Ştiri Europene – 16 Octombrie 2012 / Integrare sau dezintegrare ?

Elveţia îşi pregăteşte armata pentru efectele crizei din zona euro. Elveţia, ţara europeană renumită pentru neutralitate, adoptă măsuri neobişnuite de precauţie, în contextul protestelor antiausteritate din Europa, care la Atena şi Madrid au condus la tulburări sociale de amploare, potrivit CNBC. Elveţia a lansat în septembrie exerciţiul militar “Stabilo Due” ca răspuns la actuala instabilitate din Europa şi pentru a testa viteza de desfăşurare a armatei. Elveţia nu este membră a Uniunii Europene. Cotidianul elveţian Der Sonntag a raportat recent că exerciţiul s-a derulat în funcţie de o hartă de risc întocmită în 2010, în care armata prezenta pericolul unor tulburări interne între diverse facţiuni, precum şi posibilitatea sosirii de refugiaţi din Grecia, Spania, Italia, Franţa şi Portugalia. Ministerul apărării din Elveţia a declarat pentru CNBC că nu exclude necesitatea de a desfăşura trupe în anii următori. “Nu este exclus ca efectele crizei financiare să conducă în Elveţia la proteste şi violenţe. Armata trebuie să fie pregătită atunci când poliţia, în astfel de situaţii, cere sprijin”, a spus un purtător de cuvânt. Exerciţiul a implicat 2.000 de soldaţi, în opt oraşe diferite ale ţării. Ministrul Apărării din Elveţia, Ueli Maurer, a avertizat, în revista Schweizer Soldat, asupra escaladării violenţelor în Europa. “Nu exclud ca în anii următori să avem nevoie de aramtă”, a spus el. Aflate sub presiune să facă economii, unele ţări europene nu şi-au modernizat armatele şi nu mai pot susţine costurile unor sisteme de luptă moderne, a adăugat ministrul. Situaţia s-ar putea agrava puternic, iar ţările care nu se pot apăra se pot confrunta cu posibilitatea “şantajului”. Ministrul s-a întrebat, potrivit articolului din Schweizer Soldat, cât timp mai poate fi criza calmată doar cu bani. Der Sonntag scrie că şeful armatei, André Blattmann, urmează să propună în decembrie utilizarea a patru batalioane de poliţie militară. Astfle, circa 1.600 de soldaţi vor păzi puncte strategice din ţară, inclusiv aeroporturi, fabrici şi instituţiile internaţionale din Geneva. De la declanşarea crizei financiare în Europa au avut loc proteste numeroase în multe oraşe. Populaţia este nemulţumită de măsurile de austeritate adoptate din cauza crizei datoriilor suverane. În timp ce multe din statele UE au adoptat reduceri de cheltuieli şi creşteri de taxe, aceastea au fost mai dure în sudul Europei, unde se află şi cele mai îndatoraret ţări membre ale UE. Ziarul Financiar.

România, printre marii importatori de mâncare. România se află pe locul 12, la nivel mondial, la importul de produse agroalimentare, deşi are un potenţial agricol pentru a hrăni peste 80 de milioane de locuitori, a declarat, pentru Agerpres, reprezentantul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură – FAO în România, Bogdan Bazgă. „Cu părere de rău, România se află pe locul 12 la nivel mondial la importul de produse agroalimentare, conform unui program de cercetare al Băncii Mondiale şi al Băncii japoneze Nomura. Degeaba spunem că avem un potenţial agricol pentru a hrăni 80 de milioane de locuitori, acest lucru nu este de ajuns dacă nu îl şi folosim. Consider că la ora actuală România ar trebui să fie exportator de securitate alimentară”, a spus Bazgă. Acesta a precizat că securitatea alimentară este una dintre cele mai importante componente ale politice naţionale agricole, precum şi ale Politicii Agricole Comune. „România trebuie să ţină cont de trei componente importante pentru asigurarea securităţii alimentare, una dintre acestea fiind stoparea procesului de deşertificare. Avem zone cu alertă în acest sens, iar cele mai afectate sunt zona Dobrogei şi zona Olteniei. A doua componentă este legată de volatilitatea preţurilor, iar cea de-a treia este de asigurarea sursei de hrană a plantelor, respectiv a apei şi a irigaţiilor, de care ar trebui ţinut cont”, a adăugat Bogdan Bazgă. Reprezentantul FAO va participa în această săptămână la reuniunea Comitetului Mondial pentru securitate alimentară pentru perioada 2012-2015, organizată de FAO, la Roma, în perioada 15-20 octombrie 2012. În anul 2014, România va găzdui conferinţa regională FAO pentru Europa şi Asia Centrală. Capital.

