pentru prelungirea cu doi ani a perioadei de impleentare a programului de austeritate. Acest lucru va contribui la mărirea deficitului cu 30 de miliarde de euro până în 2014.  Grecia încearcă să convingă creditorii că prelungirea cu doi ani nu înseamnă nevoia de împrumuturi suplimentare, însă nu reuşeşte acest lucru. « Toată lumea ştie că mai mult timp înseamnă mai mulţi bani. Nu ne lăsăm păcăliţi », a declarat un oficial al UE citat de “Wall Street Journal”. Creditorii europeni ai Greciei, în frunte cu Germania, Olanda şi Finlanda, au declarat că nu vor da mai mulţi bani. În Germania, acest lucru ar necesita aprobarea parlamentului german iar cancelarul Angela Merkel se teme că mulţi dintre aliaţii săi se vor revolta, creând o criză guvernamentală. Unii oficiali ai zonei euro vor ca BCE să extindă termenul obligaţiunilor greceşti pe care le deţine sau să promită că va cumpăra noi obligaţiuni atunci când cele deţinute acum ajung la maturitate. Dar mulţi oficiali ai BCE se opun unor astfel de concesii, spunând că sunt echivalente cu o finanţare ilegală de către BCE a guvernului grec. Grecia datorează FMI circa 9,5 miliarde de euro în 2014 şi 10,8 miliarde de euro în 2015. Una dntre opţiunile luate în calcul de oficialii UE este să facă presiuni asupra FMI pentru a amâna aceste termene. Aduce Adevarul

Un studiu repune sub semnul întrebării inocuitatea porumbului transgenic.  “Da, OMG sunt otrăvuri!”: condamnarea este etalată pe prima pagină a Le Nouvel Observateur, care publică în exclusivitate rezultatele unui studiu realizat timp de doi ani de cercetători francezi pe 200 de şoareci hrăniţi cu porumb transgenic, mai ales NK 603 al Monsanto. Concluzii expuse în paginile unei lucrări – care dă şi numele unui film făcut în urma acestui studiu, Toţi cobai! – realizat de Gilles-Eric Séralini, profesor de biologie moleculară la universitatea din Caen, care a condus experimentul şi pe care Le Nouvel Observateur îl califică drept o “bombă cu fragmentare”: Ea pulverizează într-adevăr un adevăr oficial: inocuitatea porumbului modificat genetic. Chiar într-o doză mică, OMG studiat se arată a fi foarte toxic şi deseori mortal pentru şoareci. Într-o asemenea măsură încât, dacă ar fi vorba de un medicament, ar trebui să fie suspendat de îndată în aşteptarea de noi investigaţii. Deoarece este acelaşi OMG pe care îl regăsim în farfuriile noastre, prin carne, ouă şi lapte. Rezultatele sunt fără apel:     La 13 luni de la experiment […] şoarecii hrăniţi cu porumb OMG declanşează de două până la trei ori mai multe tumori decât şoarecii hrăniţi fără OMG oricare ar fi sexul lor. După 24 de luni, adică la sfârşitul vieţii lor, 50% până la 80% dintre femelele hrănite cu OMG sunt atinse faţă de doar 30% la cei fără OMG. EurActiv.com subliniază că publicarea acestor rezultate “face valuri până la Bruxelles”:     într-adevăr, deciziile se iau la nivelul celor Douzeci şi Şapte. Guvernul francez a cerut verificarea studiului de Agenţia naţională [franceză] a securităţii sanitare. Comisia Europeană a cerut acelaşi lucru Agenţiei Europene pentru Securitate Alimentară (EFSA). O agenţie deseori aflată sub semnul întrebării, după cum aminteşte EurActiv, de către Greenpeace, care acuză EFSA că se distinge “de mulţi ani prin apropierea scandaloasă a membrilor săi cu industriaşi şi prin lipsa de independenţă”. Studiul Universităţii din Caen a fost totuşi primit cu scepticism de o parte a lumii ştiinţifice: mai mulţi biologi chestionaţi de agenţia Reuters au ridicat semne de întrebare referitor la protocolul şi la metoda folosite în realizarea testelor. Original in Le Nouvel Observateur, aduce PressEurop.

