Ştiri Europene – 27 Septembrie 2012 / Shopping rusesc pe Marea Egee.

Posted on 27/09/2012 by

1


Slovenia riscă să devină prima ţară fost-socialistă din UE care să aibă nevoie de un bailout. Slovenia, o ţară mică, dar prosperă, a fost primită cu braţele deschise de Uniunea Europeană (UE) în 2004, iar trei ani mai târziu a intrat şi în zona euro. Însă acum, după cinci ani de la aderarea la uniunea monetară, această naţiune riscă să devină prima ţară fost-socialistă din UE care să aibă nevoie de un bailout, scrie The New York Times. În 1991, când Slovenia a obţinut independenţa faţă de Iugoslavia, era cea mai bogată fostă membră a Republicii Iugoslave, cu toate că avea o populaţie de doar două milioane. Absenţa unor reforme necesare, însă, a împins ţara într-o poziţie în care se confruntă cu probleme în sistemul bancar şi cu o competitivitate redusă, ceea ce o face să fie o variantă în miniatură a Spaniei sau Italiei. Premierul Sloveniei Janez Jansa a declarat recent că problemele legate de datorii l-ar putea forţa în cele din urmă să ceară ajutor european. Guvernul său a promis deja că va aloca patru miliarde euro, echivalentul a peste 11% din PIB, curăţării sistemului bancar de activele imobiliare toxice şi de creditele neperformante. Majoritatea băncilor sunt deţinute de stat, iar valoarea creditelor neperformante a ajuns la 6,4 miliarde euro, echivalentul a 12% din portofoliul de credite al instituţiilor financiare slovene, notează Reuters. Principala cauză pentru care instituţiile de credit au ajuns în această situaţie constă în faptul că acestea au finanţat sectorul imobiliar în perioada de boom. Un alt factor a fost valul de preluări nesăbuite operate în piaţă. În prezent sectorul construcţiilor a stagnat, iar PIB-ul va înregistra anul acesta o scădere de 0,9%, la 35,6 miliarde euro. De când a izbucnit criza economică la nivel global şi de când problemele ţărilor din UE privind datoriile suverane au devenit evidente, standardul de viaţă s-a deteriorat semnificativ în Slovenia, iar rata şomajului a ajuns la 12%, aproape dublu faţă de nivelul înregistrat în septembrie 2008, chiar înainte de criză. Cu toate acestea, cei mai mulţi analişti consideră că Slovenia trebuie să rămână în zona euro, mai ales pentru că 70% din producţia ţării se exportă în principal către statele membre ale uniunii monetare. n timp ce pieţele financiare îşi îndreaptă atenţia către Spania, analiştii atenţionează că Slovenia este următorul stat pasibil de bailout din partea Mecanismului European de Stabilitate (ESM), notează CNBC. La fel ca şi Spania, Slovenia s-a confruntat cu o bulă a sectorului imobiliar care s-a spart în 2008, când a izbucnit criza economică globală, băncile slovene rămânând cu credite neperformante de miliarde de euro.Integral in ZF.

