Ştiri Europene – 4 Octombrie 2012 / Obama vs. Romney 0-1

Reuniunea NATO cerutã de Turcia în urma tirurilor siriene a început la Bruxelles. O reuniune de urgenţã a Consiliului Atlanticului de Nord, din care fac parte ambasadorii celor 28 de ţãri membre ale NATO, a început miercuri seara, la solicitarea Turciei, în urma unor tiruri siriene de obuze care au atins un sat turc, anunţã surse diplomatice, relateazã AFP. În urma reuniunii NATO de la Bruxelles, convocată la solicitarea Turciei, “Alianţa Nord-Atlantică susţine Turcia şi reclamă încetarea imediată a unor asemenea acte agresive faţă de un aliat”, se arată în comunicatul NATO de la finalul reuniunii. Conform ultimului bilanţ comunicat de către guvernatorul provinciei, Celalettin Guvenc, bombardamentul a distrus o casă din sat şi a ucis cinci persoane, inclusiv o mamă şi cei trei copii ai acesteia. Alte zece persoane au fost rănite, dintre care două foarte grav. Turcia a invocat articolul 4 din Tratatul NATO, conform căruia orice ţară din cadrul Alianţei poate cere consultări “de fiecare dată când, în opinia sa, integritatea teritorială, independenţa politică sau securitatea uneia din părţi este ameninţată. Omran Zoabi, ministrul sirian al informaţiilor, a reluat afirmaţiile Damascului, potrivit cărora Siria luptă împotriva “teroriştilor” susţinuţi de forţe străine. În repetate rânduri, regimul preşedintelui sirian Bashar al-Assad a acuzat Ankara că antrenează şi finanţează grupări înarmate ale opoziţiei. Fără să acuze oficial rebelii pentru tirul cu obuze asupra teritoriului turc, Zoabi a adăugat: “Lansăm un apel pentru ca frontiera să fie controlată, iar rebelii să fie împiedicaţi să o traverseze”. Armata Turciei continua, miercuri seara târziu, tirurile de artilerie împotriva poziţiilor siriene la frontiera dintre cele două ţări, anunţă agenţia turcă Anatolia. Tirurile Turciei, susţinute de către o unitate cu baza în oraşul Ackakale, lângă frontieră, au provocat explozii puternice de partea siriană a frontierei, potrivit aceleiaşi agenţii. Guvernul de la Ankara va cere joi aprobarea Parlamentului turc pentru a efectua operaţiuni militare de partea siriană a frontierei dintre cele două ţări, scrie presa turcă în noaptea de miercuri spre joi, relatează AFP. Turcia a sesizat, miercuri, Consiliul de Securitate al ONU  cu privire la incidentul de frontieră cu Siria care a cauzat moartea a cinci civili turci, ucişi de tiruri provenind de pe teritoriul sirian, reatează AFP.Într-o scrisoare a ambasadorului său la ONU, Ertugul Apakan, adresată secretaruluigeneral de stat. Integral in Adevarul.

Prima dezbatere Obama vs Romney: republicanul câștigă confruntarea electorală. Barack Obama şi rivalul său republican, Mitt Romney, s-au înfruntat aseară cu prilejul primei dezbateri electorale între cei doi candidaţi la prezidenţialele americane găzduită de Universitatea din Denver, statul Colorado. O primă confruntare lipsită de energie, în care candidatul republican a fost mai agresiv, probabil sub presiunea așteptărilor mari pe care alegătorii săi le aveau de la fostul guvernator de Massachusetts după seria de gafe din ultima perioadă, în fața unui președinte care s-a ferit să își atace contracandidatul, așa cum mulți anticipau, încrezător probabil în avansul luat în sondaje. Preşedintele american, într-un costum închis la culoare cu cravată albastră, culoarea democraţilor, a luat cuvântul primul în această confruntare de 90 de minute axată în principal pe probleme economice şi i s-a adresat soţiei sale, Michelle, urându-i La mulţi ani! cu ocazia împlinirii a 20 de ani de căsnicie, sărbătoriţi în aceeaşi zi. “Vreau să-ţi urez La mulţi ani!. Peste un an nu vom mai sărbători în faţa a 40 de milioane de persoane”, a glumit Barack Obama. Fostul guvernator de Massachusetts, şi el într-un costum închis la culoare, dar cu cravată roşie cu dungi, i-a răspuns pe acelaşi ton: “Sunt convins că este locul cel mai romantic pe care vi l-aţi putut imagina, aici cu mine”. Economia americană a urmat un drum “zadarnic” sub preşedinţia lui Barack Obama, a acuzat imediat candidatul republican la prezidenţiale, amintind de rata șomajului de 8,1 la sută și slaba creștere economică a țării, cifre care sunt principala amenințare pentru efortul lui Barack Obama de a obține un al doilea mandat. “Mă îngrijorează să văd că drumul pe care am apucat este zadarnic. Preşedintele are o viziune foarte similară celei cu care s-a prezentat în urmă cu patru ani, cea a unui guvern mai mare, cu cheltuieli mai multe, impozite mai multe, cu reglementări mai multe”, a declarat Romney, mult mai stăpân pe sine. El a negat acuzațiile aduse de tabăra democrată potrivit cărora intenționează să economisească cinci miliarde de dolari prin reducerea taxelor și impozitelor, criticându-l pe președinte pentru ceea ce a numit sufocarea micilor întreprinderi. La rândul său, președintele a avertizat că politicile economice ale lui Romney amintesc de agenda dezastruoasă a fostului președinte republican, George W. Bush. El a reamintit că a preluat mandatul când țara intra în criză economică şi că, între timp, “au fost create cinci milioane de locuri de muncă în sectorul privat”. Integral in EVZ

