Ştiri Europene – 11 Octombrie 2012 / Furtuna economică în paradisurile nordice

Posted on 11/10/2012 by

1


Fitch: Ungaria nu poate să se descurce fără ajutorul FMI. Fitch Ratings şi Standard&Poor’s au avertizat miercuri Ungaria să nu renunţe la sprijinul FMI, după ce guvernul de la Budapesta nu a reuşit în ultimele luni să deblocheze negocierile pentru un nou acord de finanţare, relatează Portfolio.hu. Directorul Fitch pentru Europa emergentă, Paul Rawkins, a refuzat la o conferinţă la Viena să precizeze dacă agenţia va retrograda ratingul BB+ al Ungariei în lipsa unui acord cu FMI, dar a spus că un eşec ar duce la menţinerea perspectivei negative a calificativului. “Recent au avut loc unele discuţii că Ungaria ar putea continua pe cont propriu, acest fapt ne-ar deranja. Ungaria are vulnerabilităţi, există multă instabilitate în piaţă, nu va fi bine plasată pentru a se descurca”, a spus Rawkins. Premierul Viktor Orban a declarat pentru a doua oară într-o săptămână că, dacă Ungaria nu va ajunge la un acord cu FMI şi UE pentru sprijin financiar, ţara va avea capacitatea să îşi finanţeze datoriile, dar va fi mai costisitor. Marţi, premierul a reiterat că Ungaria va putea să îşi asigure finanţarea în 2013, chiar şi fără acordul cu Fondul. Fitch a retrogradat în ianuarie ratingul Ungariei cu o treaptă, în categoria junk nerecomandată investiţiilor, la nivelul BB+, cu perspectivă negativă. Un analist al Standard&Poor’s, Frank Gill, a declarat la rândul său miercuri că un acord al Ungariei cu FMI ar stabiliza ratingul ţării, deşi agenţia va lua în considerare şi respectarea condiţiilor prevăzute în programul de finanţare. “Considerăm că programul cu FMI ar fi o ancoră importantă pentru ratingul Ungariei”, a afirmat Gill la Londra. Economistul şef al BNP Paribas, Michal Dybula, a declarat recent că în lipsa unui acord cu UE şi FMI guvernul de la Budapesta va avea dificultăţi de refinanţare a datoriilor în valută, peste un an. Ungaria dispune din partea S&P de rating BB+. Inttegral in ZF.

România începe negocierile cu Portugalia pentru achiziţia celor 12 avioane F-16. Ministrul român al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a anunţat miercuri la Bruxelles, după reuniunea Consiliului Nord-Atlantic la nivel de miniştri ai apărării, că l-a informat pe omologul său portughez că la Bucureşti s-a luat o decizie în sensul achiziţionării a 12 avioane F 16 şi că în perioada următoare se vor face toate demersurile guvernamentale pentru a începe negocierile. “Negocierile urmează să le începem în timp foarte scurt, în urma emiterii unei scrisori de intenţie în acest sens. Costurile de care am vorbit, de 670 milioane de dolari, sunt costuri estimative oferite de partea portugheză, dar ele sunt subiectul negocierilor bilaterale. Costurile estimate de portughezi sunt o valoare maximală, pentru că partea portugheză ne-a lăsat să înţelegem că se poate negocia. Noi vom începe negocierile pentru 12 avioane, numărul a fost stabilit plecând de la informaţiile venite atât de la nivelul Forţelor Aeriene portugheze, care au anunţat că ar avea disponibile nouă avioane, cât şi de la Ministerul portughez al Apărării, care şi-a manifestat disponibilitatea de a scoate la vânzare 12 aparate, pentru a acoperi unele cheltuieli legate de deficit”, a declarat ministrul român al Apărării. Integral in EVZ

EADS şi BAE Systems renunţă la fuziune. Fuziunea companiilor aeronautice EADS și BAE se prăbușește din motive politice. Companiile aeronautice EADS și BAE au anunțat că plănuita lor fuzionare nu va mai avea loc datorită imposibilității guvernelor Franței, Germaniei și Marii Britanii de a surmonta divergențele dintre ele. Fuziunea ar fi creeat o mare companie capabilă să concureze de la egal la egal cu gigantul american din branșă, Boeing. Directorii executivi ai celor două companii, Tom Enders și Ian King, și-au exprimat regretul că fuziunea nu s-a putut finaliza. Era clar însă încă din ziua precedentă când miniștrii apărării ai celor trei țări se întâlniseră la Bruxelles că înțelegerea nu va mai avea loc. Potrivit corespondentului economic al BBC cauza fundamentală a eșecului a reprezentat-o intransigența guvernului Germaniei . În esență EADS este un consorțiu franco-german în care statul francez este implicat direct, iar statul german are un control prin intermediul acționariatului la compania Daimler, care este implicată în EADS. Statul britanic nu are o implicare directă în BAE, dar deține dreptul de veto când vine vorba de fuziuni ca aceasta cu EADS. Condiția britanică , potrivit relatărilor, era ca guvernele Franței și Germaniei să nu dețină fiecare mai mult de 9% din acțiunile noii companii rezultate din fuzionare, ceea ce guvernul de la Berlin nu ar fi fost pregătit să accepte. O altă condiție venită din partea guvernului britanic ar fi fost aceea ca directorii numiți de cele trei guverne să nu fie în vârful piramidei decizionale. Compania ce ar fi rezultat din fuziunea EADS – BAE  ar fi avut o cifră de afaceri de circa 33 de miliarde de euro și ar fi fost aproximativ de aceeași mărime ca principalul său competitor american, Boeing.Fuziunea ar fi avut rațiuni economice și pentru BAE, care datorită reducerii cheltuielilor de apărare din Statele Unite și Marea Britanie, principalele piețe de desfacere, și-a văzut veniturile micșorându-se în ultimii ani. Obstacolele politice au fost însă de nedepășit. Eșecul fuziunii a fost anunțat miercuri, în chiar ziua discursului premierului David Cameron, la conferința Partidului Conservator, al cărui lider este. O număr de circa 40 de deputați din aripa de dreapta a partidului pregăteau o moțiune în parlament în care se aduceau obiecții fuziunii EADS – BAE. Unii dintre acești deputați se temeau că fuziunea ar fi putut oune în pericol relația privilegiată din domeniul militar dintre Marea Britanie și Statele Unite. În ultimă instanță, eșecul fuziunii este semnificativ și pentru modul în care funcționează Uniunea Europeană, cu motorul franco – german, care privilegiază o mai mare implicare a statului în economie și cu un guvern britanic care dorește o redefinire a relației Reagtului Unit cu Europa în paralel cu păstrarea relației speciale cu Washingtonul, mai ales în domeniul militar. RFI.

