Ştiri Europene – 8 Octombrie 2012 / sezonul Premiilor Nobel

Posted on 08/10/2012 by

1


Românii ar putea avea nevoie de viză pentru a călători în Marea Britanie. Theresa May s-a declarat îngrijorată, duminică, într-un interviu pentru The Sunday Times, de impactul asupra economiei britanice al unui nou val de imigranţi. Ea susţine că directiva UE privind libertatea de mişcare, ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în cadrul Uniunii, ar trebui revizuită. Ministrul de Externe, William Hague, efectuează o revizuire strategică a relaţiei Marii Britanii cu UE, iar euroscepticii speră că aceasta va conduce la renegocierea şi recâştigarea unui număr considerabil de competenţe. May a dezvăluit că aceasta se va referi şi la controlul imigraţiei. “Analizăm această întreagă arie de abuzuri în privinţa libertăţii de mişcare. Dar vom merge mai departe, iar problema libertăţii de mişcare va face parte din revizuiri”, a declarat ea. Astfel, potrivit Sunday Mail, ar putea fi introduse vize pentru cetăţenii din unele ţări, în timp ce alţii ar putea merge în Marea Britanie liberi. În orice caz, aceasta va fi o schimbare majoră în ceea ce priveşte libertatea de circulaţie a persoanelor, care este una dintre cele patru “libertăţi fundamentale” cuprinse în Tratatul fondator al UE din 1957. May este îngrijorată că extinderea UE şi ridicarea restricţiilor pe piaţa muncii ar putea creşte considerabil numărul imigranţilor economici. Ea nu a identificat ţările în privinţa cărora ar putea fi luate măsuri, dar The Sunday Times susţine că printre acestea s-ar număra România şi Bulgaria, care sunt vizate de restricţii temporare pe piaţa muncii, relatează BBC News Online. Publicaţia britanică aminteşte că restricţiile impuse pe piaţa muncii României şi Bulgariei vor fi ridicate anul viitor, experţii prognozând un aflux de imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă. Premierul David Cameron a semnalat deja intenţia Guvernului de a renegocia relaţia Marii Britanii cu UE. Ziarul Financiar.

Cum au evoluat salariile profesorilor din Europa în criză. Șaisprezece țări europene au redus sau au înghețat salariile profesorilor ca urmare a dificultăților economice. Profesorii din Irlanda, Grecia, Spania, Portugalia și Slovenia sunt cei mai afectați de restricțiile bugetare și de măsurile de austeritate, conform unui raport publicat de Comisia Europeană cu ocazia Zilei mondiale a profesorilor. Salariile profesorilor din Bulgaria, Cipru, Estonia, Franța, Ungaria, Italia, Letonia, Lituania, Regatul Unit, Croația și Liechtenstein au scăzut ușor sau au rămas la același nivel. Cu toate acestea, raportul „Salariile și sporurile profesorilor și directorilor de școli din Europa 2011/12” arată, de asemenea, că în patru țări, Republica Cehă, Polonia, Slovacia și Islanda, salariile profesorilor au crescut începând cu mijlocul anului 2010, în timp ce în România au ajuns la nivelurile de dinainte de criză. “Remunerația profesorilor și condițiile de muncă ar trebui să fie o prioritate de vârf pentru a-i atrage și păstra pe cei mai buni din această profesie. Dar atragerea celor mai buni profesori nu implică doar nivelul remunerației: este imperios necesar ca sălile de clasă să fie bine echipate, iar profesorii să aibă o influență corespunzătoare asupra modernizării programelor școlare și asupra reformelor din învățământ”, a declarat Androulla Vassiliou, comisarul pentru educație, cultură, multilingvism și tineret. Raportul arată că, de la jumătatea anului 2010, criza economică a avut un impact semnificativ asupra salariilor profesorilor, un număr tot mai mare de țări reducând atât salariile, cât și sporurile, cum ar fi sporul de concediu și primele. Grecia a redus salariile de bază ale profesorilor cu 30% și a eliminat primele de Paște și de Crăciun. Irlanda a redus salariile profesorilor debutanți cu 13% în 2011, iar cei angajați după 31 ianuarie anul curent s-au confruntat cu o scădere suplimentară de 20% a remunerației, din cauza eliminării sporurilor pentru nivelul de calificare. În Spania, salariile profesorilor și ale altor angajați din sectorul public au fost reduse în 2010 cu aproximativ 5% și de atunci nu au mai fost adaptate la inflație; măsuri similare au fost aplicate în Portugalia. În Europa, salariul maxim al profesorilor cu vechime mare este, în general, de două ori mai mare decât salariul minim al debutanților. Însă, având în vedere că este nevoie în medie de 15 – 25 de ani pentru a obține salariul maxim, organizațiile profesorilor se tem că tinerii ar putea fi descurajați să se orienteze către această profesie. Integral in Capital.

