Ştiri Europene – 2 Octombrie 2012 / Separatismul ameninţă Europa

Posted on 02/10/2012 by

1


Coroana suedeză este pe cale să devină “noul franc elveţian” pentru investitori. Coroana suedeză este pe cale să devină “noul franc elveţian” pentru investitorii care caută câştiguri mai mari în aceleaşi condiţii de siguranţă, garantate în acest caz de creşterea economică, excedentul balanţei comerciale şi trendul descendent al gradului de îndatorare a guvernului. Coroana suedeză este din luna iunie cel mai bun performer într-un coş de valute de pe pieţele dezvoltate, înregistrând un avans de 3%, aproximativ dublu faţă de creşterea coroanei norvegiene, potrivit unei analize Bloomberg. Analiştii estimează că economia Suediei va creşte în acest an cu 1,2%, în pofida contracţiei din zona euro. Producătorul de autocamioane Scania, unul dintre marii exportatori suedezi, a anunţat că va continua să-şi majoreze capacitatea de producţie în pofida aprecierii monedei. Analiştii şi-au majorat estimările privind cursul coroanei suedeze faţă de dolar cu aproximativ 8% în ultimele trei luni, după ce banca centrală de la Stockholm a anunţat că nu vede niciun motiv pentru o intervenţie în sensul încetinirii avansului monedei. În paralel, dolarul a fost împins în jos în ultimele săptămâni de noua rundă de relaxare cantitativă declanşată de către Rezerva Federală a Statelor Unite, care încearcă să combată şomajul şi să stimuleze economia prin injecţii masive de lichiditate în economie. “Coroana poate merge mult mai departe. Suedia are vântul în spate, pentru că Bernanke depreciază dolarul, iar traumele Europei continuă”, comentează pentru Bloomberg un analist newyorkez care estimează că moneda suedeză se va aprecia cu 3,5% până la sfârşitul lunii noiembrie, la 6,35 coroane pentru un dolar. Luni, coroana se tranzacţionează la New York la 6,5723 coroane/dolar, faţă de 7,3285 coroane/dolar la începutul lunii iunie, când a atins, de altfel, minimul acestui an. Faţă de euro, coroana s-a depreciat luni cu 0,4%, la 8,4732 coroane/euro, după ce a câştigat săptămâna trecută 0,9%. Asemenea francului elveţian, coroana suedeză beneficiază de pe urma unei economii solide, excedentul de cont curent asigurând independenţa guvernului de capitalul străin. Totuşi, în Elveţia, banca centrală limitează aprecierea francului prin impunerea unui plafon la 1,2 franci/euro, astfel că randamentul oferit de franc este insuficient pentru unii investitori. Plafonul este în vigoare din septembrie 2011 şi nu a fost modificat în această perioadă. Coroana este pe locul 9 în topul rulajului mediu zilnic de tranzacţionare la nivel global. Potrivit datelor Băncii pentru Reglemente Internaţionale, coroana reprezintă 2,2% din volumul zilnic tranzacţionat pe pieţele valutare în anul 2010, de 4.000 miliarde dolari. În aceeaşi perioadă, francul a avut o “cotă de piaţă” de 6,4%.Datoria publică a Suediei este în scădere constantă din 2009 şi va ajunge la 31,2% din PIB în 2015, de la 38,4% anul trecut, potrivit estimărilor guvernului de la Stockholm. Suedia are ca obiectiv trecerea bugetului pe excedent în 2014, cu deficite de 0,3% din PIB în acest an, respectiv 0,6% din PIB în 2013. Integral in ZF.

