Ştiri Europene – 28 Septembrie 2012 / înca 199 miliarde de euro

Posted on 28/09/2012 by

1


Ernst & Young: Durerile zonei euro vor dura un deceniu. Efectele crizei datoriilor din zona euro vor fi simţite în regiune încă un deceniu, avertizează analiştii Ernst & Young. Creşterea economică va fi mai anemică anul viitor decât aşteptările, doar 0,1% faţă de 0,4%. Anul acesta economia uniunii monetare se va contracta cu 0,5%, iar E&Y cere măsuri mai solide pentru ieşirea din criză, scrie CNBC. Programul Băncii Centrale Eu­ropene de achiziţii de obligaţiuni va fi “doar un bandaj temporar pentru zona euro, chiar dacă unul esenţial”, scriu economiştii E&Y. Ei pledează pentru un program complet de ajustări can-titative, de tipul celui folosit de banca centrală americană, care luna aceasta a lansat a treia rundă de achiziţii agresive pentru a impulsiona creşterea eco­nomică. Perspectivele pentru rata şomajului, consum şi investiţii în afaceri în zona euro rămân slabe, scrie E&Y. Numărul şomerilor va ajunge la 19,2 milioane în primul trimestru al anului 2014, puţin peste 12% din populaţia regiunii, şi rata şomajului va atinge 26-27% în Grecia şi Spania. Ambele ţări se confruntă cu şomaj în creştere, în special în rândurile tinerilor. Investiţiile vor rămâne la niveluri inferioare celor dinaintea crizei până la sfârşitul anului 2016 în ciuda dobânzilor mici şi recapitalizării multora din com­paniile europene principale, potrivit E&Y. “Pe măsură ce incertitudinea continuă să planeze asupra zonei euro, este esenţial pentru afaceri ca autorităţile să meargă mai departe şi să ia decizii cu fermitate. Economia nu îşi poate permite ca firmele să strângă cureaua când consumatorii se opresc din cheltuit”, scrie economistul Mark Otty de la E&Y. Integral in Ziarul Financiar

Cele mai mari bănci din Europa ar fi avut nevoie de majorarea capitalului cu 199 miliarde de euro. Principalele bănci europene ar fi avut nevoie să găsească capital suplimentar de 199 miliarde de euro dacă noile cerinţe mai dure privind capitalul (Basel III) ar fi fost adoptate la sfârşitul anului trecut, mai mult de jumătate faţă de necesarul pe plan mondial, a anunţat joi Autoritatea Bancară Europeană (EBA), transmite Reuters. Estimarea Autorităţii Bancare Europene este cu 32 de milioane de euro mai mică decât cea similară din urmă cu şase luni, dar totuşi reprezintă 53% din necesarul pe plan mondial şi arată că băncile trebuie să-şi majoreze substanţial activele. Săptămâna trecută, Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancară (BCBS) anunţa că cele mai mari bănci din lume ar fi avut nevoie să găsească capital suplimentar de 374 miliarde de euro dacă noile cerinţe mai dure privind capitalul ar fi fost adoptate la sfârşitul anului trecut. Stabilite în anul 2010 de un comitet de bănci centrale şi organisme de reglementare, normele Basel III ar urma să oblige băncile să-şi constituie rezerve echivalente cu 7% din valoarea împrumuturilor pe care le acordă. Până în prezent, raportul era de 2%. Însă, pentru a putea respecta aceste norme, băncile trebuie să pună în rezervă o parte din profiturile lor sau să demareze majorări de capital. Printre cele 29 de instituţii de creditare considerate de importanţă sistemică se află băncile franceze Société Générale, Crédit Agricole, BPCA, BNP Paribas, Dexia, banca italiană UniCredit, grupul olandez ING Bank, banca spaniolă Santander, băncile elveţiene UBS şi Credit Suisse, băncile britanice HSBC, Royal Bank of Scotland, Lloyds Banking Group, Barclays, băncile americane Goldman Sachs, JP Morgan Chase, Morgan Stanley, Wells Fargo, Bank of America, Citigroup, băncile germane Commerzbank şi Deutsche Bank, precum şi câteva bănci din Japonia şi China. Capital

