Ştiri Europene – 1 Octombrie 2012 / Spania suportă testul de stres

Posted on 01/10/2012 by

2


În faţa ultimatumului FMI, Ungaria preferă să taxeze băncile decât să împovăreze populaţia. Bazându-se pe răspunsul trimis săptămâna trecută de guvernul Ungariei către Fondul Monetar Inter­naţional (FMI) şi Comisia Europeană, premierul Victor Orban a afirmat că s-ar putea ajunge la un acord cu creditorii internaţionali. Pe de altă parte, Antal Rogan, liderul partidului de guvernământ, a spus că mai degrabă menţin taxele speciale asupra băncilor şi asupra anumitor industrii decât să semneze un acord cu creditorul inter­naţional, în cazul în care ţara primeşte un ultimatum. “Un singur scenariu ar ameninţa un acord cu FMI, şi acela ar fi creşterea poverii asupra gospodăriilor în loc de taxarea băncilor”, a spus Rogan, citat de Bloom­berg, adăugând că Ungaria are nevoie de taxa asupra băncilor şi companiilor multinaţionale deoarece nivelul datoriei publice este foarte ridicat. “Nu trebuie să fim imediat de acord, însă trebuie să ajungem la un consens în scurt timp pentru a ne putea concentra asupra unor aspecte mai importante”, a spus parlamentarul în privinţa unui ajutor financiar de la FMI, adăugând că guvernul vrea un “acord raţional”. Potrivit declaraţiei FMI de luna trecută, Ungaria trebuie să renunţe la taxele speciale menite să acopere “găurile” bugetare şi ar trebui să creeze un mediu de afaceri “mai prietenos” pentru a stimula creşterea economică şi pentru ca finanţarea bugetului să fie sustenabilă. Negocierile dintre Ungaria şi FMI vor fi reluate cel mai probabil în a doua jumătate a lunii octombrie, astfel cele două părţi vor ajunge la un acord privind ajutorul financiar cel mai curând în noiembrie, conform declaraţiei ministrului delegat pentru negocierile cu creditorii internaţionali Mihaly Varga. Rogan a afirmat că va anunţa în cursul zilei de astăzi propunerile guvernului pentru reducerea deficitului bugetar, acestea fiind incluse şi în scrisoarea trimisă la FMI de către cabinet. Ungaria, cea mai îndatorată ţară est-europeană membră a Uniunii Europene, poartă discuţii de negociere cu creditorii internaţionali de 11 luni, guvernul cerând ajutor financiar în luna noiembrie a anului trecut, când calificativul de credit al ţării a fost redus la nivelul “junk”. Negocierile privind un împrumut de 15 milioane euro au fost amânate de nenumărate ori din cauza refuzului premierului de a îndeplini condiţiile legale şi economice impuse de FMI şi UE. Pentru a acoperi “găurile” din buget, guvernul a recurs la impunerea unei taxe speciale asupra băncilor şi companiilor din do­meniul energetic, retail şi al telecomu­nicaţiilor. Această măsură, împreună cu naţionalizarea fondurilor de pensii private obligatorii, au afectat încrederea investito­rilor, au redus investiţiile şi au dus economia ungară către a doua recesiune din ultimii patru ani. Integral in Ziarul Financiar.