Separatismul ameninţă Europa. Catalonia vrea să organizeze un referendum privind independenţa regiunii. Înainte de aceasta, aici vor avea loc, în noiembrie, alegeri regionale. Legislativul regional catalan a fost dizolvat ieri. Asta după ce, săptămâna trecută, a votat, cu 84 de voturi pentru, din totalul de 131, o propunere de rezoluţie pentru convocarea, după alegerile parlamentare anticipate din 25 noiembrie, a unui referendum în care catalanii să-şi decidă „liber şi democratic viitorul colectiv”. Convocarea alegerilor anticipate poate fi considerată una dintre „deciziile importante” anunţate de premierul regional catalan Artur Mas , după reuniunea cu şeful executivului central de la Madrid, Mariano Rajoy. Premierul spaniol a respins atunci propunerea lui Artur Mas privitor la un pact fiscal care prevede, printre altele, strângerea în regiune a taxelor şi impozitelor pentru a fi transferate apoi la centru. Potrivit Constituţiei spaniole, regiunile nu au niciun drept să organizeze astfel de referendumuri. Trebuie mai întâi schimbată legea supremă, obţinut acordul celor două mari partide din ţară, Partidul Popular şi Partidul Socialist, iar acest demers ar dura cel puţin doi ani. Catalonia poate organiza o consultare populară, dar rezultatul nu va avea nicio legalitate juridică. Analiştii atrag atenţia că şeful executivului local, Artur Mas, nu a folosit cuvântul „independenţă” sau „secesiune”, el a evocat ideea „unei ţări proprii”, ceea ce ar putea să însemne transformarea Spaniei într-o Confederaţie. Adevarul

NATO va stabili în 2013 liniile generale ale viitoarei sale misiuni în Afganistan. Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, şi-a anunţat luni intenţia de a finaliza “înainte de sfârşitul anului 2013” liniile generale ale viitoarei misiuni a Alianţei în Afganistan, după retragerea forţelor combatante, ce este prevăzută pentru sfârşitul lui 2014. Dosarul complex al viitoarei misiuni a NATO va fi discutat de miniştrii Apărării din cele 28 de state membre şi 22 partenere în timpul unei reuniuni la sediul Alianţei de la Bruxelles, la 9 şi 10 octombrie. Ei ar urma să elaboreze cu această ocazie “cadrul general” al misiunii ce are ca scop să “antreneze, consilieze şi să asiste” forţele naţionale afgane de securitate (armată şi poliţie), care vor avea responsabilitatea totală a ţării până la sfârşitul lui 2014.  “Obiectivul meu este de a ne pune de acord asupra liniilor generale la începutul anului viitor şi de a finaliza acest plan înainte de sfârşitul anului 2013”, a declarat Rasmussen într-o conferinţă de presă la Bruxelles. “Aceasta ne-ar da timpul de care avem nevoie pentru a asigura o tranziţie lină spre noua misiune” , a adăugat el. Şefii de stat şi de guvern din ţările membre NATO şi-au dat acordul în cadrul summitului de la Chicago, în mai, cu privire la lansarea acestei misiuni de asistenţă, care ar trebui să cuprindă o forţă internaţională de peste 10.000 de persoane, potrivit estimărilor. Mediafax

Revista Presei de la RFI. New York Times – Liderii americani incearca sa evite “prapastia fiscala”.  In luna ianuarie, SUA ar putea fi confruntate cu o serie de majorari de taxe si taieri automate de cheltuieli daca parlamentarii nu reusesc sa gaseasca o solutie de reducere a deficitului bugetar pe termen mediu. Senatorii din ambele tabere lucreaza acum la un plan de sesiune extraordinara programata dupa alegerile prezidentiale din noiembrie care sa ofere o varianta de lucru. Senatorii democrati si republicani nu sunt nici pe departe pe aceeasi lungime de unda. Republicanii din camera inferioara se opun in continuare oricarei forme de majorare a impozitelor. Democratii declara sus si tare ca nu vor permite extinderea facilitatilor fiscale pentru bogati nici macar pentru sase luni. Dar se pare ca exista si parlamentari responsabili – asa am putea intelege initiativa unui grup bipartizan de senatori care se straduieste sa promoveze un plan in trei pasi menit sa evite taierile automate de cheltuieli si cresterea necontrolata a taxelor. In primul rand, senatorii ar urma sa cada de acord asupra unei tinte de economisire de 4000 de miliarde de dolari pe urmatorii 10 ani. Ar urma sa fie discutate o reforma profunda a sistemului fiscal american si reducerea cheltuielilor prin modificari la programele de asigurari medicale si la programele guvernului federal. Daca aceasta varianta va esua la negocieri, atunci ar intra in vigoare o varianta a propunerilor formulate de Comisia Fiscala a presedintelui Obama. Pe langa schimbari la programele sociale si taieri la finantarile federale ar urma sa aiba loc si reduceri de taxe impreuna cu eliminarea unor deduceri fiscale. Astfel s-ar asigura venituri de peste 2000 de miliarde de dolari. In final, Congresul ar urma sa voteze asupra amanarii masurilor automate, dar numai impreuna cu un plan care sa semnaleze seriozitatea demersului. Presedintele Obama a anuntat deja ca nu va accepta o lege a Congresului care doar sa amane “prapastia fiscala”. Dar cum ambele tabere asteapta intai rezultatul alegerilor, este posibil ca administratia sa permita o scurta amanare pana dupa luna noiembrie sperand sa aiba mai multa influenta dupa scrutin.