Furie pe străzile Atenei. La Atena, străzile din perimetrul Pieţii Constituţiei au fost din nou, miercuri, locul confruntărilor dintre manifestanţi şi Poliţie. Demonstraţiile de protest, iniţial paşnice, au degenerat, după ce un grup de protestatari a atacat cu pietre şi sticle incendiare forţele de ordine, care au răspuns, la rândul lor, cu gaze lacrimogene. Oamenii sunt nemulţumiţi de perspectiva unor noi reduceri salariale şi a valului de concedieri preconizate şi spun că nu mai au cum să facă faţă grijilor zilnice. Miercuri, cu o zi înainte de anunţarea finalizării noului pachet de austeritate solicitat autorităţilor de la Atena de instituţiile creditoare, Grecia a fost paralizată şi de o grevă generală: funcţionari, avocaţi, medici sau marinari au refuzat să meargă la muncă ori şi-au redus activitatea, în semn de protest faţă de planul de austeritate cerut de Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, în schimbul continuării programului de asistenţă financiară. Această zi de acţiune naţională este prima de acest gen de la venirea la putere, în iunie, a Guvernului de coaliţie condus de premierul conservator Antonis Samaras. Organizatorii (centralele sindicale din sectoarele public şi privat) estimează că numărul participanţilor la manifestaţii în cele două mari oraşe ale ţării, Atena şi Salonic, ar fi depăşit o sută de mii de persoane, în timp ce surse ale Poliţiei apreciază că la chemarea sindicatelor au răspuns aproximativ 30 de mii de protestatari. Iniţial paşnice, protestele de la Atena s-au încheiat cu incidente violente. Puţin după ora 14, în Piaţa Constituţiei, tineri purtând cagule au atacat forţele de ordine. În urma intervenţiei prompte a Poliţiei, episoadele au luat sfârşit fără victime şi pagube materiale majore. Potrivit unor surse neoficiale citate în presă, peste 100 de persoane au fost reţinute numai la Atena, unde aproximativ cinci mii de poliţişti au fost mobilizaţi pentru a menţine liniştea. Manifestaţii de amploare au avut loc în toată ţara, dar nu de intensitatea celor organizate cu doi-trei ani în urmă. Oamenii par obosiţi, sleiţi de grijile zilei de mâine, mare parte dintre ei îngenuncheaţi în lupta pentru supravieţuire. Sloganul “Destul! Este de ajuns!”, care se putea citi pe pancarte confirmă: populaţia a ajuns la limită. Integral la RFI

Economiştii – vinovaţii fără vină? Zona Euro este pe punctul de a se dezintegra, mai multe economii comunitare sunt în pragul falimentului. Criza economică şi a datoriilor este însă şi o criză a economiştilor. Cum se soluţionează o criză financiară? Trebuie Grecia să părăsească Zona Euro? Va duce o inflaţie explozivă la devalorizarea banilor? Este cel mai potrivit moment pentru experţi să îşi prezinte soluţiile. Teoriile lor sunt însă intens criticate. Puţini mai sunt cei care cred în refacerea pieţelor fără intervenţii externe. Lipsa unor soluţii viabile venite din partea economiştilor faimoşi duce la dispute chiar printre reprezentanţii breslei. Thomas Straubhaar, şeful Institutului pentru Economie Mondială (HWWI) din Hamburg, pune la îndoială chiar principiile pe care se bazează analiştii economici: “Probabil că acesta este cel mai important mesaj al teoriei mele: în economie nu există nici o lege universal valabilă, care să se aplice precum în fizică. Aşa stând lucrurile, nu ar trebui să încercăm să tratăm problemele complexe cu reţete patentate.  Cum ar fi de exemplu: dacă Grecia părăseşte Zona Euro, atunci nimic nu ar mai sta în calea salvării spaţiului de circulaţie a monedei unice.” Ştiinţa ar putea prezenta procesele decizionale, efectele unor anumite comportamente, avanetajele şi dezavatajele pe care acestea le implică, costurile şi utilitatea unor decizii. Pe scurt, “da” analizelor, deşi ştiinţa are graniţe atunci când faptele sunt luate sub lupă. Thomas Straubhaar explică: “Ştiinţa poate demonstra ce comportamente duc la diverse efecte. Dar cred că interpretarea geberează dileme şi atunci nu mai avem de-a face cu o analiză pură, universal-valabilă”. Consecinţele logice pentru Straubhaar: economiştii ar trebui să fie mult mai atenţi când se reped să prezinte soluţii pentru probleme complexe. În situaţia actuală nu există reţete general-aplicabile privind salvarea monedei unice. Mai mult chiar, trebuie cântărite opţiunile posibile. Misiunea principală a analiştilor ar trebui să fie, după părerea lui Straubhaar, ajutarea politicienilor în luarea deciziilor. Ceva mai departe cu critica faţă de actualele concepte economice merge economistul, managerul de fonduri şi autorul Max Otte. În cartea sa “Vine Crash-ul”, publicată în 2006, el a prevăzut actuala criză globală. Otte nu crede că oamenii de ştiinţă, cu al lor bagaj de cunoştiinţe academice, pot influenţa în vreun fel mersul economiei. Din contră: “În acest moment, ei a contribuit la starea de confuzie. Nu au avertizat asupra crizei şi acum ne bombardează cu aprecieri şi soluţii contradictorii. Tagma oamenilor de ştiinţă accenteuază şi mai mult criza”. Integral la Deutsche Welle

