Ştiri Europene – 9 Octombrie 2012 / diviziile Gazprom cuceresc Europa

Posted on 09/10/2012 by

4


Ungaria este singurul dintre statele vecine care şi-a privatizat transportul feroviar de marfă. Polonezii întârzie procesul pentru că se feresc de ruşi. Dintre statele vecine ale României, doar Ungaria şi-a privatizat opera­torul naţional de transporturi fero­viare de marfă, datorită dorinţei Austriei de a se extinde în acest sector şi de a deveni al doilea mare furnizor de servicii de logistică feroviară din Europa. Polonezii, care au a doua cea mai mare companie de transport de marfă pe calea ferată din UE, nu se grăbesc cu vânzările, ci din contră s-au angajat într-o campanie agresivă de achiziţii în străinătate. Bulgaria, ca şi România, s-a împotmolit în privatizare. Ungaria şi-a privatizat compania de transport feroviar de marfă în decembrie 2008, aceasta devenind o subsidiară a Rail Cargo Austria. Numele companiei, înfiinţată în 2006, a fost schimbat din MAV Cargo Zrt în Rail Cargo Hungaria Zrt, scrie Bloomberg. Rail Cargo Austria, unitate a Austrian Federal Railways, grup controlat de statul austriac, a câştigat cursa pentru privatizare cu o ofertă de 102,5 mld. forinţi (395 mil. euro în martie 2008) făcută împreună cu firma austro-ungară Gyor-Sopron-Ebenfurt Railway. Deşi un alt jucător, New World Resources, a oferit mai mult, 103 mld. forinţi, austriecii au fost preferaţi deoarece au promis că vor păstra angajaţii MÁV Cargo timp de trei ani şi le vor ceda acestora 5% din acţiunile transportatorului feroviar la jumătate din preţul pieţei, potrivit Eurofound. Rail Cargo Austria s-a angajat, de asemenea, să investească 43,5 mld. forinţi în dezvoltarea noii unităţi în următorii cinci ani. În 2007, valoarea de piaţă a companiei a fost calculată de autorităţi la 30 mld. forinţi, echivalentul a 120 mld. euro. Analiştii au evaluat însă transportatorul la 300 mil. euro, având în vedere că la vân­zare nu sunt scoase doar acţiuni, ci şi portofoliul de clienţi, contracte, experienţă şi poziţia strategică a Ungariei în transportul european. O explicaţie pentru preţul redus de achiziţie ar fi că la momentul privatizării MAV Cargo deţinea 13.000 de vagoane, dar nicio loco­motivă. Austrian Federal Railways a fost atrasă de compania ungară, printre altele, doarece în Ungaria transportul feroviar de marfă are o pondere de 20% în piaţa totală a transportului de marfă, comparativ cu 11-12% în Europa de Vest. Rail Cargo Austria a raportat pentru anul trecut venituri totale de 2,9 mld. euro, cu 2% mai mult decât în 2010, potrivit raportului financiar al companiei pentru 2011. Compania ungară estimează venituri de 80 mld. forinţi pentru anul acesta şi că va înregistra profit. Presa ungară a vehiculat la începutul verii ideea că guvernul vrea să cumpere o participaţie de 20-30% la Rail Cargo Hungaria Zrt, pentru care nu ar fi dispus să plătească mai mult de 10 mld. forinţi, o fracţiune din cât a fost încasat la privatizare. Integral in Ziarul Financiar.

Gazprom inaugurează al doilea tronson al gazoductului Nord Stream. Gigantul rusesc Gazprom a inaugurat astăzi al doilea tronson al gazoductului Nord Stream către Europa, iar la cel de-al doilea mare proiect al Rusiei – South Stream- construcţia este planificată să înceapă în decembrie 2012. În acelaşi timp, gazoductul european – Nabucco, care prevede transportul gazelor de la graniţa dintre Bulgaria şi Turcia spre Austria, nu a făcut mari progrese. Gazprom împreună cu acţionarii minoritari ai gazoductului Nord Stream – Wintershall Holding (15,5%) şi E.ON Ruhrgas (15,5) din Germania, precum şi GDF Suez din Franţa şi Gasunie din Olanda, cu câte 9%-  au aprobat derularea unui studiu de fezabilitate cu privire la construirea a două noi linii, cea de-a treia şi a patra, pentru exportul de gaze naturale din Rusia spre Europa, a anunţat compania într-un comunicat. Acţionarii au adoptat o rezoluţie potrivit căreia o nouă companie, care va fi înfiinţată în al doilea trimestru al anului următor, va fi însărcinată cu dezvoltarea acestui proiect. Directorul Gazprom, Aleksei Miller, a precizat că un memorandum de înţelegere cu privire la noile linii ale Nord Stream va fi semnat până la finele acestui an. “Construcţie celei de a treia şi a patra linii a fost acceptată ca fiind viabilă din punct de vedere economic şi tehnic”, a declarat Miller, citat de Agerpres. Prezent la ceremonia de deschidere a celei de a doua linii a conductei Nord Stream, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că  “Astăzi are loc un eveniment de mare importanţă pentru noi. S-a încheiat construcţia celei de-a doua ramificaţii a gazoductului Nord Stream, iar conducta începe să funcţioneze la capacitate maximă. Consumatorii europeni vor putea de acum să primească, anual, până la 55 de miliarde de metri cubi de gaze ruseşti”. Potrivit lui Putin,  Nord Stream este un proiect multilateral de mare amploare. Traseul său trece prin apele teritoriale ale cinci state baltice. La construcţia şi livrarea echipamentelor au luat parte companii ruseşti, italiene, germane şi japoneze. Cele mai mari bănci mondiale au atras o sumă record de investiţii – 6,4 miliarde de euro. […]