Experţii financiari ai UE recomandă fragmentarea băncilor pentru a proteja mai bine clienţii şi economia. Băncile se plâng că le-ar costa prea mult. Băncile şi pericolele în care acestea ar putea pune economia au revenit în atenţie după ce un grup de experţi financiari ai Comisiei Eu­ropene a recomandat ca instituţiile de credit din UE să-şi separe ope­raţiunile riscante de trading de activităţile de creditare şi depozite pentru a proteja atât sistemul fi­nan­ciar, cât şi eco­nomia prin prevenirea ca eventualele bail­out-uri să fie finanţate de la buget.Recomandarea, ecou al unor măsuri pro­puse sau deja imple­mentate în SUA şi Marea Britanie, a fost rapid criticată de bănci şi analişti, care consideră că aceasta ar slăbi de fapt sistemul bancar din cauza unor eforturi financiare suplimentare. Comisia de experţi, cunoscută ca “Grupul Liikanen”, a examinat de asemenea modalităţi de a face ca riscurile care ar veni odată cu prăbuşirea unei bănci să fie asumate de un grup mai larg, deţinătorii de obligaţiuni şi acţionarii fiind forţaţi să suporte o parte din pierderi. “Una dintre urmările crizei este dezacordul publicului cu politica băncilor de a face, pe de o parte, profiturile private, iar pe de alta de a împărţi pierderile cu contribuabilii. Trebuie să scăpăm de acest trend deoarece duce la situaţii în care băncile îşi asumă riscuri excesive deoarece guvernele le salvează”, a declarat pentru BBC Erkki Liikanen, preşedintele grupului şi totodată guvernator al Băncii Finlandei. În privinţa separării operaţiunilor recomandarea aminteşte de Legea Glass-Steagall din SUA, care timp de decenii după prăbuşirea pieţei de acţiuni din 1929 a ţinut separate activităţile de investiţii ale băncilor de cele de creditare. La aceste restricţii s-a renunţat în 1999, iar mulţi critici consideră că schimbarea a încurajat asumarea de riscuri excesive, ceea ce a dus la izbucnirea celei mai recente crize bancare. În cele din urmă Washingtonul a fost nevoit să intervină pentru a salva cele mai mari bănci în 2008, notează The New York Times. Integral aduce ZF.

Şoc fiscal în Franţa. În Franţa sunt anunţate măriri de impozite pe care unii comentatori le califică drept un veritabil “şoc fiscal”. Mai rămîne întrebarea dacă guvernul socialist a găsit şi mijloacele necesare pentru a relansa creşterea economică. Această dezbatere este lansată în orice caz în Franţa şi întreaga presă, precum şi numeroase canale de televiziune, scrutează deciziile guvernului şi ale preşedintelui François Hollande. Revista L’EXPRESS consideră că francezii vor fi năuciţi în curînd de povara fiscală şi că reformele de fond nu au fost lansate încă. Editorialistul Christophe Barbier scrie următoarele, citez: “Plata impozitului este o onoare şi în aceeaşi măsură o sarcină, şi nu degeaba multă vreme ideea de cetăţenie a fost legata de plata achitarea impozitelor, altfel spus nimeni nu putea participa la luarea deciziilor publice dacă nu îşi plătea întîi contribuţiile financiare. Un singur imperativ este însă mai înalt decît impozitele, şi anume buna utilizare a acestui mecanism.” Ori, comentatorul francez consideră că şocul fiscal cu care vor fi confruntaţi francezii nu este însoţit de reforme ambiţioase de natură să ducă la scăderea cheltyuielilor publice, eradicara asistanatului sau stimularea competitivităţii în Franţa. Se discută din nou şi despre faptul că marile averi s-ar putea expatria treptat. ÎIntr-un interviu acordat ziarului popular Aujourd’hui, Pierre Moscovici, ministrul finanţelor şi al economiei, încearcă însă să liniştească spiritele. Pînă acum nu se constată nici un exil fiscal masiv, chiar dacă în viitor cei care cîştigă peste un milion de euro pe an vor lăsa fiscului 75 la sută din venit. Iar 9 francezi din 10 nu vor fi afectaţi de creşterea impozitelor. Pentru anul viitor, doar familiile care cîştigă foarte bine se vor vedea obligate să contribuie mai mult, precizează Pierre Moscovici. Alţi specialişti consideră că impozitele ar trebui să devină un subiect european, altfel spus ca ele să fie armonizate pe plan european, ceea ce s-ar putea face printr-un referendum. Pentru că în prezent atracţia pe care o exercită unele ţări prin regimuri fiscale “mai tolerante” nu face decît să fie contra-productivă, sabotînd de fapt construcţia europeană. În Belgia, de exemplu, sunt “exilaţi fiscal” mulţi francezi, ceea ce nu înseamnă că această ţară este un paradis economic: dimpotrivă, Belgia este supraîndatorată, un tînăr din 5 nu are de lucru, iar obligaţii fiscale ale intreprinderilor sunt enorme. În materie de fiscalitate există o anumită competiţie absurdă în Europa din care toată lumea are de pierdut, mai spun unele voci avizate. RFI