Un summit stânjenitor despre arme şi comerţ. “Un summit al nesemnificativului”, titrează Handelsblatt în urma summitului UE-China care s-a desfăşurat pe 20 septembrie la Bruxelles. Întâlnirea delegaţilor care reprezintă economiile aflate pe primul şi pe cel de-al treilea loc în clasamentul modial ar trebui să fie une importantă, dar se va încheia fără niciun rezultat semnificativ, scrie cotidianul din Düsseldorf. După 15 ani de certuri pe aceleaşi teme – primul summit a fost organizat în 1998 – China este din ce în ce mai nemulţumită de “incapacitatea totală de a acţiona a UE. Van Rompuy pur şi simplu nu are nimic de spus”. Unul dintre punctele de blocaj este înterzicerea de către UE a vânzărilor de arme către China, impusă în urma masacrului din Piaţa Tiananmen din 1989. EUobserver relatează că Wen Jiabao a cerut făţiş Uniunii Europene să abandoneze această măsură, abordând subiectul chiar în discursul de deschidere, adresându-se preşedintelui UE, Herman Van Rompuy şi al CE, Jose Manuel Barroso:   trebuie să fiu sincer cu voi când va spun asta – referitor la problema ridicării embargoului asupra armelor impus Chinei şi recunoaşterea statutului Chinei ca economie de piaţă cu drepturi depline. Am muncit din greu timp de 10 ani [pentru aceasta], dar concluzia a fost evazivă. Regret profund acest lucru. Sper şi am convingerea că UE va profita de ocazie şi va lua iniţiativele corecte cât mai curând pentru a rezolva această problemă. Site-ul de informaţii de la Bruxelles face remarcat, totuşi, că embargoul a fost încălcat, în practică:     ţările UE au acordat licenţe de export pentru echipamente de apărare destinate Chinei în valoare de aproape 218 milioane de euro. Conform documentelor UE, principalul beneficiu îi revine Franţei şi Marii Britanii pentru piese de aeronave şi de vehicule de sol, echipamente electronice, misile şi peste 13 milioane de euro de “agenţi toxici chimici sau biologici, ‘agenţi pentru controlul revoltelor’, materiale radioactive”. China Daily relatează că premierul Wen face presiuni pentru un tratat de investiţii european care să asigure “un mediu favorabil pentru întreprinderi din punct de vedere juridic şi al politicilor de investiţii”. În contextul dificultăţilor economice pe care le traversează Europa, ziarul controlat de stat scrie:     UE este principalul partener comercial al Chinei, în timp ce China este cel de-al doilea partener comercial al blocului [grupul de naţiuni europene] şi cea mai importantă sursă de importuri a acestuia. Schimburile comerciale au atins 435,5 miliarde de euro în 2011 şi investiţiile anuale chineze în Europa au crescut anul trecut cu 94,5%, până la 3,42 de miliarde de euro. Şi totuşi, schimburile de afaceri au fost afectate de asemenea de criza europeană a datoriilor interne, având în vedere faptul că exporturile Chinei spre Europa au scăzut cu 12,7% în august faţă de anul precedent, pentru cea de-a treia lună consecutivă. Handelsblatt subliniază totuşi că Beijing bate şi la alte uşi în Europa, şi în primul rând la cea a Germaniei, din moment ce Berlin este unul din principalii inverstitori şi cel care este dispus să împărtăşească secrete tehnologice:     în cercurile diplomatice de la Beijing se spune că liderii chinezi ar prefera ca germanii să fie la conducerea UE. Drept pentru care, lipsa de încredere în celelalte 26 de state membre este din ce în ce mai mare: se străduieşte oare Germania să obţină avantaje în relaţiile sale cu China, acordând mai puţină atenţie drepturilor omului şi, în schimb, investind cu atât mai mult? Articole originale Handelsblatt, Euobserver, China Daily. Aduce PressEurop

Advertisements