Der Spiegel: NATO lasa Turcia sa lupte singura. Escaladarea tensiunilor la frontiera turco-siriana inspaimanta comunitatea internationala. Deja suntem martori la speculatii privind o interventie 
militara a NATO. Doar ca Alianta nu se vrea atrasa intr-o operatiune in Siria. Si Kremlinul militeaza pentru o detensionare a situatiei. In limbajul diplomatic, un eveniment care schimba regulile jocului se cheama “Game Changer”. Este atacul cu mortiere din Siria care a costat viata a cinci civili turci un astfel de “Game Changer”? In urma atacului, Turcia a bombardat tinte din Siria care ar fi costat viata a 34 de persoane. Parlamentul de la Ankara a aprobat un mandat de operatiuni militare in Siria pe o perioada de un an, desi oficialii sustin ca nu vor sa invadeze teritoriu sirian. In mediile internationale se discuta deja daca acesta este momentul in care comunitatea internationala ar putea interveni 
impotriva lui Bashar al Assad folosindu-se de pretextul atacului asupra unui membru NATO. De 18 luni incoace, puterile occidentale se feresc ca dracul de tamaie de o interventie militara in Siria. In Consiliul de Securitate al ONU, Rusia si China blocheaza orice rezolutie impotriva Damascului. Acum, NATO e intr-o situatie extrem de sensibila. In afara trebuie sa asigure solidaritate si protectie Turciei. Inauntrul sau insa predomina teama de a fi atrasa intr-un conflict deloc simplu. Nici Guvernul de la Ankara nu pare dornic de o asemenea aventura. O demonstreaza atitudinea Turciei in cadrul NATO in acest caz prin invocarea articolului 4 (care prevede doar consultatii de urgenta) in loc de articolul 5 al Cartei Atlanticului de Nord (care prevede o operatiune militara aliata in caz de agresiune). Si totusi asta nu inseamna ca Ankara va fi multumita cu o pura sustinere verbala. Guvernul Erdogan cere de luni de zile crearea unei zone de securitate la frontiera turco-siriana. Se discuta si posibilitatea instituirii unui spatiu aerian supravegheat de NATO. Ar fi primul pas catre o interventie militara in Siria. RFI.
În trei ani Rusia va pierde surplusul de petrodolari. Va trebui să caute o cale de creştere dincolo de petrol şi gaze. Surplusul de petrodolari al Rusiei, care protejează de mai bine de un deceniu economia de şocurile externe, va dispărea prin anul 2015, pe măsură ce 
cheltuielile cu importurile vor depăşi veniturile din exporturile de petrol, a avertizat banca centrală rusă. Avertismentul reprezintă prima confirmare oficială că epoca de glorie a modelului economic al Rusiei promovat sub conducerea lui Vladimir Putin se apropie de sfârşit, scrie Financial Times. Deşi diversificarea este o prioritate pentru guvern, economia Rusiei este încă dependentă de “aurul negru”. Excedentul comercial al Rusiei, alimentat de veniturile din petrol, s-a situat la 785 mld. dolari între 2000 şi 2011, echivalentul a peste 40% din PIB-ul de anul trecut. Surplusul i-a permis Rusiei să acumuleze rezerve valutare echivalente cu 500 mld. dolari, printre cele mai mari din lume. Datorită rezervelor, guvernul a putut să cheltuiască peste 200 mld. dolari ca să iasă din criza financiară din 2008-2009 şi a reuşit fără vreun faliment major. Mai mult, Rusia a putut să pună bani deoparte pentru zile negre în fonduri precum cel de rezerve, de 61 mld. dolari, şi fondul naţional social, de 88 mld. dolari. Cu toate acestea, mai devreme sau mai târziu, autorităţile din Moscova se vor trezi cu două deficite, bugetar şi comercial. Potrivit strategiei pe termen mediu a băncii centrale, surplusul de cont curent se va reduce de la 79,9 mld. dolari anul acesta la 25,2 mld. dolari anul viitor. În 2015 se va ajunge la un deficit de 8,8 mld. dolari. Estimările se bazează pe un preţ al petrolului de 104 dolari pe baril în 2015. n prezent, Rusia este exportator net de capital. Ieşirile de capital, încurajate de incertitudinile politice, au totalizat 84 mld. dolari anul trecut, echivalentul a 5% din PIB. Banca centrală estimează că această cifră va ajunge la 65 mld. anul acesta şi la 15 mld. în 2015. Fără protecţia petrodolarilor, guvernul rus ar fi în cele din urmă forţat să implementeze reforme pentru a face Rusia mai atrăgătoare pentru investiţiile străine. În acest sens, Kremlinul pregăteşte o serie de iniţiative, cum ar fi o casă de compensaţii şi modificarea regulilor fiscale pentru ca investitorii să acceseze direct pieţele financiare. Sectorul financiar rus este în ascensiune, iar Moscova este una din primele zece pieţe de derivate şi printre primele 20 de pieţe de capital. Capitala Rusiei vrea să concureze cu Frankfurt şi pregăteşte mediul şi infrastructura necesare pentru a deveni un centru financiar, scrie revista Forbes.Integral in ZF.
