Ştiri Europene – 23 Octombrie 2012 / Europa – marele absent din dezbaterea americana

Posted on 23/10/2012 by

1


The New York Times – Mitul creării de joburi. Dezbaterea candidaţilor la preşedinţie a început cu o referire la exportul de joburi americane. Într-un schimb scurt de replici, atât democratul cât şi republicanul au fost de acord că Guvernul nu crează locuri de muncă. Doar că, în realitate, o face! Să dăm doar câteva exemple care însumează milioane de angajaţi: poliţişti, pompieri, profesori, militari, astronauţi, epidemiologi, agenţi antiterorism, pădurari, diplomaţi, guvernatori (fostul job al lui Mitt Romney) şi congressmeni (precum Paul Ryan). Cu alte cuvinte: statul are un rol crucial în domenii pe care sectorul privat nu le poate acoperi. Apoi, tot statul poate impulsiona economia privată astfel: În primul rând, Guvernul îşi ia materiile prime necesare delaprivaţi. Apoi, cheltuielile statului cu materii prime au efecte puternice în toată economia pentru că stimulează cererea, plătesc salarii şi susţin crearea de locuri de muncă. Un raport al Economic Policy Institute arată că, în absenţa măsurilor de austeritate, America ar fi avut cu 2,3 milioane de joburi mai mult. Deci cum era? Guvernul nu crează locuri de muncă? Ei bine, o face! Ar fi timpul ca ambii candidaţi să deschidă ochii!

Liberation – Europa – marele absent din dezbaterea candidaţilor. Barack Obama şi Mitt Romney ar fi trebuit să discute despre politică externă. În schimb am avut parte de şomaj, de sărăcie, de profi şi chiar de energii regenerabile. Cu fiecare ocazie, ambii candidaţi s-au întors la marotele lor de politică internă. Romney chiar a amintit de planul său de crearea 12 milioane de locuri de muncă. Şi în rest? În rest s-au discutat temele clasice. Siria, Egipt, Libia, Iran, Irak, Afganista, Pakistan, China. Dar Europa unde a fost în toată dezbaterea? Undeva lângă Australia concurând îndeaproape pentru titlul de „continentul uitat al schimbului de idei”. Singura referire directă a fost a lui Mitt Romney care a atras atenţia că „suntem pe acelaşi drum ca Grecia”. Concluzia oricui este următoarea: Europa a dispărut de pe radarul politicii externe americane. În schimb, concluzia unui diplomat european la Washington este una pozitivă: „Cu cât vorbesc mai puţin despre noi în această perioadă, cu atât mai bine”.

Der Spiegel – Un Obama dornic de atacuri punctează împotriva unui Romney ezitant. Avantaj pentru „Commander in Chief” – preşedinetle democrat în exerciţiu Barack Obama a dominat ultima dezbatere cu oponentul său republican Mitt Romney. Pe tema centrală a politicii externe a SUA, Romney a fost ezitant şi s-a pierdut la întrebările de detaliu adresate de moderator. „De fiecare dată când vă exprimaţi opinia în legătură cu un subiect (de politică externă, n.r.) vă înşelaţi” – aşa şi-a început Barack Obama prima intervenţie din dezbaterea televizată cu Mitt Romney. Republicanul a ajuns rapid în corzi şi a încercat deeori să ducă discuţia către teme economice, un domeniu unde se simte mult mai confortabil. Degeaba atâta vreme cât dezbaterea ar fi avut un moderator stăpân pe situaţie, ceea ce nu a fost cazul aseară. Pentru ambii candidaţi a fost ultima ocazie să puncteze în faţa zecilor de milioane de americani telespectatori şi să încerce să câştige de partea lor votanţii indecişi. În sondaje, Obama şi Romney sunt aproximativ la egalitate. Cât despre prestaţia din dezbatere, 48% din privitori au apreciat imediat după încheierea confruntării că Barack Obama a câştigat duelul, în timp ce 40% i-au dat câştig de cauză republicanului Mitt Romney. RFI

