Ştiri Europene – 3 Octombrie 2012 / Ruşii mor tineri şi o decizie şoc în Ungaria

Posted on 03/10/2012 by

2


Revista Presei de la RFI. Der Spiegel – Atacul UE impotriva bancilor.  O spargere fortata a marilor banci? Pana ieri, ideea parea o formula utopica a stangii radicale. Pana ieri, pentru ca un raport al unui grup de experti europeni recomanda divizarea gigantilor bancari. Niciodata situatia nu a fost mai grava pentru bancile europene.  Indiferent daca ele sunt cauza pentru haosul economic in care suntem acum sau daca au trebuit sa fie salvate cu banii contribuabililor, nu s-a pus problema integritatii institutionale a bancilor pana ieri. Ce propune grupul de lucru al UE pentru reformarea sectorului bancar condus de guvernatorul Bancii Centrale a Finlandei? Nimic mai putin decat separarea activitatilor de tranzactionare a titlurilor de stat si a produselor derivate precum si operatiuni cu hedgefonds si societati private equity de restul serviciilor traditionale oferite clientilor. Erkki Liikanen e de parere ca trebuie sa desfiintam un sistem in care “profiturile sunt private, dar pierderile publice”. Speranta sa este aceea ca diviziile cu operatiuni de mare risc sa poata fi falimentate mai usor daca sunt separate de portofoliile clientilor. Daca acest lucru este intr-adevar posibil nu poate spune nimeni cu exactitate. Cert este ca sansele par macar sa fie mai bune mai ales in contextul in care tocmai aceste divizii au stat la baza cererilor de salvare a bancilor cu bani publici pentru a evita un colaps al intregului sistem. Un faliment al diviziei de investmentbanking ar fi provocat automat o cadere a capacitatii de creditare si ar fi produs efecte imediate in economia reala. Nu toate bancile trebuie sa tremure in fata acestui document elaborat, printre altii, si de fostul sef al Deutsche Bank Hugo Bänziger. Separarea activitatilor ar urma sa aiba loc doar daca operatiunile cu produse riscante au o pondere semnificativa in activitatea bancii. Este posibil ca limita sa fie trasata la suma de 100 de miliarde Euro tranzactionate in titluri mobiliare. Se cere si o clarificare a contextului mai larg: Propunerea grupului Liikanen nu este nicidecum exotica. In Marea Britanie, activitatile cu clientii privati sunt deja separate de restul unitatilor, iar in SUA asa numita regula Volcker interzice bancilor tranzactionarea in nume propriu. In plus, lobby-ul sectorului financiar este extrem de puternic. SUA si Marea Britanie sunt exemple perfecte de “indulcire” a prevederilor legale in fata acestei presiuni. Comisarul Michel Barnier cunoaste aceste amanunte asa ca a catalogat raportul Liikanen drept “un bun punct de plecare”.

Le Monde. 3% deficit: semnale contradictorii de la Puterea franceza. Chiar trebuie sa ne limitam deficitul bugetar la 3% din PIB pana in anul 2013? Aceasta este intrebarea pe care si-o adreseaza mai multi politicieni socialisti in conditiile in care Guvernul anunta ca nu va ceda in fata niciunei presiuni. Chiar si daca asta inseamna economii de 30 de miliarde Euro in bugetul de stat de anul urmator. Unii deputati socialisti se intreaba daca Executivul european nu provoaca oare o noua criza artificiala prin impunerea austeritatii mascate sub numele de “stabilitate economica” si “incredere a pietelor”. Grupul care se distanteaza de directia majoritatii argumenteaza ca tinta de deficit este una corecta si necesara, dar atunci cand conjunctura economica o va permite. Dincolo de politicienii de stanga mai radicali, nici economistii nu sunt convinsi de planul Hollande. Ei spun ca a tine cu dintii de plafonul de 3% deficit bugetar fara a aplica niste ajustari ciclice ar fi sinucidere curata a cresterii previzionate si asa extrem de timid. Plus ca intreaga constructie a Executivului francez se bazeaza pe o crestere economica de 0,8% anul viitor, deloc sigura, ci mai degraba extrem de dorita.

