Ştiri Europene – 10 Octombrie 2012 / clanurile Kremlinului

Posted on 10/10/2012 by

1


FMI a redus proiecţia de creştere pentru economia mondială şi a avertizat că situaţia este gravă şi riscă să degenereze. Fondul Monetar Internaţional a înrăutăţit prognozele de creştere pentru economia mondială de anul viitor, considerând că eşecul liderilor din SUA şi Europa de a-şi rezolva problemele fiscale pune în pericol relansarea firavă şi a avertizat că situaţia, deja gravă, ar putea degenera în turbulenţe de amploare dacă nu sunt găsite soluţii de durată, scrie presa internaţională. Instituţia financiară internaţională se aşteaptă acum ca economia să crească cu 3,6% anul următor, după ce în iulie anticipa un avans de 3,9%. Noua prognoză presupune, însă, că Statele Unite vor lua măsuri pentru a împiedica un proces automat – cunoscut sub denumirea de “vârful fiscal” – în care sunt eliminate reduceri de taxe şi introduse tăieri de chel­tuieli, în timp ce în zona euro statele vor urma planul Băncii Centrale Europene privind achiziţia de obligaţiuni şi se vor angaja la reforme economice şi integrare mai strânsă, scrie Financial Times. Pericole mai mari decât în primăvară – “O problemă cheie este dacă economia mondială intră într-un un nou val de turbulenţe într-o recuperare despre care se anticipa că va fi lentă şi dificilă sau dacă actuala încetinire are o componentă de durată mai lungă. Răspunsul depinde de capacitatea liderilor din SUA şi Europa de a face faţă provocărilor eco­no­mice pe termen scurt”, se arată în raportul Prognoza Eco­no­mică Mondială al FMI. Analiştii instituţiei consi­deră că acum pericolele pentru economia mon­dială sunt mai mari decât erau în primăvara acestui an sau în toamna anului trecut. Avertismentul vine în condiţiile în care economiile dezvoltate încetinesc sau intră chiar în recesiune pe măsură ce comerţul devine tot mai slab, iar guvernele se apără tot mai mult cu măsuri protecţioniste, notează The Guardian. Calcule greşite -FMI a admis că, aşa cum au făcut şi alte instituţii de prognoză, a subestimat impactul negativ pe care reducerile masive de cheltuieli publice le au asupra creşterii economice. “Cercetătorii sugerează că austeritatea a avut un efect rapid de multiplicare negativ mai mare decât s-a anticipat asupra economiei, ceea ce ar putea explica în anumite cazuri scăderile”, se menţionează în raport. Dovezi din 28 de ţări arată că multiplicatorii fiscali, folosiţi de guverne pentru a evalua efectul reducerilor de cheltuieli asupra creşterii, au subestimat impactul asupra economiei. Analiza a influenţat politicile recomandate de Fond pentru ţările cu programe FMI, a indicat economistul-şef al Fondului, Olivier Blanchard. Oficialul a citat relaxarea recentă, de către Troika creditorilor externi, a ţintelor de deficit bugetar pentru Portugalia. Potrivit FMI, documente transmise Fondului sugerează că guvernele au folosit multiplicatori fiscali de circa 0,5 pentru a calcula impactul măsurilor de austeritate. Un multiplicator de 0,5 înseamnă că fiecare dolar tăiat din cheltuielile publice scade activitatea economică cu 0,5 dolari. Integral lin ZF.