Ce se mai întâmplă cu Nabucco? Astăzi are loc comitetul politic al proiectului Nabucco, la Viena, unde participă reprezentanţii guvernamentali Nabucco din ţările de tranzit. După finalizarea reuniunii, Reinhard Mitschek, directorul executiv al Nabucco Gas Pipeline International GmbH, şi Christian Dolezal, director de comunicare, vor răspunde întrebărilor jurnaliştilor. Rămâi pe capital.ro pentru a afla mai multe detalii.  Proiectul iniţial Nabucco prevedea construirea unei conducte cu o lungime de 4.000 de kilometri care să permită transportul de gaze naturale din regiunea caspică în Europa şi reducerea dependenţei de importurile ruseşti. Nabucco West este o versiune prescurtată a proiectului iniţial, care prevede construcţia unei conducte care să facă legătura între Austria şi graniţa dintre Turcia şi Bulgaria. În luna iunie a acestui an, consorţiul care dezvoltă zăcământul – Shah Deniz – a selectat Nabucco West ca singura opţiune pentru posibilul export al gazelor naturale produse la Shah Deniz către Europa Centrală, iar decizia finală cu privire la ruta de export este aşteptată în 2013. Proiectul Nabucco este dezvoltat de consorţiul Nabucco Gas Pipeline International, din care fac parte companiile Transgaz Mediaş, OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria), Botas (Turcia) şi RWE (Germania). Integral in Capital.

Libera circulaţie, repusă în discuţie. Bucureştiul protestează împotriva intenţiilor guvernului britanic de a reintroduce vize pentru români. Ministerul de Externe de la Bucureşti şi-a manifestat îngrijorarea faţă de intenţiile guvernului britanic de a reintroduce sistemul de vize pentru cetăţenii unor ţări din Uniunea Europeană. Ministrul de Interne din Marea Britanie, Theresa May, a declarat în cadrul unui interviu publicat în Sunday Times că regula instituită de Uniunea Europeană care permite celor 500 de milioane de cetăţeni ai ei să călătorească fără restricţie ar trebui revizuită. Primul ministru, David Cameron, a confirmat aceste preocupări şi intenţia sa de a renegocia anumite aspecte ale relaţiei ţării sale cu Uniunea Europeană. Chiar dacă demnitarii britanici nu s-au referit explicit la România sau la Bulgaria, toată lumea a înţeles că este vorba de aceste două ţări. În replică, MAE a publicat un comunicat în care se afirmă că “a luat notă cu preocupare de recentele declaraţii ale unor lideri marcanţi din Marea Britanie referitoare la posibilitatea impunerii unor măsuri de control al mobilităţii cetăţenilor din unele state europene după 2014”. MAE a informat de asemenea că s-a plâns Comisiei Europene, cerându-i să garanteze respectarea Tratatelor aflate în vigoare. Situaţia nu este cu totul surprinzătoare. De ani mulţi, italienii, spaniolii, francezii, finlandezii, olandezii şi alţii şi-au arătat nemulţumirea faţă de migraţia românească. Până acum au existat anumite mijloace de a reduce numărul migranţilor, deoarece Tratatul prin care au aderat simultan România şi Bulgaria prevede pentru celelalte ţări ale UE posibilitatea de a prelungi restricţiile privind libertatea circulaţiei forţei de muncă, dar cel mult până la 1 ianuarie 2014. În plus, ţările Europei occidentale au refuzat accesul României şi Bulgariei în Spaţiul Schengen tocmai pentru a avea un instrument în plus de control asupra migraţiei interne. Dar nici amânarea admiterii în Spaţiul Schengen nu poate fi făcută la nesfârşit, iar restricţiile admise de Tratatul de aderare vor trebui ridicate peste un an. Marea Britanie spune astăzi cu voce tare ceea ce şi alte ţări ar dori poate să spună. România se găseşte desigur într-o situaţie extrem de delicată. Diplomaţia de la Bucureşti poate cere Comisiei Europene să garanteze Tratatele, dar faptul că destui cetăţeni români sunt priviţi cu reticenţă pe unde se duc este un fapt care rămâne şi care nu poate fi şters printr-o declaraţie oficială. Asistăm în cele din urmă nu atât la o declaraţie politică, ci la un fapt de societate. Problema nu stă în faptul că un ministru sau altul face declaraţii împotriva liberei circulaţii a românilor, ci că în ţările lor de origine există reacţii largi de respingere a migranţilor originari din România sau Bulgaria. De aceea, acţiunile diplomatice şi politice au o eficacitate redusă. În toţi aceşti ani de când migraţia românească a fost însoţită de comentarii umilitoare, nimeni nu a părut, la Bucureşti, să privească realitatea în faţă. Toţi responsabilii politici au continuat să preseze pentru ridicarea restricţiilor, acuzând totodată politica occidentală de populism, rasism sau extremism de dreapta. Dar o politică mai potrivită ar fi fost una menită să consolideze coeziunea societăţii româneşti şi să diminueze fluxurile migratorii în contextul unei economii relansate. Deutsche Welle