UE ar putea reintroduce vizele pentru cinci ţări din Balcani . Comisia Europeană a avertizat, luni, mai multe ţări din Balcanii de Vest în privinţa unei reintroduceri a vizelor pentru a lupta împotriva solicitărilor de azil abuzive prezentate de cetăţenii acestora la sosirea în statele membre UE, relatează AFP. Şase ţări UE – Germania, Austria, Belgia, Franţa, Luxemburg şi Olanda – au cerut posibilitatea introducerii obiligativităţii vizelor pentru Serbia, Muntenegru, Bosnia-Herţegovina, Albania şi fosta republică iugoslavă Macedonia pentru a protesta faţă de o creştere considerabilă a cererilor de azil nefondate înaintate de cetăţenii acestor ţări. “Am primit o scrisoare semnată de miniştrii de Interne din şase state membre – pentru a cere un acord cât mai rapid posibil în privinţa unei clauze de salvgardare care să permită reintroducerea vizelor în caz de încălcări grave”, a anunţat Michele Cercone, purtătorul de cuvânt al comisarului pentru Afaceri Interne, Cecilia Malmström. Această cerere va fi discutată la viitoarea reuniune a miniştrilor de Interne din cadrul UE la 25 octombrie la Luxemburg, a precizat purtătorul de cuvânt. “Situaţia este îngrijorătoare”, a recunoscut el. “Marea majoritate a cererilor de azil prezentate nu sunt fondate şi aduc prejudicii, deoarece supraîncarcă serviciile care examinează cererile în statele care s-au plâns”, a explicat el. Normele în materie de azil impun ca toate cererile să fie examinate individual, a subliniat el. Aproape 5.000 de cereri de azil au fost depuse în Germania de cetăţenii celor cinci ţări vizate de la începutul anului 2012, a precizat purtătorul de cuvânt. Posibilitatea de a merge în UE fără vize “implică responsabilităţi pentru autorităţile şi cetăţenii acestor ţări”, a avertizat purtătorul de cuvânt al lui Malmström. “Este important ca autorităţile din aceste ţări să acţioneze şi să ia măsuri dure, deoarece dacă această problemă nu este rezolvată rapid, există un risc de a plăti consecinţele”, a insistat el. Această situaţie durează de la ridicarea obligativităţii vizelor pentru cetăţenii acestor cinci ţări în 2010. Malmström a intervenit în mai multe rânduri, dar fără rezultat. Integral in Adevarul

