Ştiri Europene – 6 Octombrie 2012 / Suedia, noul performer european

Posted on 06/10/2012 by

1


Germania vrea ca în uniunea bancară să intre şi statele UE care nu sunt membre ale zonei euro. Germania cere Uniunii Europene (UE) să îmbunătăţească propunerile pentru o autoritate de supravghere a băncilor din zona euro, astfel încât ţările din afara uniunii monetare să fie atrase să se alăture, au afirmat oficiali europeni apropiaţi situaţiei, potrivit Bloomberg. UE a cerut opinii Comisiei Europene şi Băncii Centrale Europene (BCE) asupra modalităţilor în care poate fi acordată ţărilor din afara zonei euro o voce mai importantă în privinţa chestiunilor de supraveghere la BCE, care va fi responsabilă de monitorizarea planului, au afirmat oficialii. UE consultă avocaţi şi asupra posibilităţilor de a face posibilă o prezenţă mai importantă a ţărilor din afara zonei euro la Autoritatea Bancară Europeană, au adăugat sursele.  Germania preferă ca ţările din exteriorul zonei euro care participă la uniunea bancară să fie implicate în procesele de decizie prin intermediul BCE, în loc ca toate preocupările acestora să fie transmise către Autoritatea Bancară Europeană sau altă instituţie. Liderii europeni au cerut în iunie o singură autoritate de reglementare bancară, aceasta fiind o condiţie pentru a permite băncilor din zona euro acces la fondul permanent de 500 de miliarde de euro al zonei euro. Ministrul de Finanţe, Wolfgang Schaeuble, a condus criticile că proiectul s-ar putea mişca prea repede, determinând asigurări din partea comisarului UE pentru servicii financiare, Michel Barnier, că Germania nu se opune planului. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a declarat, joi, că banca centrală pregăteşte o opinie asupra propunerii pentru o autoritate de supraveghere pentru a asigura o separare clară a supravegherii bancare de deciziile de politică monetară. BCE consideră planul binevenit, întrucât îl vede ca pe un stâlp fundamental al uniunii financiare şi un element important al zonei euro. Integral in ZF

Suedia, noul performer european. Coroana suedeza este pe cale sa devina o noua moneda de refugiu in fata crizei. In luna iunie, moneda suedeza a inregistrat cea mai buna performanta intr-un cos de valute de pe pietele dezvoltate, inregistrand un avans de 3%. De asemenea, coroana este pe locul 9 in topul rulajului mediu zilnic de tranzactionare la nivel global cu un volum zilnic de 2,2% din tranzactiile pietei valutare globale. Atractivitatea monedei suedeze vine in primul rand din performantele economiei. Analistii estimeaza ca economia Suediei va creste in acest an cu 1,2%. Datoria publica este in scadere constanta din 2009 si va ajunge la 31% din PIB in anul 2015, de la 38%, anul trecut. Suedia are ca obiectiv ca in anul 2014 sa ajunga la excedent bugetar, prognoza guvernamentala aratand ca anul acesta se va incheia cu un deficit de 0,3% din PIB. Atitudinea favorabila a investitorilor fata de Suedia este reflectata si de costurile de finanţare ale statului nordic. Cu un randament de 1,48%, obligatiunile guvernamentale suedeze cu maturitatea la 10 ani sunt apropiate de nivelul Germaniei. Indicele bursei de la Stockholm a crescut in acest an cu 8,5 procente. Investitorii europeni incep sa isi mute capitalul din bancile din Germania si Franta in banci suedeze pe care le considera mai sigure. Guvernul suedez a prezentat recent, in fata parlamentului, bugetul pentru anul 2013. Intr-o perioada in care majoritatea tarilor europene implementeaza planuri de austeritate, tara scandinava cauta solutii de relansare a economiei. Guvernul de coalitie de centru dreapta estimeaza o crestere a veniturilor bugetare pentru anul viitor cu 23 de miliarde de coroane suedeze, adica aproximativ 2,6 miliarde de euro. Bugetul pe anul viitor prevede sprijinirea intreprinderilor (impozitarea companiilor este asteptata sa scada de la 26% la 22%,), iar investitiile in infrastructura si cercetare sunt in centrul constructiei bugetare. De asemenea, guvernul va acorda facilitati fiscale pentru pensionari, un subiect care a facut deja obiectul unei dispute intre partidele de stanga si dreapta la alegerile din 2010. Guvernul suedez isi propune sa atace somajul pe termen lung alocand 2,1 miliarde de coroane. Totodata, incepand cu 2014, guvernul va sprijini angajarea celor care se afla in somaj de peste un an si jumatate. Astfel, bugetul va subventiona companiile, pentru o perioada de un an, cu sume cuprinse intre 80 si 85% din costul salarial. In felul acesta, Suedia impleteste modelul social, deja celebru, cu masuri de crestere a economiei.RFI