Europenii au creat o nouă plasă de salvare financiară. Instituţia menită să ferească zona euro, aşa numitul Mecanism European de Stabilitate (MES), a intrat în vigoare în 27 septembrie. El şi-a început activitatea doar luni seară, 8 octombrie, prin reuniunea comitetului său director. Aceasta a coincis de fapt cu reuniunea  miniştrilor de finanţe ai zonei euro, la Luxemburg. MES se vrea “un scut permanent şi eficace” dupa cum spunea spunea seful Eurogrup Jean-Claude Juncker. De ce MES ? Imaginat ca o plasa de salvare metodica si avînd un risc de expunere a monedei uniceo bine analizat, MES are o importanţă strategică. El inlocuieste cârpelile de pâna acum care au dus la salvarea bancilor dar si la degringolada economiilor. O altă plasă de salvare care l-a precedat, Fondul European de Stabilitate  Financiară, era mult mai fragilă şi de altfel ea va dispărea în 2013. MES poate acorda linii de credit şi poate răscumpara obligaţiuni emise de state, el poate cumpăra şi până la o treime din datoriile suverane. Valoarea fondurilor MES – Mecanismul va dispune de un total de 700 de miliarde de euro din care fondurile proprii se ridica la 80 de miliarde. Acestea vor fi platite in diferite transe de statele participante la MES ( cele 17 membre ale zonei euro). Restul de 620 de miliarde vor fi adunate la nevoie tot de la statele participante. Se asteapta ca doua  cincimi din cele 80 de miliarde ( adica 32 miliarde de euro ) sa fie platite catre fondul propriu  pâna la sfârsitul acestei luni astfel ca unii bani sa fie deja deblocati catre Spania. MES este deci operational de indata ce este alimentat cu  aceasta prima transa a capitalului propriu. Apoi, alte doua cincimi vor fi aduse capitalului propriu in 2013 urmaînd ca restul de 16 miliarde sa fie platite in 2014. Astfel, peste doi ani de la lansarea sa, MES va dispune de tot capitalul propriu necesar care-i va permite sa faca apel si la restul de capital, la nevoie. MES pentru cine ? MES a fost pus pe picioare de UE , printr-o concertare purtata mai ales intre membrii zonei euro, pentru a servi oricarui stat in din UE aflat la ananghie. Spre deosebire de predecesorul sau,  Fondul European de Stabilitate Financiara, pe care MES il va inlocui in 2013, el nu se adreseaza doar tarilor zonei euro, ci tuturor tarilor membre UE. Supravegherea bancară – Teoretic, actul de nastere al MES nu este legat de supravegherea bancara, necesara unei viitoare Uniunii monetare pe care UE o pune acum la cale. Practic insa, totul se leaga – Ideea revolutionara a MES este ca acesta poate recapitaliza direct bancile indatorate, fara a se mai trece printr-un imprumut acordat statelor care ar da apoi banii bancilor. In acest fel, datoria suverana nu ar mai fi ingreunata. Da, dar atât timp cât o supervizare bancara unica in UE nu este inca operationala, efectul este acelasi, spun unele state membre, si mai ales Germania. Prin urmare, un embrion al Uniunii bancare trebuie repede pus pe picioare daca tari ca Spania sau altele vor sa aiba acces direct la MES pentru bancile lor. RFI.

Spre ieşirea din criză. Bilanţul e slăbuţ: mustrări pentru Grecia, laude pentru Portugalia şi ceva bani pentru salvarea băncilor spaniole. Miniştrii de finanţe ai zonei Euro trebuie să amâne, din nou, deciziile importante.  Un nou rezultat provizoriu pentru Grupul Euro şi nicio hotărâre “cu greutate”. Acesta ar fi bilanţul întâlnirii de la Luxemburg a miniştrilor de finanţe din comunitatea Euro. Termenul limită pentru prezentarea raportul Troicăi (CE, BCE şi FMI), privitor la Grecia, a fost în luna iunie. Acum, publicarea acestuia s-a amânat din nou, pentru luna noiembrie. De fapt, şeful Grupului Euro, premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, anunţase că echipa de experţi care supravehgează evoluţia Greciei îşi va prezenta concluziile la mijlocul lui octombrie. Săptămâna viitoare, şefii de stat şi de guvern ai ţărilor europene se vor reuni din nou în cadrul unui summit, dar nici atunci nu vor fi adoptate decizii majore – a declarat Juncker. “Speranţa moare ultima”, a mai spus şeful executivului luxemburghez care le-a cerut Troicăi şi cabinetului de la Atena să ajungă la o înţelegere “cât mai repede posibil”. Deoarece guvernul elen şi Troica nu se pot pune de acord asupra măsurilor menite să redreseze bugetul Greciei, raportul nu poate fi finalizat. Lipsa raportului împiedică decizia privind acordarea următoarei tranşe de ajutor către Grecia (31 miliarde de euro) – a afirmat ministrul german al finanţelor, Wolfgang Schäuble. “Am convenit să nu facem speculaţii”, a mai spus el. Între vizita la Atena a cancelarului federal Angela Merkel şi întârziatul raport nu există nicio legătură. “Merkel nu este Troica. Şeful executivului de la Berlin se duce în Grecia aşa cum procedează şi în cazul altor ţări europene”, a anunţat Schäuble. Într-un interviu acordat ediţiei de weekend a publicaţiei “Handelsblatt”, premierul elen Antonis Samaras a tras semnalul de alarmă: dacă nu sosesc ajutoarele, la sfârşitul lunii noiembrie, Grecia e în faliment. În cadrul reuniunii de la Luxemburg, ministrul finanţelor, Ioannis Stournaras, a solicitat mai mult timp pentru Grecia şi o extindere a termenului de rambursare a creditelor. Concret, niciun coleg european nu i-a făcut vreo promisiune.  Totuşi, ministrul luxemburghez al finanţelor, Luc Frieden, s-a arătat convins că, în cele din urmă, Grecia va fi ajutată într-un fel sau altul. “Grecia face parte din zona Euro şi cred că nu va părăsi această comunitate monetară. Desigur, în acest sens, va trebui să ne străduim serios. Dacă sunt probleme, cum este acum cazul Greciei, va trebui să aşteptăm până când dispunem de rapoarte”, a spus Luc Frieden. Integral la DW