Se înmulţesc infracţiunile online.  Fiecare a cincea firmă devine victimă a unui atac cibernetic. De multe ori, hackerii pretind bani pentru a pune capăt atacurilor asupra paginlor internet deţinute de firmele respective. Multe din întreprinderi sunt dispuse să plătească, numai pentru a fi lăsate în pace. Indiferent că te afli la locul de muncă, acasă sau pe drum, afaceri bancare pot fi derulate de oriunde, atâta timp cât există conexiune internet. Aproape fiecare al doilea adult german foloseşte între timp online banking. Pentru mulţi clienţi ai băncilor aceasta este o uriaşă economie de timp. Cu atât mai supărător este dacă pagina internet a unei bănci nu poate fi accesată, fiindcă a fost atacată de hackeri. Potrivit Comisiei Europene, fiecare a cincea întreprindere a anunţat în 2010 că a fost victima unui atac cibernetic. Bănci mari germane şi europene au testat pe 4.10. cât de pregătite sunt pentru a contracara un atac. Rezultatul testului nu a fost încă dat publicităţii. Recent, mai multe bănci americane au devenit victime ale unor astfel de atacuri, revendicate între timp de o grupare intitulată “Cyber fighters of Izz ad-din Al qassem”. Gruparea a ameninţat că va bloca paginile internet ale băncilor respective până la retragerea din internet a controversatului film despre profetul Mohamed. Pe lângă motivaţii religioase sau politice, hackerii sunt interesaţi şi de obţinerea unor bani. De multe ori, firmele atacate plătesc sumele cerute, fiindcă vor să fie lăsate în pace, mai ales că adesea contracararea unui atac se dovedeşte la urmă mai scumpă. Atacurile cele mai frecvente sunt cele de tip DDoS. Acestea blochează paginile internet ale unei companii, în aşa fel încât, de exemplu, tranzacţiile bancare prin internet nu mai sunt posibile. Prin atacurile DDoS, sustragerea de bani nu este posibilă. În scop de furt, hackerii îşi procură de regulă datele bancare ale unor persoane private. Accesul la datele stocate într-un computer particular este mult mai uşor decât în sistemele informatice ale marilor bănci. Deutsche Welle

Furtuna economică începe să lovească paradisurile nordice. Ţările europene din Nord, campioane ale nivelului de trai şi de mult timp considerate adăpost sigur în faţa crizelor, încep să resimtă forţele care împing economiile continentului în recesiune, scrie Financial Times. Economiile Finlandei şi Danemarcei au scăzut amândouă în cel de-al doilea trimestru, iar majoritatea analiştilor se aşteaptă ca economia Suediei, cel mai mare dintre cele trei state, să stagneze sau chiar să se contracte în a doua jumătate a anului. Doar Norvegia, care la începutul săptămânii şi-a revizuit proiecţia de creştere pentru acest an la 3,7%, pare că va scăpa de turbulenţe, aceasta datorându-se petrolului. “Aceia care credeau că suntem imuni par acum stupizi. Nu ştiu dacă ne îndreptăm spre recesiune, dar cu siguranţă nu suntem imuni”, a afirmat directorul executiv al uneia dintre cele mai bănci din regiune. Poziţiile pe care stau statelor nordice sunt însă mult mai bune decât ale multora dintre celelalte ţări europene. Datoria Suediei echivalează cu 40% din PIB, iar cea a Finlandei este cu puţin mai mare. Suedia a devenit chiar primul mare stat european deschis la măsuri de stimulare, iar Norvegia va prezenta, probabil în această săptămână, un buget cu creşteri de cheltuieli. “Avem mult spaţiu de manevră comparativ cu alte state”, afirmă premierul suedez Fredrik Reinfeldt (foto). Chiar şi el s-a declarat uimit de cât de rezistentă este economia ţării sale, având în vedere că zona euro este măcinată de trei ani de criza datoriilor suverane. Însă din exporturile suedeze, care echivalează cu 50% din PIB, o treime se îndreaptă către zona euro. Companiile mari precum Volvo, Ericsson şi H&M nu se concentrează pe piaţa de origine, ci pe economii precum SUA, China sau Germania. “Niciodată nu am crezut că suntem imuni, Aceasta este o economie bazată preponderent pe exporturi”, a spus un ministru suedez. Problemele zonei euro aduc o noutate pentru Suedia, întărirea monedei naţionale, coroana, în timp ce economia slăbeşte, ceea ce loveşte exportatorii. Dar de acest lucru pot profita exportatorii ţărilor vecine. Ziarul Financiar.

Advertisements