Vizită tensionată a Angelei Merkel în Grecia. Cancelara germană este marţi în vizită la Atena, o vizită privită de observatori drept “un pas suplimentar” spre o ieşire din criza cu care se confruntă zona euro. E vorba de prima vizită de cinci ani încoace a Angelei Merkel în capitala elenă. Vizita Angelei Merkel la Atena răspunde unei invitaţii făcute de omologul grec al cancelarei germane, liberalul Antonis Samaras. Ea intervine în contextul în care Grecia nu reuşeşte să-şi finalizeze negocierile cu creanţierii internaţionali, FMI, UE şi BCE, privind noile eforturi bugetare pe care va trebui să le facă Atena, pentru a primi un nou credit. În cazul în care Grecia nu obţine cele 31,5 miliarde de euro cerute instanţelor internaţionale, “vistieria statului va fi goală la sfârşitul lui noiembrie”, a declarat recent premierul Samaras. Un şef de Guvern care a ştiut s-o convingă pe cancelara germană să vină la Atena, printr-o formulă abilă, făcând o comparaţie între situaţia din ţara sa şi cea din epoca republicii de la Weimar, care a permis venirea la putere a lui Hitler. “Grecia e la limita a ceea ce se poate cere poporului”, a spus Samaras în interviul de săptămâna trecută, acordat presei germane, argument care a reuşit aşadar s-o convingă pe Merkel să vină la Atena. O vizită salutată deci de oficialii greci, dar care riscă să fie agitată, opinia publică şi în particular sindicatele elene promiţându-i vizitatoarei de la Berlin o primire cu surle şi trâmbiţe, în particular o grevă de patru ore şi o manifestaţie în faţa Parlamentului de la Atena. RFI

FMI: Recesiune mai puternică, criza se va agrava fără măsuri immediate. Criza din zona euro riscă încă să se agraveze dacă nu vor fi luate noi “măsuri imediate” de către liderii politici, a estimat, luni, Fondul Monetar Internaţional (FMI), care a revizuit în scădere previziunile sale de creştere pentru 2012 şi 2013, informează AFP. În noul său raport privind perspectivele economice mondiale, FMI se aşteaptă la o recesiune mai puternică în acest an în zona euro, cu un declin în Produsul Intern Brut (PIB) de 0,4 la sută, faţă de 0,3 la sută în previziunile sale anterioare publicate în iulie. Reculul în creştere ar trebui să fie de asemenea mult mai limitat decât se aştepta: +0,2 la sută anul viitor în loc de +0,7 la sută. În detaliu, Germania, prima economie europeană, urmează să cunoască o creştere de 0,9 la sută pe an în 2012 şi 2013 (faţă de 1 la sută şi 1,4 la sută în previziunile precedente). Franţa este mai aproape de o creştere zero, dar scapă de recesiune: +0,1 la sută în acest an, în loc de 0,3 la sută şi de +0,4 la sută anul viitor, în loc de +0,8 la sută. În schimb, recesiunea se va agrava în Italia, cu o scădere a PIB de 2,3 la sută în acest an şi 0,7 la sută anul viitor, în loc de -1,9 la sută şi -0,3% la sută prevăzută anterior. În Spania, contracţia economiei va fi aşa cum se aştepta de 1,5 la sută în 2012, dar va ajunge la 1,3 la sută în 2013, în timp ce FMI se aştepta până atunci la -0,6 la sută. Printre ţările sub perfuzie financiară, recesiunea ar fi de 6 la sută, apoi de 4 la sută în Grecia şi de 3 la sută, apoi de 1 la sută în Portugalia. Din afara zonei euro, FMI se aşteaptă acum la un declin al PIB-ului britanic de 0,4 la sută în acest an, faţă de o creştere preconizată de 0,2 la sută anterior, urmat de o redresare puternică anul viitor: +1,1 la sută în loc de +1,4 la sută. Integral in Adevarul

Advertisements