BBC News.  Sute de probleme la centralele nucleare europene.  Un raport european obtinut de presa occidentala dovedeste in urma testelor de stress aplicate centralelor atomice din UE ca acestea au sute de probleme descoperite de anchetatori. Costul total al reparatiilor ar insuma 25 de miliarde Euro. Testele au fost ordonate imediat dupa dezastrul nuclear de la Fukushima (Japonia) si doreau sa arate cum ar face fata centralele atomice in situatii extreme. Documentul final va fi publicat joi, varianta obtinuta de presa precizeaza ca aproape toate din cele 143 de centrale europene au nevoie de imbunatatiri tehnice. Mai mult, se arata in textul citat, nici macar masurile convenite in urma dezastrelor de la Cernobil sau Three Mile Island nu au fost implementate in totalitate pana in prezent. In doua state (al caror nume nu a fost precizat), doua reactoare ar avea mai putin de o ora la dispozitie pentru a aplica proceduri de siguranta in cazul in care ar ramane fara alimentare electrica. Franta, tara care depinde in proportie de 80% de energia din surse nucleare, are probleme la toate cele 58 de reactoare. RFI

Banca Mondială: Şocurile crizei zonei euro vor afecta economia globală mulţi ani. Şocurile crizei datoriilor din zona euro vor fi resimţite de economia mondială timp de mulţi ani, iar autorităţile trebuie să regân­dească strategiile prin care vor să readucă economia pe creştere şi să creeze locuri de muncă, a spus Kaushik Basu, noul economist-şef al Băncii Mondiale (BM). Însă un plan clar al liderilor europeni pentru rezolvarea crizei întârzie să apară.  În Grecia, creditorii internaţionali au respins unele măsuri care prevedeau economii de două miliarde de euro şi făceau parte din planul de austeritate de 13,5 mld. euro pe următorii doi ani prezentat de guvernul grec. Membrii troicii – Comisia Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană (BCE) – s-au arătat sceptici faţă de estimările guvernului privind veniturile din impozite noi asupra liber-profesioniştilor şi din unele reduceri de cheltuieli în sectoarele apărării şi sănătăţii. Oficialii troicii nu sunt convinşi nici dacă guvernul grec va merge până la capăt cu promisiunile de a disponibiliza 15.000 de angajaţi bugetari. “De data aceasta reducerile de cheltuieli trebuie să fie reale şi probate. În trecut, guvernul a găsit alternative care nu au produs efectele necesare, iar creditorii s-au săturat de promisiuni deşarte”, a spus o sursă apropiată discuţiilor. Totuşi, unii lideri germani care înainte zoreau Grecia să implementeze cerinţele troicii pentru a-şi rezolva criza au adoptat recent un ton mai moderat. Peer Steinbruck, candidatul opoziţiei pentru postul de cancelar, a spus că Greciei trebuie să i se acorde mai mult timp pentru reforme deoarece efectele economice şi politice ale ieşirii acestei ţări din zona euro ar fi devastatoare. El crede că Grecia va trebui ajutată încă şapte sau opt ani. Presa europeană informează că Berlinul va susţine plata următoarei tranşe, de 31 mld. euro, din pachetul de salvare pentru Grecia, chiar dacă aceasta nu a implementat toate măsurile cerute. Ziarul german Wirtschaft­swoche scrie că autorităţile din întreaga lume se tem de o ieşire masivă de capital din băncile portugheze, irlandeze, spaniole şi italiene după ieşirea Greciei din zona euro. Semn al amplorii temerilor, autorităţile ame­­ricane au făcut presiuni asupra cancela­rului Angela Merkel pentru a accepta orice com­promis prin care Grecia ar rămâne ferm ancorată în UE, scrie The Telegraph. Un “Grexit” ar produce instabilitate în Balcani şi ar invita Rusia să se amestece în regiune. După îndelungi presiuni din partea ţărilor europene şi a pieţelor financiare, Spania este în sfârşit pregătită să solicite ajutor prin pro­gramul BCE de achiziţii de obligaţiuni guver­na­men­tale, însă semnale venite din Germania suge­rează că Madridul ar trebui să renunţe la idee, scrie Thomson Reuters. Ministrul de fi­nanţe german Wolfgang Schaeuble a declarat că Spa­nia a luat măsurile corecte pentru a-şi depăşi pro­blemele fiscale şi nu are nevoie de un bailout. La reuniunea miniştrilor din zona euro din septembrie Schaeuble ar fi declarat însă, potrivit unor surse diplomatice, că Berlinul nu poate să apară în faţa parlamentarilor cu un nou pachet de salvare pentru Spania după ce aceştia tocmai au aprobat 100 mld. euro pentru recapitalizarea băncilor spaniole. Guvernul spaniol a anunţat vineri că sistemul bancar ar avea nevoie de doar 53,7 mld. euro din aceste fonduri. O analiză a agenţiei Moody’s Investors Service spune însă că băncilor spaniole le-ar trebui de fapt între 70 şi 105 mld. euro pentru a absorbi pierderile şi a păstra rata de adecvare a capitalului deasupra pragurilor minime legale, potrivit Bloomberg. Integral in ZF.

