Ştiri Europene – 20 Octombrie 2012 / Între o democraţie autentică şi una defectă

Posted on 20/10/2012 by

4


Presa Europeana. ABC – Spania. Merkel nu cedează şi amână uniunea bancară pentru 2014. În timpul Consiliului European din 18 octombrie, şefii de stat şi de guvern s-au pus de acord asupra unei uniuni bancare care va afecta ansamblul celor 6 000 de bănci din zona euro, dar nu va fi efectivă decât în 2014. “Cancelarul adaptează sosirea unui supraveghetor unic la alegerile din Germania”, consideră cotidianul. Acest lucru respinge recapitalizarea directă a băncilor spaniole (estimată la 60 de miliarde de euro) şi, până la urmă, va face să apese ajutorul financiar pentru bănci asupra datoriei publice a ţării. Articolul original în ABC

Ta Nea – Grecia. Un text care valorează 31,5 miliarde de euro.  Într-un comunicat, conducătorii zonei euro au “recunoscut eforturile şi progresele Greciei în discuţiile cu troica (UE-BCE-FMI)” creditorilor şi “subliniază că Eurogrupul va lua deciziile necesare” în timpul reuniunii sale din 12 noiembrie, scrie Ta Nea. Ceea ce este interpretat ca o undă verde în vederea vărsării unei tranşe de ajutor de 31,5 miliarde de euro de care Grecia are nevoie urgentă. Joi, zeci de mii de persoane au defilat la Atena pentru a protesta împotriva austerităţii impuse de troică. Articolul original în Ta Nea

Libération –  Franta. 17 octombrie 1961: mărturisirea unei crime de stat. La 50 de ani de la sângeroasa represiune a unei manifestaţii a algerienilor la Paris, în favoarea independenţei ţării lor, preşedintele François Hollande a declarat într-un comunicat că “Republica recunoaşte cu luciditate aceste fapte”. Statul francez refuzase până în prezent să recunoască acest episod, în cursul căruia între 150 şi 200 de persoane au fost ucise de poliţia franceză şi aruncate în Sena. Articolul original în Libération

Le Soir –  Belgia. Belgia exportă cancerul în Europa. Într-un an, vânzările de ţigări au crescut cu peste 30% iar cele la tabac cu 40%, în timp ce belgienii nu fumează mai mult (aproximativ 18% din populaţie). Asta se explică prin faptul că preţurile joase belgiene atrag consumatorii din ţările frontaliere, mai ales pe britanici şi francezi: un pachet de ţigări belgiene costă cu 5 euro mai puţin decât în Marea Britanie şi cu 1,50 euro mai puţin decât în Franţa. Articolul original în Le Soir

Frankfurter Rundschau – Germania. Gata să riposteze în dezbatere. Cu un an înainte de legislative, Angela Merkel şi viitorul ei adversar SPD Peer Steinbrück s-au înfruntat direct pentru prima dată în timpul unei dezbateri asupra Europei, în Parlament. Chiar dacă pentru prima dată cancelarul a dat dovadă de pasiune vorbind de UE, nu a existat un învingător clar al acestui prim duel. Dar, notează cotidianul, economistului Steinbrück îi va fi greu să îl provoace pe cancelar pe subiectul euro. Articolul original în Frankfurter Rundschau.  Articolele in limba romana de PresEurop.