Campionii din umbra exporturilor germane. În Republica Federală există peste 1300 de firme necunoscute sau vag cunoscute publicului larg, dar care sunt lideri mondiali în anumite domenii. Aceşti “campioni ascunşi” asigură performanţa exporturilor germane. Cel mai lung tunel din lume străbate masivul Gotthard. Loc prin stâncă au făcut bormaşinile speciale marca Herrenknecht – liderul mondial în domeniu. Firma are 4200 de angajaţi, iar anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de peste un miliard de euro. Deşi compania e reprezentată peste tot în lume, sediul central se găseşte, în continuare, în Schwanau – localitatea micuţă în care inginerul Martin Herrenknecht construia prima sa bormaşină pentru tuneluri, în 1977. Deosebirea dintre firma sa şi marile concerne industriale? “Am început să funcţionăm acum 35 de ani. Mulţi angajaţi lucrează în firma noastră de peste 30 de ani. Toţi tragem la aceeaşi căruţă. Acesta este nucleul unei afaceri de familie”, spune Herrenknecht. Spiritul de echipă şi atmosfera relaxată, familiară, sunt caracteristicile acestor campioni necunoscuţi publicului larg. În aproape toate cazurile este vorba despre afaceri de familie în fruntea cărora se află manageri pricepuţi. Companiile sunt axate pe un singur produs pe care îl promovează consecvent pe piaţă. Pentru a răzbi prin jungla concurenţei, aceste firme investesc mai mult în cercetare şi dezvoltare, comparativ cu marile concerne. În plus, relaţia cu clienţii diferă de cea a marilor producători: “Noi trebuie să anticipăm cerinţele sau preferinţele clientelei, eventual să venim în întâmpinarea clientului cu soluţia potrivită înainte ca acesta să ştie ce vrea”, explică Jörg Sennheiser – reprezentant al liderului mondial în producţia de microfoane şi căşti cu acelaşi nume. Denumirea de “campioni ascunşi” îi aparţine profesorului în economie Hermann Simon. Începând din anii 90, Simon a tratat în mai multe apariţii pe piaţa publicistică tema firmelor care asigură succesul exporturilor germane. Cărţile sale au fost traduse în 25 de limbi. Cea mai nouă lucrare, “”Hidden Champions – Aufbruch nach Globalia”, a apărut în luna august şi conţine o analiză a strategiilor de care companiile medii se folosesc pentru a se impune pe piaţă. “În anii 80, m-am tot întrebat de ce Germania este atât de puternică la exporturi”, povesteşte Simon. “Astfel am descoperit aceste firme mijlocii pe care mai nimeni nu le cunoaşte, dar care sunt lideri mondiali în diverse domenii. De acolo li s-a tras şi numele de campioni ascunşi”, adaugă autorul. Firmele mijlocii realizează 70% din volumul total al exporturilor germane. Partea leului le revine unor lideri mondiali necunoscuţi majorităţii consumatorilor. Conform definiţiei lui Simon, un asemenea campion se regăseşte în top 3 la nivel global sau este numărul 1 pe continentul său. Cifra de afaceri a “campionului ascuns” este de sub cinci miliarde de euro anual. Pe piaţă este vag cunoscut sau n-a auzit nimeni de el. Integral la Deutsche Welle.

Protecţionismul britanic testează limitele răbdării Germaniei şi ar putea face din Marea Britanie primul stat care părăseşte UE. Germania, cea mai mare economie europeană, şi-a pierdut răbdarea cu protecţionismul britanic într-un conflict dirijat de politică în urma căruia Marea Britanie ar putea deveni primul stat care iese din Uniunea Europeană şi din care statul insular ar avea mai multe de pierdut decât UE. La summitul UE de săptămâna trecută premierul britanic David Cameron s-a distanţat de celelalte state comunitare declarând, în contextul în care Europa are pe cap probleme mai grave precum readucerea economiei Greciei pe linia de plutire şi recâştigarea încrederii pieţelor, că este pregătit să blocheze orice acord privind bugetul UE care nu convine intereselor britanice. Presa britanică scrie că, în replică, Germania va avertiza, Marea Britanie că va anula summitul european de luna viitoare pe tema bugetului comunitar dacă pre­mierul britanic respinge orice acord care nu prevede îngheţarea totală a cheltuielilor, scrie Financial Times. Cancelarul german Angela Merkel nu mai vede vreun rost în organizarea summitului privind cheltuielile UE pe şapte ani dacă votul va fi blocat de Marea Britanie, spun surse apropiate negocierilor. Berlinul încearcă să-l convingă pe Cameron să sprijine un compromis german care ar limita cheltuielile UE la 1% din PIB-ul european. Comisia Europeană a propus cheltuieli de peste 1.000 miliarde euro pentru perioada 2014-2020, echivalentul a 1,1% din PIB-ul Uniunii. “Cheltuielile nu pot să crească şi să crească şi iar să crească atunci când avem de luat decizii dificile în atâtea domenii. Dacă nu va fi o înţelegere bună pentru Marea Britanie, nu va fi niciun acord”, a declarat Cameron la reuniunea şefilor de state şi de guverne din UE de săptămâna trecută. Compromisul german are susţinerea a cel puţin şase state ale UE, printre care Olanda, Austria, Suedia şi Cehia şi este agreat de Italia şi Spania. Alte 15 ţări comunitare sprijină propunerea Comisiei, care ar asigura mai mulţi bani pentru îmbunătăţirea competitivităţii şi dezvoltării economice în regiunile sărace. Oficialii europeani sunt conştienţi că premierul britanic va fi privit la el în ţară ca un erou dacă blochează bugetul, dar avertizează că orice conflict diplomatic care va urma respingerii va produce pagube serioase deoarece va veni cu mai puţin de o lună înaintea summitului din decembrie în care se va dezbate construirea unei uniuni bancare. De altfel, diferenţele clare dintre agendele de discuţii ale Londrei şi ale celorlalte state europene de la summitul UE de săptămâna trecută l-au determinat pe ministrul finlandez pentru Europa să tragă concluzia că Marea Britanie a încercat voit să se îndepărteze de discuţii, notează CNBC. Integral in Ziarul Financiar.