Serghei Stanişev, ales preşedinte al socialiştilor europeni.  Serghei Stanişev a fost ales sâmbătă preşedinte al Partidului Socialiştilor Europeni (PES) în cadrul congresului PES de la Bruxelles, cu 91.3% voturi pentru, 2,4% împotrivă şi 6,3% abţineri. Stanişev a fost singurul candidat la preşedenţia PES, după un mandat interimar care a început în noiembrie 2011, informează Agerpres. Serghei Stanişev a declarat în discursul său susţinut înainte de desfăşurarea votului că se bucură să vadă ‘peisajul politic schimbându-se în sfârşit’. ‘Când am devenit preşedinte interimar, în urmă cu un an, aveam numai doi premieri în Consiliul European. Acum avem premieri social democraţi în Danemarca, Belgia, Austria, Slovacia, Croaţia, în Franţa, unde victoria socialiştilor a reprezentat un mare avânt pentru noi toţi, şi avem o victorie în Olanda, după o campanie proeuropeană, în condiţiile unui scepticism ridicat. De asemenea, social democraţii se află la putere în Slovenia şi România’, a spus preşedintele PES. Stanişev a mai declarat că va încerca să sprijine toate partidele socialiste care au programate alegeri în ţările lor, prin participarea inclusiv la evenimente electorale, pentru că numai astfel PES poate fi mai puternic. ‘Pentru mine nu există mai multe partide, suntem cu toţii membri ai unui singure familii şi trebuie să ne susţinem puternic cu toţii’, a dat asigurări vechiul şi noul lider al socialiştilor europeni. În ceea ce priveşte priorităţile sale, Serghei Stanişev a vorbit printre altele despre crearea de noi locuri de muncă şi despre apărarea democraţiei. ‘Am reuşit să schimbăm prioritatea Europei de la austeritate fără speranţă, la propaganda pentru crearea de locuri de muncă. Şi cred că asta este o victorie foarte importantă, politică şi morală. Pentru că, vă amintiţi? Nu cu mult timp în urmă cuvântul muncă era aproape interzis la Consiliul European. Se vorbea doar despre austeritate, balanţă financiară, dar nu merge şi asta vrem să schimbăm’, a spus fostul premier bulgar. ‘Apărarea democraţiei va fi mereu un punct prioritar pentru PES, pentru că nu este vorba doar despre regimuri autoritare din lume, pentru democraţie trebuie luptat zilnic şi în UE, chiar şi în vechile democraţii, ca să nu mai menţionăm noile state membre. Este o mare provocare. În această perioadă când vedem media oprimată de autorităţi şi încălcarea drepturilor omului sau schimbări politice în favoarea unui singur partid politic, este un lucru inacceptabil şi este ceva împotriva căruia vom lupta’, a subliniat preşedintele PES. În acelaşi timp, Zita Gurmai a fost aleasă preşedinte a Organizaţiei de femei a PES. RFI.

Alcoolul şi ţigara, viciile care îi bagă în spital pe români. Starea de sănătate este cel mai grav afectată, în România, de fumat şi de consumul de băuturi alcoolice, arată cea mai recentă cercetare internaţională. Analiza a inclus trei oraşe importante din ţara noastră: Craiova, Bistriţa şi Iaşi. Alcoolul, tutunul şi sedentarismul reprezintă trei probleme majore cu care se confruntă românii în ceea ce priveşte sănătatea, potrivit Urhis Euro-2, cel mai mare studiu realizat vreodată (40.000 de persoane), cercetare care compară indicatorii de sănătate şi condiţiile de viaţă din 26 de oraşe din Europa, potrivit cotidianului francez „Le Figaro”. În România au fost analizate trei oraşe reprezentative. Datele culese arată că, la Craiova, cei mai mulţi oameni au probleme cu alcoolul şi cu tutunul, în Bistriţa – cu băuturile alcoolice, iar ieşenii se „luptă” cu ţigările şi cu sedentarismul. Cel mai îngrijorător este faptul că tot mai mulţi tineri sunt afectaţi de aceste vicii. Două milioane de români consumă băuturi alcoolice în exces, iar ţara noastră se află pe un loc fruntaş cu privire la consumul de spirtoase în Europa, întrecând cu 3 litri media europeană pe cap de locuitor. Nici la capitolul tutun nu stăm mai prejos. Datele statistice arată că morbiditatea cauzată de fumat, în ţara noastră, ocupă prima poziţie în Europa (potrivit unei statistici publicate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în 2011), cu o creştere constantă din 1990. Cifrele arată că aproape 100 de români mor anual pentru că beau prea mult. În acelaşi context, Organizaţia Mondială a Sănătăţii atrage atenţia că excesul de alcool omoară mai mulţi oameni decât SIDA şi tuberculoza la un loc. Românii au ajuns să se complacă în sedentarism, iar acest stil de viaţă este pe cale să devină boală naţională. Acestea sunt problemele cu care se confruntă românii la capitolul factori care afectează starea de sănătate, iar această situaţie este subliniată şi de experţi străini în studiul Urhis Euro-2. Integral in Adevarul.