Reunificare şi o solidaritate privită din ce în ce mai critic. La 22 de ani de la reunificare, diferenţele dintre estul şi vestul Germaniei ies din nou la vedere. PIB-ul în noile landuri federale a scăzut cu 2 la sută, situându-se la nivelul de 71 la sută din PIB-ul vestului ţării. Perspectivele nu sunt nici ele încurajatoare. Salariile sunt cu aproape 15 procente mai mici în est, motiv pentru care tinerii est-germani emigrează, acutizând astfel impasul în care se găseşte piaţa muncii din această parte a ţării. Urmările valurilor recente de restructurări afectează însă şi vestul Germaniei. În plus, de multă vreme se vehiculează o regândire a distribuirii fondurilor. Şi când te gândeşti cu cât entuziam s-a pornit la drum…A greşi este omeneşte – o constatare pe care, în mod tragic, a făcut-o şi Erich Honecker în 1989. Fostul şef de stat şi de guvern est-german a exprimat la acea vreme o părere care avea să-i fie infirmată 10 luni mai târziu: “Zidul Berlinului va rămâne în picioare încă 50 şi poate chiar 100 de ani dacă nu dispar cauzele pentru care el există”. Din punctul de vedere al lui Honecker, marea piedică în calea dărâmării “zidului de protecţie anti-fascistă” era, evident, capitalismul. Sistemul înfierat de fostul lider est-german a rezistat, economia de piaţa dovedindu-se a fi o platformă socială capabilă de solidaritate în Germania reunificată. Dacă n-ar fi fost mai performantă decât economia planificată, RDG ar fi mai existat chiar şi astăzi. Performanţa reorganizării unei ţări divizate timp de 41 de ani nu are precedent. Sigur că în timpul procesului de reorganizare s-au făcut şi se fac greşeli, însă bilanţul vorbeşte de la sine. Respectând indicaţiile lui Willy Brandt, cele două entităţi care aparţin una de cealaltă urmau să crească împreună. Din punct de vedere economic, nimic n-a funcţionat la început. Industria est-germană nu era competitivă pe plan internaţional, având prea mulţi angajaţi, o productivitate prea scăzută şi produse a căror calitate era sub cea vest-germană. În doar câţiva ani au fost vândute aproximativ 14 000 mii de obiective aflate în posesia statului, fosta RDG aflându-se în plin proces de vânzare. Prin intermediul Pactului de solidaritate – un program gigantic de susţinere a estului – între anii 1990 şi 2010 către estul Germaniei a fost direcţionată o sumă netă de 1400 de miliarde de euro. Două treimi din aceşti bani au fost şi sunt folosiţi pentru protecţie socială. Pactul istoric este valabil până în 2019 – cu menţiunea că sumele scad treptat, de la an la an. Integral la DW