Provoacă islamul un sentiment de frică în Franţa? Iată întrebarea la care încercăm să răspundem în continuare într-un moment cînd semnele unui islam radical sunt tot mai vizibile în spaţiul public francez. In acelaşi timp religia musulmană este cea da doua religie în Franţa unde trăiesc între 5 milioane şi 6 milioane de musulmani, iar statul francez face tot posibilul pentru a le facilita credincioşilor musulmani accensul la locuri de cult. Dovadă că joi a fost inaugurată o mare moschee la Strasbourg. Nimeni nu poate spune că religia musulmană nu este respectată în Franţa, în ciuda protestelor violente care au avut loc împotriva filmului islamofob “Inocenţa musulmanilor” sau împotriva caricaturilor lui Mahomed publicate de revista satirică Charlie Hebdo. Musulmanii dispun de 2000 de locuri de cult în Franţa, dintre care 500 sunt moschei. Iar edificiul religios inaugurat astăzi la Strasbourg în prezenţa ministrului de interne Maneul Vals este pur şi simplu gradios, de altfel i  se spune “La Grande mosquée”, marea moschee de la Strasbourg. Operă a arhitectului italian Paolo Portoghesi, care a mai construit şi alte locuri de cult, moscheea de la Strasbourg este una din cele mai mari din Franţa şi poate primi 1500 de credincioşi, mai precis 1200 de bărbaţi în marea sală de rugăciune şi 300 de femei în “mezanin”. Cu ocazia acestei inaugurări ministrul de interne Manuel Valls a pledat pentru consolidarea unui “islam” francez care să fie mai bine organizat şi care să respecte valorile Republicii franceze. El a mai adăugat însă următoarele, citez dintr-o depeşă a Agenţiei France Presse : “Republica va fi intransigentă cu cei care înţeleg să o conteste şi nu voi ezita să-i expulzez pe cei care se pretind ca aparţinînd islamului dar reprezintă o ameninţare gravă pentru ordinea publică, precum şi pe cei care, străini în ţara noastră, nu respectă legile şi valorile noastre. Nu voi accepta comportamentele salafiştilor şi a altor grupuri care sfidează republica.” Iată deci poziţia clară a autorităţilor franceze. Mai merită semnalat, ca un simbol al fraternităţii republicane, faptul că la inaugurarea moscheii de la Strasbourg au mai fost prezenţi reprezentanţi ai cultului mozaic, precum şi al bisericii catolice şi ai bisericii protestante. Tot încărcat de simboluri este şi faptul că Marea moschee de la Strasbourg a fost construită la numai doi kilometri de catedrala Notre-Dame din oraş. In paranteză fie spus, acest proiect a necesitat 20 de ani de eforturi iar bugetul de peste 10 milioane de euro a fost deblocat cu participarea financiară a Arabiei Saudite, a Kuweitului şi a Marocului. Inaugurarea acestei moschei intervine însă într-un moment cînd, potrivit sondajelor, francezii sunt mai neliniştiţi decît oricînd de expansiunea islamului radical în Franţa. Numărul salafiştilor este cuprins între 10 mii şi 15 mii, iar prin comportamentul lor provocator ei au devenit extrem de “vizibili” în sens negativ, de exemplu prin modul în care se îmbracă şi mai ales prin faptul că îşi obligă femeile să iasă în spaţiul public cu voalul integral.Potrivit unui sondaj ale cărui rezultate sunt evocate de revista L’EXPRESS, 76 la sută dintre francezi consideră că “islamul progresează prea mult în Franţa”. Locurile de cult al musulmanilor s-au dublat ca număr în ultimii 10 ani, trecînd de la 1000 la 2400. Integral la RFI