Turcia a reluat bombardamentele asupra Siriei după ce-a fost atacată cu mortiere. După ore bune de acalmie la granița turco-siriană, ostilitățile dintre Turcia și Siria au fost reluate în această seară. Armata turcă a bombardat ținte din teritoriile siriene situate la graniță, după ce Siria a lansat un atac cu mortiere. De altfel, în cursul zilei de astăzi, armata turcă și-a întărit considerabil prezența la frontiera cu Siria, după ce Parlamentul turc a aprobat ieri, cu 320 de voturi pentru şi 129 împotrivă, o moţiune care autorizează acţiuni militare împotriva Siriei, dacă situaţia o impune. Potrivit mass-media turcă, incidentul s-a petrecut în orașul Altinozu, din provincia Hatay, în cursul acestei seri (19.30, ora României). Localitatea atacată astăzi de către sirieni este situată mult mai la vest de orașul Akçakale, unde cinci turci au murit și 11 au fost răniți în urma atacului de miercuri. Premierul turc Recep Tayyip Erdogan şi-a reiterat, azi, avertismentele la adresa Siriei, dând asigurări că statul vecin va plăti „un preţ ridicat” în cazul unui nou incident.„Le mai spun încă o dată regimului Assad şi susţinătorilor săi: nu vă aventuraţi să puneţi la încercare răbdarea Turciei. Turcia va ieşi teafără din orice incident şi îşi va continua drumul”, a declarat Erdogan, la Istanbul, în faţa unei mulţimi de susţinători ai Partidului Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) pe care îl conduce. „Voi veţi ieşi răniţi, veţi plăti un preţ extrem de ridicat”, a adăugat şeful guvernului turc. Erdogan a dat încă o dată asigurări că ţara sa nu vrea un război cu Siria, dar că nu va ezita să răspundă oricărui act care îi ameninţă „securitatea naţională”. „Nu suntem războinici, însă ştim ce este un război”, a adăugat el, precizând că Turcia a dus numeroase războaie în istoria sa şi că „este pregătită să se lupte pentru pace. Cei care încearcă să testeze capacitatea de disuasiune a Turciei, hotărârea sa, fac o greşeală fatală”, a spus şeful guvernului turc. „Zicala dacă vrei pace pregăteşte-te de război, înseamnă că, atunci când vine vremea, războiul devine cheia către pace”, a mai declarat premierul turc. Integral in EVZ.

Ca pe vremea URSS: manifestări şi omagii în toată Rusia la împlinirea vârstei de 60 ani de către Putin. Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, urmează să fie sărbătorit în întreaga Rusie, duminică, la împlinirea vârstei de 60 de ani, scrie The Telegraph. După un mandat de patru ani ca prim ministru, Vladimir Putin a fost reales preşedinte al Rusiei în luna mai, fiind contestat de mii de ruşi prin manifestaţii de stradă, acuzat de stilul său autoritar şi de fraudă în alegeri. La împlinirea vârstei de 60 de ani sunt programate să se desfăşoare manifestaţii oamgiale, acţiuni şi festivităţi pe tot cuprinsul Rusiei pentru a aniversa acest eveniment, scrie The Telegraph. Ca pe vremea defunctei URSS, televiziunea de stat este pregătită să marcheze această aniversare cu lungi omagii şi un documentar linguşitor despre actualul lider de la Kremlin. Festivitățile vor avea loc în toate zonele ţării, potrivit sursei citate. Locuitorii din Celiabinsk, în Urali, au făcut o felicitare uriaşă pentru a marca această zi, pe care binevoitori pot scrie un mesaj lui Putin. La Rostov pe Don, tineri activişti pro-Kremlin vor întinde un banner imens de-a lungul Podului Voroşilov – despre care se spune că uneşte Europa şi Asia – “pentru a simboliza faptul că preşedintele rus conectează două continente importante ale planetei”. Simpatizanţi ai lui Putin au format un “Comitet național 60”, în St Petersburg, şi au planificat un marş la şi în jurul locurilor importante care au marcat tinereţea şi cariera politică a președintelui, inclusiv vizitarea sălii de sport unde a practicat judo. Un artist prezintă o expoziție numită “Președintele: Un suflet bun-o inimă”. O imagine cu  liderul rus care îl sarută pe câinele său ciobanesc bulgar, Buffy. Adversarii lui Putin nu vor lăsa nici ei această zi nemarcată. Ei au de gând să organizez o adunare în fața administrației prezidențiale de la Moscova numit “Vedeți bunicul! Opriţi-i pensia!”. Organizatorii au sugerat aducerea unor cadouri de pensionare pentru liderul rus, cum ar fi “un radio, un furtun pentru udarea grădinii sau chiar unele tablete de Viagra”, mai menţionează The Telegraph. Purtătorul de cuvânt al lui Putin a spus că va fi petrece ziua cu familia sa. Adevarul

Ciprul cere ajutor financiar din partea Uniunii Europene.  Ciprul cere 11 miliarde de euro ajutor financiar de la UE. Informaţia vine de la surse citate de Bloomberg. Executivul cipriot a cerut Uniunii Europene un ajutor financiar de salvare de 62% din Produsul Intern Brut, pentru recapitalizarea băncilor şi achitarea unor datorii. Sursele susţin că ministrul cipriot de Finanţe a anunţat că băncile ţării au nevoie de capital suplimentar de cinci miliarde de euro, după ce au pierdut patru miliarde de euro în urma restructurării datoriei Greciei, iar Ciprul are nevoie de şase miliarde de euro, pentru rambursarea datoriilor şi reducerea deficitului. Ciprul a solicitat, de asemenea, cinci miliarde de euro împrumut de la Rusia. Vicepremierul Igor Suvalov a declarat că Rusia ar putea lua o decizie referitoare la aceasta cerere până la începutul lunii octombrie. Experţii din Troică spun că pentru recapitalizarea băncilor cipriote este nevoie de aproximativ zece miliarde de euro. Ciprul a devenit pe 25 iunie a cincea ţară din zona euro care cere ajutor extern. Nu a fost anunţată oficial nicio sumă pentru salvarea sectorului public şi a băncilor. Încă nu se ştie exact valoarea pachetului de asistenţă financiară solicitat de Cipru, unii analişti apreciind că Uniunea Europeană, Fondul Monetar Internaţional şi Banca Centrală Europeană vor acorda insulei un ajutor financiar de zece miliarde de euro. Reprezentanţii creditorilor internaţionali cer Ciprului reducerea salariilor şi a pensiilor, reformarea sistemului de pensii şi privatizări.  RFI

Advertisements