OECD: Internetul, singurul domeniu care a prosperat în criză. Sectorul de internet rezistă crizei, nefiind numai “unul dintre singurele sectoare de creştere”, dar şi o “infrastructură vitală” pentru economia mondială, a anunţat Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare 
Economică (OCDE). “Conexiunile wireless sunt elemente-cheie ale acestei expansiuni recente” şi viitoare a internetului, potrivit unui raport publicat joi, la capătul unui studiu efectuat pe lângă primele 250 de companii din sectorul tehnologiilor de informare şi comunicare (TIC) în interiorul OCDE. Cu titlu informativ, organizaţia număra la sfârşitul lui decembrie 2011 nu mai puţin de 667 de milioane de conexiuni wi-fi, dublu faţă de conexiunile fixe (315 milioane) înregistrate la aceeaşi dată în zonă. În contextul în care 70% dintre gospodăriile din OCDE au un acces din ce în ce mai rapid şi din ce în ce mai ieftin la internet, “50 de miliarde” de suporturi mobile (tablete sau smartphone-uri) vor fi comercializate de acum până în 2020 şi de zece ori mai multe vor intra în circulaţie, ‘în cele din urmă’, conform previziunilor operatorului suedez Ericsson, citate în raport. Această tendinţă a fost amorsată în perioada recentă, când veniturile, recrutările şi investiţiile în cercetare şi dezvoltare în sector TIC ‘nu au încetat să crească de-a lungul crizei”, în pofida unei ‘ezitări uşoare’ în 2009, a constatat OCDE. Dezvoltarea internetului mobil a avut o parte deloc neglijabilă în cadrul acestui proces, cu venituri ce au crescut în medie cu 6% pe an între 2000 şi 2011 pentru cele 250 de companii cercetate de analiştii OCDE. Capital.
Minusurile şi plusurile celor patru ani de mandat ai preşedintelui Barack Obama. Barack Obama recunoaşte că nu a realizat o mare parte din promisiunile făcute acum patru ani, dar pentru neîndeplinirea acestora dă vina pe greşelile preşedintelui anterior George W. Bush. Criticii susţin că politicile adoptate de Obama nu numai că nu au funcţionat, ci chiar au înrăutăţit situaţia economiei. Sub admi
nistraţia lui, şomajul a rămas la niveluri ridicate, preţul benzinei a crescut, datoria publică s-a majorat, iar venitul median, sub care se află jumătate din populaţie, este mai scăzut. Minusuri: SUA au decăzut de pe prima poziţie în topul competitivităţii economice în perioada 2008-2009 pe locul 7 în 2011-2012; Preţul benzinei s-a majorat de la 1,85 dolari pe galon în 2009 la 3,86 dolari pe galon în 2012. Un galon este echivalent cu 3,8 litri; Numărul americanilor care primesc bonuri de masă pentru cantine de săraci a crescut cu 46%, de la 31,9 milioane la 46,7 milioane; Populaţia economiseşte mai puţin. În 2009 aproximativ 18,5% din familii nu aveau economii, iar în prezent procentul acestora a crescut la 23,4%; Economia a pierdut 316.000 de locuri de muncă, iar rata şomajului s-a situat peste 8% timp de 42 de săptămâni;Costul mediu pe familie pentru sănătate a crescut de la 12.680 dolari la 15.073 dolari; Durata medie a perioadei de şomaj a crescut mai mult de două ori, de la 19,8 săptămâni, la 38,8 săptămâni; Costul mediu de şcolarizare la un colegiu pentru patru ani s-a majorat cu 25%, de la 6.585 dolari în 2009 la 8.244 dolari în 2010; Administraţia Obama a adăugat 11,327 de pagini la reglementările guvernamentale. Despre plusuri cititi in Ziarul Financiar.
Oficial CE: Romania este gata să iasă din spital. România poate depăși situația dificilă în care se află, însă este nevoie de eforturi 
susținute, consideră un oficial CE. Joost Kuhlmann a comparat țara noastră cu un pacient “gata să iasă din spital”. În opinia sa, cea mai mare provocare este repornirea economiei. “Au fost făcuţi câţiva paşi, dar mulţi alţi paşi au rămas de făcut (…) România este gata să iasă din spital, dar are nevoie de eforturi susţinute pentru a-şi reveni din nou. România are potenţial, dar trebuie să muncească mult pentru a îl realiza”, a declarat Joost Kuhlmann, şeful departamententului pentru Finlanda, Bulgaria şi România din cadrul Directoratului General pentru Economie şi Finanţe al Comisiei Europene, potrivit Mediafax. El a adăugat că în ultimii 3-4 ani CE a ajutat autorităţile române să corecteze dezechilibrele macroeconomice dezvoltate în anii anteriori, apreciind că fără acest suport ajustările ar fi fost mult mai dureroase. “Dezechilibrele s-au creat atunci când se credea că pomii cresc pe cer, dar această nesustenabilitate a fost expusă brutal la criza economică şi financiară din 2008 (…) Măsurile de austeritate au fost dureroase. Dar fără asistenţă aceste ajustări ar fi fost mult mai severe. Anii în care a fost nevoie de ajustări macroeconomice importante şi de măsuri de austeritate au trecut. Acum este important să se menţină un parcurs ferm în anii care vin. Asta înseamnă că Guvernul trebuie să se comporte prudent în realizarea şi executarea bugetului, astfel încât finanţele publice să fie menţinute sub control. Bugetul trebuie bazat pe asumări prudente privind creşterea, inflaţia şi încasările fiscale, pentru a evita surprizele negative care ar putea apărea la executarea bugetului”, a spus Kuhlmann.Integral in EVZ.
Actualităţi Europene 
October 5th, 2012 → 10:23
[…] Ştiri Europene – 5 Octombrie 2012 / Internetul a prosperat în criză […]