Premieră la Vatican: Un proces public şi plin de necunoscute începe sâmbătă. Sala de audienţă va fi cu siguranţă restrânsă, prezenţa presei limitată, dar Vaticanul va experimenta sâmbătă o premieră: un proces public trebuie să judece pentru furt pe majordomul Papei în scandalul scurgerii de documente “Vatileaks”. Prima audienţă a procesului lui Paolo Gabriele, la patru luni după arestarea sa spectaculoasă, se va deschide la 07:30 (08:30, ora României). Procesul cu durată necunoscută va asculta versiunea a diferiţi martori în jurul acestui scandal încă obscur. Opt jurnalişti selectaţi vor fi autorizaţi să asiste, fără să facă înregistrări, fără să folosească aparate de fotografiat sau camere de filmat, în mica sală unde doar 50 de persoane pot sta. Niciodată în sistemul secret de stat pontifical nu a fost posibilă urmărirea în direct a unui proces. Paolo Gabriele, un laic foarte credincios în vârstă de 46 de ani, tată a trei copii, cetăţean şi rezident al Vaticanului, era până la arestarea sa un servitor fidel al lui Joseph Ratzinger, primul şi ultimul care-l vedea în fiecare zi, pregătindu-i hainele de ceremonie, servindu-i mesele. Timp de câteva luni, el a sustras şi copiat zeci de documente de pe biroul secretarului particular al Papei, Georg Ganswein. Pentru asta, a petrecut 53 de zile într-o celulă a jandarmeriei Vaticanului, înainte de a fi plasat în arest la domiciliu la sfârşitul lui iulie. Crezându-se mandatat de către “Duhul Sfânt”, “Paoletto” a explicat judecătorilor micului stat că a acţionat pentru a dezvălui “răul şi corupţia” în sânul Vaticanului şi pentru că a constatat că Papa nu era informat de toate scandalurile. Intervievat în februarie, încă sub pecetea anonimatului, de către postul de televiziune privat La Sette, a menţionat că exista la Vatican “un fel de omerta, (o voinţă) de a nu scoate la suprafaţă adevărul, nu atât din cauza luptelor pentru putere, pe cât probabil din teamă”.În interviu, a apreciat că aproximativ 20 de persoane “în diferite organisme” ale Vaticanului puteau fi implicate în “Vatileaks”. Integral la Mediafax

Interesul care îi uneşte pe Filat şi pe Şevciuk. Întâlnirile misterioase la care se discută chestiunea transnistreană continuă. După ce premierul moldovean, Vlad Filat, şi şeful administraţiei separatiste de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk, au fost pe rând la Moscova, ieri ei s-au întâlnit la Chişinău. Din declaraţiile lor oficiale reiese că au fost discutate doar subiecte economice: despre reluarea circulaţiei trenurilor marfare prin regiunea transnistreană, scoaterea barierelor din calea liberei circulaţii a persoanelor şi mărfurilor, reconectarea telefoniei fixe şi mobile, etc. Toate se înscriu într-o schemă de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Şevciuk nu-şi doreşte o imagine de „taliban”. La conferinţa de presă susţinută la finalul întâlnirii, Şevciuk a formulat un mesaj uimitor de prietenos. El i-a mulţumit premierului Filat pentru abordarea constructivă de care a dat dovadă şi a menţionat că „în condiţiile instabilităţii financiare mondiale este necesară scoaterea rapidă a tuturor barierelor din calea economiei şi a liberei circulaţii a persoanelor. Este necesară deblocarea tuturor acestor probleme istorice. Noi urmăm această cale, pas cu pas, pentru a crea condiţii mai bune de activitate agenţilor economici”, a spus liderul de la Tiraspol. Nimeni la Chişinău nu crede sincer într-o posibilă soluţionare rapidă a diferendului transnistrean, dar toţi au sesizat o relaţie specială între Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk. Aceştia merg împreună la concerte, pe la meciuri de fotbal, se plimbă împreună prin Germania şi se lasă fotografiaţi stând pe aceeaşi bancă în parc… Cu toate acestea, Şevciuk e unul la întâlnirile cu premierul moldovean şi altul atunci când se află la Moscova. Unul pro-rus, celălalt, aparent, pro-UE. Nu este clar deocamdată ce anume îi leagă pe Vlad Filat şi Evgheni Şevciuk. Cel puţin opţiunile lor în materie de politică externă sunt diametral opuse. În timp ce liderul separatist lucrează asupra unei noi concepţii a politicii externe a Transnistriei, prin care se vrea consfinţirea independenţei „republicii moldoveneşti nistrene” şi integrarea acesteia în Uniunea Vamală Euro-Asiatică, Vlad Filat susţine că este “gata să zboare pe Lună” numai ca să reintegreze Moldova şi să o ducă în UE. În ajunul sosirii liderului transnistrean la Chişinău, presa a scris că unul dintre principalele subiecte ce urmează a fi discutate s-ar referi la cooperarea interbancară dintre cele două maluri ale Nistrului – un subiect extrem de sensibil în condiţiile în care toate băncile transnistrene activează ilegal, utilizând conturi bancare ruseşti. După întâlnire, însă, despre aceasta nu s-a spus nimic, iar conform unor informaţii neoficiale, despre cooperarea interbancară s-ar fi discutat doar în treacăt. Integral la Deutsche Welle.

Advertisements