Dimensiunea europeană a reunificării Germaniei. Capitala Bavariei a găzduit în acest an festivitatea centrală organizată cu prilejul Zilei Unităţii Germane. Discursurile rostite de responsabilii politici şi de reprezentanţii Bisericii Catolice şi Protestante au avut drept mumitor comun apelul la consolidarea edificiului european. Ceremonia a debutat cu o slujbă religioasă ecumenică, ofciată în biserica jezuită Sf. Mihail. Arhiepiscopul de München şi Freising, cardinalul Reinhard Marx a apreciat că Germania are obligaţia de a se angaja pentru viitorul Europei, pentru că germanii sunt înainte de toate europeni. “Fără o Europă unită n-ar fi fost posibilă unificarea Germaniei”, a spus acesta în prezenţa a 1500 de oaspeţi. Printre aceştia s-au numărat preşedintele federal, Joachim Gauck, cancelara Angela Merkel (CDU), preşedintele Bundestagului, Norbert Lammert (CDU), premierul Bavariei, actualmente şi preşedintele Bundesratului, Horst Seehofer (CSU) şi preşedintele Curţii Constituţionale, Andreas Voßkuhle. “Ţara noastră unită, în mijlocul Europei, este un cadou, care implică, însă, şi responsabilitate”, a mai menţionat cardinalul, totodată preşedinte al Comsiei Conferinţei Episcopilor Europeni. Marx a adăugat că Republica Federală trebuie să fie recunoscătoare pentru acest cadou, care reprezintă “dovada încrederii vecinilor noştri, expresia dorinţei de a păşi laolaltă pe un nou drum în Europa”. Şi episcopul evanghelic al Bavariei, Heinrich Bedford-Strohm, a atras atenţia, amintind de ororile regimului naţional-socialist, că prăbuşirea Zidului despărţitor şi reunificarea Germaniei, în inima Europei, trebuie privite drept un mare cadou. Reprezentanţii celor două mari biserici germane, catolică şi protestantă, au pledat pentru mai mult angajament în apărarea ideii europene. Festivităţile oficiale de la München au continuat în sala Operei de Stat bavareze, unde a luat cuvântul preşedintele Bundestagului. Norbert Lammert a vorbit şi el de necesitatea consolidării Europei unite, subliniind “dimenisunea europeană” a reunificării Germaniei. “Fără unificarea europeană n-ar fi fost posibilă cea germană”, a precizat şi Lammert, adăugând că, şi invers, refacerea unităţii statale germane a constituit o premisă pentru continuarea procesului de integrare europeană. În acest context, Lammert a deplâns faptul că adesea UE este redusă la chestiuni de ordin economic. “Cine urmăreşte în prezent ştirile legate de Europa, are senzaţia că în general e vorba numai de bani, de datorii, de rambursara sau ştergerea lor, de volumul acestor poveri”. Dar UE reprezintă mai mult, a menţionat preşedintele Parlamentului. Moneda euro, a spus el, e un instrument important pe calea edificării unităţii politice şi economice europene. Moneda nu paote, însă, înlocui valorile europene şi experienţele istorice comune.Pericolul care se naşte din abandonarea procesului de integrare europeană ar fi considerabil în opinia lui Lammert, anume “revenirea la stadiul rivalităţilor dintre statele naţionale, ale căror ambiţii depăşeau posibilităţile”. Integral la DW

Tagged: 2012 - Global, În Europa, Deutsche Welle, Economie, Europa 2012, Franta, Germania, NATO, Obama vs. Romney, RFI, SUA, Turcia, UE

Posted in: 2012 - Europa, 2012 - Global, În Europa, Banci Finante, Franta, Germania, Mass-media, Militare, NATO, Obama vs. Romney, RFI, Structuri UE, SUA