Der Spiegel. Datoriile Greciei urca la un nivel record. Atena aplica austeritate peste austeritate, programe si conditii ca nicio alta tara. Si totusi, datoria suverana a tarii va ajunge anul viitor la 179% din PIB. Cu alte cuvinte, datoria Greciei va creste chiar fata de momentul in care datoriile tarii catre creditorii privati au fost schimbate in primavara. Cu chiu cu vai acceptau creditorii Greciei sa renunte la o parte a datoriei lor. Operatiunea se cheama “haircut”, dar tunsoarea nu a avut efectul scontat decat pe termen extrem de scurt. Din proiectul de buget prezentat ieri de Guvern Parlamentului reiese ca scaderea economica estimata pentru anul viitor este de 4,2%. Daca in primavara datoria tarii scadea la 132% si pana in 2020 se dorea un procent de 120%, bugetul Guvernului ne da vesti proaste. Din nou. Comisia Europeana prognoza ca, chiar si fara reforme, datoria nu va creste in 2013 la mai mult de 168%. Si s-a inselat. Din nou. Motivul pentru aceasta evolutie este lipsa cresterii economice. Dar de ce vorbim de crestere cand economia elena nici macar nu stagneaza. Va fi al saselea an de recesiune la rand. In acest moment, Grecia nu mai poate evita falimentul decat cu ajutorul finantarii internationale. Negocierile continua, troica internationala inca nu e convinsa de programul Greciei de economisire in valoare de 11,5 miliarde Euro si refuza eliberarea urmatoarei transe de 31 de miliarde. Intre timp, sindicatele elene au anuntat noi greve, iar extremismul de dreapta este in floare. Violentele se tin lant. Ieri, manifestanti greci au incendiat un lagar de imigranti acuzandu-i pe acestia de multe din problemele cu care se confrunta.

Die Welt.  Tradare intre dictatori – Assad l-a livrat pe Ghaddafi. Unde se ascunde Ghaddafi? Aceasta a fost multa vreme intrebarea anului 2011. Pana cand s-au bagat sirienii pe fir si au dat serviciilor secrete franceze numarul de telefon al fostului dictator libian. Cine ar fi crezut ca cei doi prieteni buni vor ajunge asa? Luptatorii libieni il cautau pe Ghaddafi chiar si in tarile vecine. Cand colo, acesta se ascundea la Sirte, in mijlocul lor. Schimba ascunzatoarea zilnic si singura lui legatura cu lumea era un telefon prin satelit. Pe care il putea folosi in liniste atata vreme cat numarul sau ramanea secret. Si nu a mai ramas. Cu cateva zile inainte de moartea sa, serviciile secrete siriene l-au lasat pe aliatul de decenii sa cada in plasa francezilor. La schimb, regimul Assad a primit o scadere a presiunii politice asupra sa. Francezii au fost recunoscatori.  Informatia a fost dezvaluita de fostul sef al spionilor libieni, Rami Obeidi, intr-un interviu acordat cotidianului britanic The Telegraph. In 2011, Sirte era Mecca serviciilor secrete. Pe langa francezi, colegii turci si britanici erau si ei informati. Dar planificarea operatiunii de capturare si ucidere a lui Ghaddafi a apartinut exclusiv francezilor – confirma Obeidi. Oficial, NATO afirma ca nu stia nimic de operatiune. Ca un avion aliat ar fi vazut convoiul din intamplare si ar fi tras fara sa stie cine se afla in el. Greu de crezut, mai ales ca spatiul aerian deasupra orasului era permanent monitorizat. RFI

Advertisements