Un studiu nou a calculat dezastrul destrămării zonei euro: costuri de 17.000 mld. euro pentru economia mondială. Ieşirea Greciei din zona euro, urmată de părăsirea uniunii monetare şi de alte state din sudul Europei, ar avea un impact de 17.000 miliarde euro asupra economiei mondiale, cu o recesiune globală care ar lovi inclusiv Statele Unite şi China, potrivit unui centru de cercetare german, citat de CNBC. Studiul, realizat de Prognos la cererea centrului Bertelsmann, analizează patru scenarii în care Grecia intră în încetare de plăţi pe datoria suverană. În cea mai pesimistă variantă, fondurile pentru susţinerea statelor cu probleme pur şi simplu s-ar epuiza. Ar urma ieşirea Greciei, Spaniei, Italiei şi Portugaliei din zona euro, situaţie care ar determina recesiune globală şi un cost, până în 2020, de 17.200 de miliarde de euro al PIB însumat pentru 42 de economii dezvoltate. “În cifre, impactul ar fi cel mai puternic în Franţa – 2.900 miliarde de euro, Statele Unite – 2.800 de miliarde de euro, China – 1.900 miliarde euro şi Germania – 1.700 miliarde euro”, arată studiul. Mulţi analişti speculează când şi nu dacă Grecia va părăsi zona euro, însă cancelarul Germaniei, Angela Merkel, preşedintele BCE, Mario Draghi, şi şeful Eurogroup, Jean-Claude Juncker, şi-au exprimat repetat sprijinul pentru statul elen în ultimele luni. “Pe lângă consecinţele economice severe, o astfel de recesiune ar pune o presiune puternică asupra structurilor sociale şi politice din mai multe state. În special în cele care părăsesc uniunea monetară, însă şi în altele”, se arată în studiu. Pentru România, impactul părăsirii de către Grecia a zonei euro ar costa economia 1 miliard de euro în perioada 2013-2020, iar în cel mai pesimist scenariu, al ieşirii Greciei, Portugaliei, Spaniei şi Italiei din uniunea monetară, costurile s-ar ridica la 31 de miliarde de euro. Integral in Ziarul Financiar.

Democraţia defectă. Cât de funcţională e democraţia românească? Alternanţa la putere e temelia ei. Dar ce te faci dacă nu există, ca alternativă la dreapta reformistă, decât o extremă deghizată? Congresul Partidului Popular European de la Bucureşti şi manifestaţia ultranaţionalistă mamut de pe marele stadion au scos în evidenţă eroarea supremă pe care mulţi analişti o comit când evaluează prestaţiile clasei politice româneşti. Marea neînţelegere care marchează bună parte din aceste evaluări vizează natura reală a formaţiunilor care alcătuiesc USL. Această natură a rămas multă vreme escamotată, între altele, de tradiţiile anticomuniste, de mult abandonate, ale PNL. A mascat-o multă vreme şi apartenenţa încă neamendată a principalelor formaţiuni ale USL la familiile lor europene, la cea liberală a PNL, ca şi includerea şi menţinerea, ambele inexplicabile, a unui PSD de tip PCR-ist, niciodată reformat, la Partidul Socialist European. A ascuns-o, în fine, unsurosul new-speach al lui Victor Ponta, al cărui discurs orwellian, spre deosebire de limbajul mai agresiv ultranaţionalist al colegilor săi de alianţă, este, cel puţin formal, politic corect şi trebuie analizat uneori cu atenţie, spre a i se detecta neadecvarea profundă la democraţie. În fine, a tăinuit-o insistentul recurs la argumentul „milioanelor de voturi” anti-Băsescu, al ”poporului este cu noi” practicat la Antenele voiculesciene de foarte multă vreme, iar mai nou şi pe stadion, de către marele specialist în limbă engleză al USL, Crin Antonescu. ntelectualii „critici”, faţă cu versiunea locală a Fermei Animalelor. Acest discurs propagandistic, axat pe „voturile celor 7,5 milioane” şi pe „majorităţi” în legătură cu referendumul care urma să valideze demiterea preşedintelui Traian Băsescu, a reuşit să le ia ochii până şi unora dintre intelectualii români. Specatocolul stadionului l-a trezit mai nou pe Michael Shafir. Dar nu puţini dintre ei continuă să fie orbiţi de pasiuni, veleităţi, resentimente şi uri, nu doar contra lui Băsescu. Ani la rând, o întreagă oştire de gânditori „critici” a insistat să alarmeze societatea civilă românească, să-i denunţe public pe „intelectualii lui Băsescu” şi să lanseze semnale de avertisment împotriva „dictaturii”, a unui prezumtiv antieuropenism şi ultranaţionalism ale preşedintelui. Puţini dintre ei s-au mirat ori au criticat, fie şi sotto voce, alianţa contra naturii dintre PNL şi PSD, deşi ştiau că-i sperie pe toţi liberalii veritabili, din România şi din Europa, nemulţumindu-i totodată pe toţi social-democraţii autentici de oriunde. Cei mai mulţi dintre intelectualii antiprezidenţiali au salutat-o sau au tăcut chiar şi când USL s-a auto-descalificat democratic, prin includerea în rândurile ei a partidului „securistului cel bun”, după cum l-a numit Antonescu pe Voiculescu. Integral la Deutsche Welle

Advertisements