O revoluţie în Rusia? Nu, mai degrabă o lovitură de palat. Putin slăbeşte şi nu garantează elitelor oligarhice stabilitate. Scenariu negativ? “Dezmembrarea ţării, poate cu o violenţă la scară uriaşă, cu sânge, război civil. Cu cât va dura mai mult stagnarea putinistă, cu atât mai mult viitorul Rusiei poate fi brutal şi de nestăpânit”. Situaţia după a 60-a aniversare a lui Vladimir Putin este comentată de autorul cărţilor despre Rusia, Boris Reitschuster. Redactor: Aţi scris una din cele mai cunoscute în Occident biografii despre Vladimir Putin şi două cărţi cu schiţe despre Rusia. Cea mai recentă, “Extremul rus la patrat” este mult mai matură, dar totodată pesimistă. Pe lângă anecdote şi zâmbete, există acolo multă tristeţe şi mai puţin entuziasm faţă de Rusia. Ce s-a schimbat în dumneavoastră şi în Rusia?  Boris Reitschuster: S-a schimbat şi una şi alta. În cursul ultimilor câţiva ani, Rusia a devenit o cu totul altă ţară. Obişnuit, vorbim în primul rând de politică, de dezvoltarea autoritarismului, de criza democraţiei, dar atragem rar atenţia asupra felului cum se reflectă toate acestea în viaţa oamenilor simpli, a locuitorilor Rusiei. Redactor: Se vede acest lucru? Boris Reitschuster: Bineînţeles. Se schimbă în rău atitudinea faţă de străini, pentru că televiziunea relatează de dimineaţa până noaptea că străinii sunt agenţi. Oamenii simt că statul recurge din nou la violenţă şi intimidare şi acestea îşi pun amprenta pe societate. Este mai multă agresiune. Se simte acest lucru şi în metrou. Oamenii sunt apatici, am văzut aceasta la mulţi ruşi pe care îi cunosc. Pentru mine este şi o tragedie personală, fiindcă Rusia este a doua patrie a mea, ţara în care am locuit mai bine de zece ani şi în care aveam de gând să mă stabilesc definitiv. Un timp nu am observat această schimbare în rău în realitate şi la oameni – pe semne m-am autosugestionat. Integral aduce Capital.

Angela Merkel coboară în groapa cu lei. Cancelarul Angela Merkel vizitează Grecia pentru prima dată de la debutul crizei financiare. Vizita se doreşte a fi una a solidarităţii. Cancelarul german Angela Merkel vizitează marţi (09.10.2012) Grecia, ţara din zona euro care este cel mai sever afectată de criza financiară. Purtătorul de cuvânt al cancelariei de la Berlin, Steffen Seibert, a declarat că este vorba despre o vizită dintre cele mai normale, o demonstraţie a solidarităţii şi prieteniei apropiate. Merkel a fost la Atena ultima oară în 2007, cu un an înainte ca banca Lehman Brothers să dea faliment şi pieţele financiare să aducă Grecia în pragul insolvenţei. Pe acest fundal, vizita şefei executivului german nu are cum să fie una de rutină. Nici raporturile dintre cele două ţări nu sunt la ora actuală, dintre cele mai grozave. Întâlnirile bilaterale nu au loc de la egal la egal. Angela Merkel soseşte la Atena ca un om care inspectează realităţile dintr-o ţară ajunsă în stare de dezordine. Din perspectiva şefei guvernului de la Berlin, Germania este ţara din zona euro care, graţie conducerii sale înţelepte, a reacţionat cel mai bine la prezenta criză. Germania este ţara coeziunii sociale, a declarat Merkel în August, încercând să explice de ce germanii au întîmpinat cu atâta resemnare  reducerea cheltuielilor sociale şi stagnarea salariilor. Germanii sunt cu totul altfel decât elenii, care iau parte înfierbântaţi la demonstraţii şi greve, incendiază şi comit acte de violenţă. Angela Merkel subliniază că tot ce face este corect. Ea cere de asemenea liderilor de la Atena să o ia ca exemplu şi s-o imite. În ultimele luni ea a cerut cu insistenţă executivului elen să aplice reformele impuse de UE, menite să asaneze bugetul. Că aceste reforme înseamnă micşorarea pensiilor – aceasta îi frânge ininma, a declarat politiciana creştin-democrată cu ocazia unei dezbateri. La rândul său,  ministrul de Finanţe german, Wolfgang Schäuble, a cerut înaintea vizitei de azi o suspendare a plăţii ajutoarelor către Grecia, dacă ţara nu aplică reformele cerute. Integral la DW.

Advertisements