Ţara din care, în 15 ani, au dispărut 7 milioane de oameni. Cancerul şi bolile cardiovasculare sunt principalele cauze ale mortalităţii în Ucraina, informează UNIAN, făcând trimitere la declaraţiile preşedintelui Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul Ucrainei, Tatiana Bahteeva. Potrivit declaraţiilor sale, populaţia Ucrainei scade într-un ritm alarmant, înregistrând cel mai mare declin din Europa – anual mor 700 de mii de ucraineni. “În ultimii 15 ani, populaţia Ucrainei a scăzut cu şapte milioane de oameni, de la 52 de milioane la 45 de milioane”, a explicat Bahteeva. Aceasta a subliniat că declinul populaţiei Ucrainei are loc din cauza modului de viaţă total nesănătos pe care îl duc cetăţenii acestei ţări. “Mâncarea nesănătoasă de tip fast-food, alcoolul, ţigările, drogurile, sunt doar câţiva din factorii care duc la crearea unui astfel de fenomen demografic. Este absolut alarmant faptul că mai bine de 14 milioane de ucraineni suferă de boli cardiovasculare, iar 1 milion de ucraineni sunt bolnavi de cancer”, a conchis preşedinta Comisiei pentru Sănătate din Parlamentul Ucrainei, Tatiana Bahteeva, trăgând totodată un semnal de alarmă. Capital.

Shopping rusesc pe Marea Egee. Locuinţe secundare, hoteluri, terenuri şi club de fotbal: banii ruseşti curg în valuri, mai ales în regiunea Tesalonic. O mană care ar putea să finanțeze privatizarea infrastructurilor ţării. Foarte naţionalistul Vladimir Jirinovski poate fi satisfăcut. Profeţia sa, făcută la căderea blocului sovietic, potrivit căreia “ziua în care ruşii îşi vor spăla cizmele în mările calde” era aproape, pare să se realizeze. Nu prin intermediul armelor imperiului ţarist – care ar merge de la Mediterana până la Oceanul Indian, după cum visa ţarul – ci prin fluxul de turişti. Omul de afaceri Sergei Fentorov, de la Camera de Comerţ şi Industrie a Moscovei şi fost ofiţer de marină nucleară, face deja parte din acest flux. El propune case de vacanţă de lux în peninsula Kassandra [la Sud-Est de Tesalonic]. Şi, bineînţeles, nu este singurul. Chiar în faţă, peninsula Sithonias ce oferă o panoramă asupra Muntelui Athos, adăposteşte o vilă în mijlocul a 4 hectare de dealuri cu pini, care ar aparţine procurorului general şi omului cel mai puternic din Rusia, după Putin, Yury Chaika. Tot mai mulţi ruşi bogaţi cumpără reşedinţe secundare în Halkidiki [în Nordul ţării], în timp ce companii ruseşti cumpără hoteluri şi investesc în cumpărarea de terenuri. Nimeni nu ştie exact ce au cumpărat. Dar s-ar părea că ruşii au achiziţionat deja un complex hotelier la Potidea, un altul la Psakoudia şi par să vrea să participe la licitaţia pentru cumpărarea unui mare hotel la Gerakini. În acelaşi timp, ei construiesc în regiune un hotel de 600 de camere în parteneriat cu o societate grecească. O societate rusească este de asemenea implicată în vânzarea şi cumpărarea unui teren de 4 200 de hectare în Sithonia, pentru a construi aici un hotel de 5 stele, în timp ce interesele ruseşti controlează cvasi-totalitatea flăcării fluxului turistic provenind din ţări din fostul bloc sovietic. Integral la PressEurp

Advertisements