Londra vrea derogări de la 130 de reguli europene în materie de poliţie şi justiţie.  Ministrul de Interne britanic a anunţat că va prezenta luni deputaţilor din Parlamentul de la Londra o serie de măsuri europene la care Marea Britanie va renunţa. Printre ele, regulamente importante din domeniul legii şi justiţiei precum mandatul european de arestare sau baza de date comună a poliţiilor din statele europene. Guvernul de la Londra anunţase deja în urmă cu mai multe luni că va renegocia cu Bruxelles-ul o serie de politici care nu mai servesc interesului britanic. Înainte de orice negociere însă, cabinetul a trecut deja la fapte. Ministrul de Interne Theresa May urma să prezinte luni Parlamentului circa 130 de măsuri judiciare şi poliţieneşti europene din care Marea Britanie nu mai vrea să facă parte. Cu alte cuvinte, se va recurge la aşa-numitele “opt-out”-uri sau derogări negociate de precedentul guvern laburist. Marea Britanie avea la dispoziţie doi ani, deci până la finele acestui an, pentru a se decide dacă rămâne parte a prevederilor sau nu. Iar guvernul lui Cameron a decis să îşi utilizeze opt-out-urile. Cu alte cuvinte, Marea Britanie nu va mai recunoaşte mandatul european de arestare, întrucât, aşa cum consideră o parte din politicienii conservatori, acesta nu oferă dreptul cetăţenilor britanici la un proces corect când se află pe teritoriul unui alt stat membru al Uniunii Europene. O altă decizie ar fi cea la renunţarea de a mai fi parte a bazei de date comună poliţieneşti din Europa sau din Europol. Marea Britanie ar putea decide ulterior dacă va readopta punctual anumite prevederi din care vrea sp facă parte. Noua politică va reprezenta o lovitură pentru cooperarea poliţienească din Uniune. Va fi o lovitură şi pentru coaliţia britanică, deoarece partenerii liberal-democraţi ai lui Cameron nu şi-au dat acordul pentru această decizie. […]Săptămâna trecută, acelaşi ministru de Interne britanic Theresa May a afirmat că Marea Britanie ar putea lua măsuri pentru restricţionarea imigraţiei dinspe România şi Bulgaria. Ministrul britanic de Interne, Theresa May, a declarat duminică într-un interviu pentru The Sunday Times că Londra ar putea introduce controlul la graniţe. Asta pentru a bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE. Ministrul susţine, la fel ca premierul David Cameron, că directiva europeană privind libertatea de circulaţie ar trebui revizuită. În acest caz, românii şi bulgarii ar putea avea nevoie de vize, în condiţiile în care Marea Britanie ar trebui să-şi liberalizeze complet piaţa muncii pentru români din 2014. Ulterior, ambasadorul Marii Britanii în România, Martin Harris a declarat că ţara sa nu va introduce vize pentru români şi că va ridica restricţiile la sfârşitul lui 2013.  Integral la RFI

Londra a acceptat: referendum pentru independenţa Scoţiei în 2014. Premierul britanic David Cameron a semnat astăzi [n.r ieri] la Edinburgh un acord care prevede organizarea în 2014 a unui referendum privind independenţa Scoţiei, a anunţat un purtător de cuvânt al şefului executivului de la Londra. Acordul în acest sens a fost semnat de David Cameron şi de liderul naţionalist scoţian Alex Salmond, a precizat purtătorul de cuvânt. Premierul britanic se opune unei despărţiri de Scoţia, argumentând că Marea Britanie este mai puternică în actuala sa formă. Scoţia este chemată să se pronunţe peste doi ani pentru sau împotriva independenţei sale, o oportunitate istorică pentru această regiune cu o personalitate puternică şi care este una dintre cele patru naţiuni constitutive ale Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, anexată la coroana Angliei de trei secole. Scoţia, cu 5,2 milioane de locuitori, reprezintă 8,4% din populaţia Regatului Unit şi 8,3% din economia britanică. A adoptat lira sterlină, însă din raţiuni istorice, trei bănci scoţiene şi-au păstrat privilegiul de a emite propriile bancnote. Precum Irlanda de Nord, dispune de asemenea de un sistem juridic propriu. În 1998, Scoţia obţine statutul de regiune semiautonomă, iar un an mai târziu este creat un parlament scoţian, care are competenţe în materie de educaţie, sănătate, mediu şi justiţie. Însă problemele legate de diplomaţie şi apărare rămân de competenţa Londrei. După victoria formaţiunii SNP la alegerile din 2007, liderul său Alex Salmond devine premierul Scoţiei. Potrivit sondajelor, doar circa o treime din scoţieni se declară în prezent în favoarea independenţei. EVZ.

Advertisements

Tagged: În Europa, Elvetia, Europa 2012, Mass-media, RFI, Romania, UE, UK - Anglia, Zona Euro

Posted in: 2012 - Europa, În Europa, Elvetia, Europa de Est, Mass-media, RFI, Romania, UE, UK - Anglia