Libanul stă pe un butoi cu pulbere. Tensiunea persistă în Liban, la trei zile după asasinarea şefului serviciilor de informaţii, o crimă pusă de Opoziţie pe seama Siriei. Violenţele care s-au declanşat duminică în capitala Beirut, dar şi în alte oraşe, după funeraliile lui Wissam al-Hassan s-au transformat în manifestaţii violente anti-guvernamentale. Mai multe persoane, printre care o fetiţă de nouă ani au murit în urma confruntărilor din nordul ţării, alţi oameni au fost răniţi la Beirut. Reşedinţa premierului Najib Mikati, pe care manifestanţii au vrut s-o ia cu asalt este încercuită de baricade şi forţe de ordine. Armata libaneză a anunţat că va restabili ordinea. Incidentele din Liban ilustrează încă o dată influenţa pe care continuă s-o exercite puternicul vecin sirian asupra ţării cedrului. Uciderea lui Wissam al-Hassan este actul cel mai destabilizator cu care se confruntă Libanul de când a fost asasinat fostul premier, Rafic Hariri, în 2005. Întrebarea care se pune este dacă moartea şefului serviciilor de informaţii libaneze-comparată cu un adevărat seism politic-este doar un act izolat sau dacă face parte dintr-o campanie orchestrată de Damasc, o capitală pe care mulţi libanezi o bănuie că vrea să exporte conflictul civil intern peste graniţă, într-un stat care până nu demult a fost şi el confruntat cu lupte interconfesionale similare. Analiştii occidentali tind să acrediteze această a doua ipoteză. Trebuit spus că cel ucis vineri într-un atentat la Beirut, Wissam el-Hassan, era considerat a fi inamicul numărul unu al Siriei, el reuşind de altfel recent să dejoace mai multe atentate. Şeful serviciilor de informaţii îşi clădise notorietatea conducând ancheta care a urmat asasinării fostului premier, Rafic Hariri, în 2005. Apoi, odată declanşat războiul civil din Siria, fostă putere tutelară în Liban din anii 70 până la începutul anilor 2000, el-Hassan încercase să contreze toate imixtiunile Damascului. În luna august, el descoperise planurile lui Michel Samaha, un apropiat de Damasc şi fost membru în Guvernul libanez, bănuit că vrea să comită atentate cu bombă, pentru a spori tensiunile interconfesionale din Liban. Samaha fusese arestat şi inculpat împreună cu doi militari sirieni. O umilinţă fără precedent pentru preşedintele Bashar al-Assad, care este aşadar bănuit că a comandat atentatul împotriva lui Wissam el-Hassan. Al-Assad mai avea oricum o poliţă de plătit şefului serviciilor de informaţii libaneze, un apropiat al familiei Hariri, care a fost primul care a arătat cu degetul serviciile siriene şi mişcarea Hezbollah în asasinarea fostului premier libanez, Rafic Hariri, acum şapte ani. Integral la RFI

Advertisements