Noile puncte de foc de pe harta lumii. Trei conflicte mocnite riscă să arunce în aer stabilitatea mondială, avertizează analiştii Disputa asupra insulelor Diaoyu sau Senkaku a escaladat dramatic, în ultima lună, mai multe proteste violente fiind organizate în China. În Japonia se apropie alegerile legislative, iar în China se schimbă conducerea ţării, aşa că politicienii din ambele state refuză să facă vreun compromis, să bată în retragere, de teamă să nu piardă din electorat, comentează publicaţia britanică “Daily Telegraph”. “Există pericolul ca Japonia şi China să ajungă la un conflict militar”, spune Yan Xuetong, unul dintre cei mai influenţi strategi de politică externă din China. “Una dintre cele două ţări trebuie să facă o concesie, dar nu văd care. Ambele părţi vor să rezolve situaţia paşnic, dar niciuna nu vine cu abordarea potrivită”, susţine expertul. El avertizează asupra izbucnirii unui conflict de tipul celui dintre Marea Britanie şi Argentina, asupra Insulelor Falkland. La mijloc sunt, totuşi, relaţii comerciale de 270 de miliarde de euro anual. În 2011, exporturile în China au rep rezentat 3% din economia japoneză. Acum, însă, mai multe companii japoneze din China şiau suspendat activitatea din cauza crizei diplomatice. Război civil în Siria În Siria, continuă conflictul între armată şi rebeli, declanşat în martie 2011. Potrivit datelor Observatorului Sirian pentru Drepturile Omului, violenţele au provocat moartea a cel puţin 30.000 de oameni. Eşecul ONU în a ajunge la un acord în privinţa Siriei a dominat discuţiile la Adunarea Generală a ONU. Membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate sunt profund divizaţi pe această temă- Rusia şi China se opun unei intervenţii, iar Marea Britanie, SUA şi Franţa vor sancţiuni dure contra regimului lui Bashar al-Assad. Premierul turc Recep Erdogan a făcut un apel pe acest subiect: “Istoria nu îi va ierta pe cei care sunt alături de regimurile crude’’, a spus el. “Pericolul iranian” Se vorbeşte insistent în ultima vreme despre riscul unui atac al Israelului şi SUA contra Iranului, chiar înainte de alegerile prezidenţiale din noiembrie, din Statele Unite, dar analiştii cred că acest lucru nu se va întâmpla pentru că Barack Obama ar pierde electorat implicând ţara întrun nou conflict armat. Primul ministru israelian Benjamin Netanyahu a cerut la ONU stabilirea unei “linii roşii clare” pentru îmbogăţirea uraniului de către Iran, pentru că “timpul presează”. SUA şi Israelul sunt de acord asupra necesităţii de a împiedica Iranul să se doteze cu arma nucleară, a anunţat Casă Albă. EVZ

Spania, supusă testului de stres. În Spania, ţară marcată puternic de criza euro, această toamnă se anunţă foarte durerosă. Guvernul spaniol a decis noi măsuri de austeritate. Între timp se ştie şi de cât ajutor au nevoie băncile. În vremuri de criză, încerci să te agăţi de fiecare fir de pai. Aşa pot fi privite pozitiv rezultate testului de test cărora a fost supus sistemul bancar spaniol. Evaluarea a fost comandată de Ministerul Economiei de la Madrid şi de Banca Centrală Europeană. Firma însărciantă cu această misiune trebuia să afle câte dintre băncile aflate în criză şi în ce măsură au nevoie de ajutor. Testul reprezintă una din condiţiile obţinerii ajutorului în valore de 100 de miliarde de euro din fondul ESM, convenit cu UE în luna iulie. E limpede că rezultatul testului, efectuat timp de câteva luni, a fost aşteptat cu mare nerăbdare. Acesta relevă că băncile nu au nevoie de întreaga sumă amintită, ci de numai 60 de miliarde de euro. Cel mai afectat de criză este, potrivit aşteptărilor, grupul Bankia, a patra bancă, ca mărime, din Spania. Bankia necesită nu mai puţin de aprox. 24 de miliarde euro. Printre băncile care, potrivit experţilor, pot depăşi singure criza, aşadar prin forţe proprii, se numără Santander, BBVA şi La Caixa. Nici aceasta nu e o ştire surprinzătoare, apreciază Daniel Gros, directorul think-tank-ului “Centre for European Policy Studies”, CEPS, din Bruxelles. Se ştia, explică el, că băncile mari cu activitate internaţională se confruntă cu probleme serioase în Spania, dar câştigă încă destul în străinătate, reuşind să compenseze pierderile. Mulţi speră ca odată cu obţinerea ajutorului ESM, băncile să poată fi capabile să acorde din nou credite întreprinderilor pentru investiţiile necesare, aşa încât să se relanseze economia. Stefan Schneider de la “DB Research” se îndoişte însă de eficienţa acestei strategii. Pentru a fi acordate credite, e nevoie ca acestea să fie solicitate, iar actuala criză, arată el, a afectat puternic sectorul privat, întreprinderile şi potenţialii cumpărători fiind puternic îndatoraţi. Volumul datoriilor depăşeşte 200 la sută din PIB. Oricum, până la salvarea concretă a băncilor mai e un drum lung. Pentru obţinerea ajutorului din fondul ESM mai trebuie îndeplinite câteva condiţii. De pildă înfiinţarea ESM ca instituţie. Se aşteaptă ca abia la sfârşitul lunii octombrie aceasta să poată funcţiona ca atare. Apoi lipseşte încă un mecanism european centralizat de control al băncilor, iar aceasta s-ar putea întâmpla nu mai devreme de ianuarie 2013. Integral la Deutsche Welle

Advertisements