Decizie şoc în Ungaria: statul vrea să interzică automatele de jocuri de noroc pentru că acestea reprezintă o ameninţare la adresa securităţii naţionale. Guvernul Ungariei a decis să ia măsuri urgente în privinţa interzicerii automatelor de jocuri de noroc pentru că acestea reduc veniturile populaţiei şi reprezintă o ameninţarea pentru securitatea naţională, scrie The Wall Street Journal. Secretarul de stat Janos Lazar a afirmat că automatele de jocuri de noroc sunt un pericol în special pentru persoanele sărace din zonele rurale care cheltuie o parte substanţială din salariile lor mici şi beneficiile sociale pe acest tip de jocuri. “Jocurile de noroc sunt periculoase şi nocive pentru societate”, a spus Lazar. Modificările aduse actualei legislaţii presupun ca automatele de jocuri de noroc să nu mai fie puse în funcţiune, iar cele care sunt folosite în prezent să fie scoase din uz, excepţie făcând doar cele din cazinouri. Dacă va fi adoptată, măsura va afecta un număr mare de baruri şi pub-uri care obţin o mare parte din venituri cu aceste automate. Secretarul de stat a menţionat că reducerea veniturilor la bugetul de stat rezultată în urma interzicerii aparatelor de jocuri de noroc va fi acoperită prin introducerea unor noi reglementări şi taxe asupra jocurilor de noroc online. Pariurile online au reprezentat o problemă pentru guvern de mulţi ani. Statul nu are mijloacele necesare pentru a taxa sau reglementa site-urile de pariuri sportive pentru că acestea nu sunt înregistrate în Ungaria. O propunere de modificare a legislaţiei fiscale făcută de partidul de guvernământ Fidesz în septembrie 2011 prevedea introducerea permiselor pentru operatorii de jocuri de noroc online şi impunerea unei taxe de 20% pe venitul acestora. Lazar a precizat că ministerul de justiţie încearcă să găsească o soluţie pentru această problemă. Ziarul Financiar

Aproximativ 40% dintre ruşii care au murit în 2011 aveau sub 60 de ani. Un procent de “39,7% dintre ruşii decedaţi (în 2011) aveau (vârsta) sub 60 de ani”, a scris ministerul în Programul de Dezvoltare a Protecţiei Sănătăţii, disponibi pe site-ul instituţiei. Majoritatea deceselor (56,7%) sunt provocate de boli cardio-vasculare, 38% din populaţia ţării – adică aproximativ 40 de milioane de persoane – suferind de hipertensiune. Peste 14% dintre decese sunt cauzate de cancere. Depistarea tardivă a cencerului – descoperit în peste 40% din cazuri în stadiile trei sau patru al bolii – provoacă o mortalitate de 27,4% în rândul pacienţilor ruşi în decursul primului an după depistare, potrivit ministerului.   În plus, aproape 40% dintre ruşi sunt fumători, un sfert suferă din cauza unui exces în greutate, iar 75% nu consumă o cantitate suficientă de fructe şi legume. O moarte din zece (10,7%) este “provocată de motive extrne”, inclusiv accidente rutiere. Potrivit ultimelor date oficiale, accidentele rutiere au produs aproape 28.000 de morţi în 2011. Mortalitatea în Rusia este în continuare superioară natalităţii, această ţară înregistrând anul trecut aproximativ 131.000 de locuitori mai puţin. Rusia, care are în prezent o populaţie de 143,1 milioane de locuitori, a pierdut peste cinci milioane de locuitori de la prăbuşirea fostei Uniuni Sovietice, în 1991, iar potrivit Agenţiei pentru Statistică (Rosstat) declinul ar urma să se accelereze. Este vorba despre o consecinţă a scăderii natalităţii în anii ’90, care se va traduce în deceniile următoare într-o scădere constantă a numărului de ruşi la vârsta conceperii de copii. Preşedintele Vladimir Putin şi-a stabilit ca obiectiv salvarea a “50 de milioane de vieţi” până în 2050. Mediafax.

Advertisements