Der Spiegel: Merkel vine în vizită cu mâna goală. Cancelarul german se deplasează în Grecia, dar speranțele privind eliberarea unei noi tranșe de ajutor financiar sunt extrem de scăzute. Germania a refuzat orice negociere a priori afirmând că vina pentru situația actuală o poartă exclusiv Executivul elen. Atena trebuie să îndeplinească criteriile impuse, altfel nu vor mai curge banii europeni, afirmă ministrul german de Finanțe. ”Cei care le spun grecilor că de vină pentru situația lor precară este Germania sau chiar Uniunea Europeană mint” – declarația îi aparține ministrului german de finanțe, Wolfgang Schauble. Vizita cancelarului Merkel la Atena nu înseamnă că brusc banii europeni vor începe să curgă în vistieria elenă, a mai ținut ministrul să clarifice. Angela Merkel nu va discuta cu decidenții greci despre obiectul negocierilor cu troica internațională, subiectul este exclus de pe agenda oficială. Întâi, experții vor trebui să evalueze situația și să elaboreze un raport. ”Restul e puțină fantezie”, a mai spus Schauble într-un interviu pentru postul de televiziune public ZDF. Vizita doamnei Merkel la Atena va fi securizată de 7000 de polițiști având în vedere că furia populației este în creștere din cauza măsurilor de austeritate adoptate de Guvernul elen. Ambasada, dar și alte instituții germane vor fi păzite cu forțe suplimentare de securitate. În cursul zilei de azi este așteptat raportul troicii care va recomanda sau nu eliberarea noilor fonduri în valoare de 31,5 miliarde Euro. Tot astăzi este anunțată o demonstrație de amploare la Atena. Sunt așteptate zeci de mii de persoane pe străzile capitalei. Conform unor surse apropiate experților internaționali, aceștia speră ca negocierile să poată fi încheiate până la 15 octombrie pentru a putea prezenta ceva la summitul liderilor europeni din 18 și 19 octombrie. Deocamdată, BCE refuză să intervină singură pentru a ameliora situația financiară a Greciei. Integral la RFI

Se deschide noul sezon al Premiilor Nobel. Sezonul 2012 al Premiilor Nobel se deschide, luni, cu premiul pentru medicinã, dar prestigiosul premiu pentru pace şi cel pentru literaturã, atribuite la sfârşitul sãptãmânii, stârnesc cel mai mare interes, scrie AFP. Luni, în jurul orei 09.30 GMT, se va anunţa cine le succede americanului Bruce Beutler, francezului Jules Hoffmann şi canadianului Ralph Steinman, recompensaţi pentru activitatea lor privind sistemul imunitar. Potrivit mass-media suedeze, japonezul Shinya Yamanaka şi britanicul John Gurdon ar putea obþine premiul datoritã cercetãrilor asupra reprogramãrii nucleare, o tehnicã ce permite transformarea celulelor adulte în celule stem capabile sã creeze toate tipurile de ţesut uman. Canadianul James Till, unul dintre pãrinţii cercetãrii asupra celulelor stem, ar putea fi, de asemenea, recompensat. Epigenetica, care studiazã ereditatea şi rãspunsul genelor la mediul lor, şi optogenetica, care permite stimularea specificã a unei celule fãrã a le modifica pe cele vecine, sunt alte douã domenii de cercetare ce ar putea pretinde un Nobel, scrie presa suedezã. Speculaţiile sunt la mare rang în ce priveşte premiul pentru pace care va fi anunţat vineri. El ar putea sã o recompenseze pe ‘Maica Tereza’ a cartierelor sãrace din Cairo, Maggie Gobran, pe militanta împotriva purtãrii voalului Sima Samar sau pe americanul Gene Sharp, apostol al nonviolenţei.  Laureatul premiului pentru literaturã va fi cunoscut joi. Canadiana Alice Munro, americanul Don DeLillo şi somalezul Nuruddin Farah se numãrã printre favoriţi. Premiile pentru fizicã şi chimie vor fi anunţate marţi şi, respectiv, miercuri, iar cel pentru economie luni, 15 octombrie. Premiul pentru fizicã a cãpãtat o turnurã neaşteptatã, odatã cu descoperirea în luna iulie a unei noi particule fundamentale care ar putea fi bosonul Higgs. Aceastã descoperire majorã ar putea fi rãsplãtitã cu un premiu Nobel. În acest an, în contextul crizei economice, Fundaţia Nobel a diminuat cu 20% valoarea premiilor, fixând-o la 8 milioane de coroane suedeze (930.940 de euro), faţã de 10 milioane de coroane cu începere din 2001.Adevarul.

Mecanismul European de Stabilitate îşi începe activitatea. Mecanismul European de Stabilitate (MES) îşi începe activitatea luni, 8 octombrie, prin validarea sa de către miniştrii de Finanţe ai zonei euro, reuniţi la Luxemburg. MES va putea probabil împrumuta direct bani Spaniei şi va continua apoi cu Grecia şi Cipru. Mecanismul European de Stabilitate, una dintre plasele de salvare create de UE de la începutul crizei financiare, devine operaţional, cu un capital disponibil de 80 de miliarde de euro. Un alt capital, cel care poate fi pus la dispoziţie de statele membre la nevoie este de alte 620 de miliarde de euro. Spania este primul beneficiar direct al capacităţii de împrumut, printr-un ajutor pe care MES îl preia acum de la o altă plasă de salvare, Fondul European de Stabilitate Financiara (FESF). În 2013, MES va înlocui definitiv FESF. Prima tranşă din împrumutul spaniol pentru recapitalizarea băncilor nu va fi însă deblocată înainte de luna noiembrie. Atunci, Comisia Europeană va trebui să analizeze planul de restructurare a acestor bănci. Spania ar putea face şi o cerere de asistenţă financiară direct la MES, pentru a-i răscumpăra obligaţiuni. Ideea ca statele aflate în nevoie să se împrumute direct la MES este salutară într-o anumită privinţă şi anume aceea că statele nu s-ar mai împrumuta ele pentru suratele lor. Aceasta ar reduce presiunea exercitată pe datoriile suverane. Acest subiect, însă, analizat acum de miniştrii de Finanţe ar putea fi amânat pentru anul viitor. Într-adevăr, Germania ar dori ca un pachet global numit “pachet de criză” să fie pus pe picioare doar în 2013, când el va fi format din împrumuturi ce li se pot acorda Spaniei, Greciei şi Ciprului. Ideea unui pachet unic şi deci a unei singure aprobări parlamentare ar uşura sarcina politică internă a cancelarului german, Angela Merkel. RFI

Advertisements