Ştiri Europene – 27 Octombrie 2012 / Franţa: moral scăzut, Grecia: eterna evaziune fiscală

Posted on 27/10/2012 by

2


BERD a înrăutăţit de la 0,8% la 0,5% prognoza de creştere economică a României pentru acest an. Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a înrăutăţit prognoza de creştere economică a României pentru acest an de la 0,8%, cât estima în iulie, la 0,5%, motivele fiind criza euro, evoluţia agriculturii şi incertitudinea politică. Banca a îmbunătăţit uşor estimarea privind economia anul următor şi se aşteptă acum la o creştere de 1,9%, după ce în precedentul raport anticipa un avans de 1,8%. “Încetinirea din zona euro, declinul semnificativ al producţiei agricole şi incertitudinea politică sporită au avut un puternic impact de atenuare asupra creşterii României în acest an. În prezent, PIB este estimat să urce cu numai 0,5%, în pofida unui trimestru al doilea solid. Suportul financiar al FMI şi altor instituţii financiare internaţionale a asigurat o protecţie importantă, mai ales în lumina legăturilor financiare strânse ale ţării cu zona euro”, se arată în raportul BERD. Fondul Monetar Internaţional are proiecţii mai optimiste pentru România, atât referitor la acest an, de 0,9%, cât şi pentru anul următor, de 2,5%. Creşterea în regiunea în care activează BERD va încetini de la 4,6% anul trecut la 2,7% în acest an, urmată de o revenire uşoară, la 3,2%, anul următor, ca urmare a crizei din zona euro, care va continua să afecteze economiile ţărilor în Europa Centrală şi Ţările Baltice, Europa de Sud-Est, Europa de Est şi Caucaz, Turcia, Rusia şi Asia Centrală, dar şi Maroc, Tunisia, Egipt şi Iordania, ţări intrate mai recent sub mandatul băncii. În Europa Centrală şi în Europa de Sud-Est, regiune din care face parte şi România, cele mai multe state vor înregistra o creştere a PIB mai redusă decât se anticipa anterior, întrucât scenariul de bază pentru zona euro s-a înrăutăţit din nou, se arată în raport. Mai multe ţări din regiune vor înregistra contracţie economică în acest an, Serbia cu 0,7%, Ungaria cu 1,5%, Croaţia cu 1,9% şi Slovenia cu 2,5%. BERD a menţinut estimarea de creştere în acest an pentru Bulgaria la 1,2%, în timp ce pentru Polonia a înrăutăţit prognoza de la 2,9% la 2,5%. ZF

Fostul premier italian, Silvio Berlusconi, condamnat la patru ani de închisoare. Un tribunal italian l-a condamnat vineri pe fostul prim-ministru Silvio Berlusconi la patru ani de închisoare pentru fraudă fiscală, relatează Reuters. Condamnarea în dosarul trustului Mediaset, deţinut de fostul premier italian, nu este una definitivă. Sentinţa de patru ani de închisoare în cazul fostului premier italian Silvio Berlusconi a fost redusă la un an, dat fiind că beneficiază de prescriere pentru o parte din infracţiuni, informează AFP. Berlusconi are dreptul să facă apel de două ori înainte ca o sentinţă definitivă să fie dată, iar până atunci nu va trebui să execute nicio zi de carceră. Instanţa a decis ca Berlusconi şi ceilalţi inculpaţi în dosar să plătească autorităţilor fiscale italiene 10 milioane de euro. În acest dosar, procurorii au cerut o pedeapsă de trei ani şi opt luni. Acuzaţia din dosar se referă la achiziţia de către grupul mediatic Mediaset a unor drepturi de difuzare pentru nişte filme şi emisiuni televizate. Mediaset ar fi majorat artificial drepturile de difuzare şi, cu ajutorul unor societăţi offshore, a reuşit să reducă cotele de plată a impozitelor impuse de statul italian. Reuters relatează că în perioada 1994-1999 holding-ul lui Berlusconi, Fininvest, a cumpărat, prin intermediul unor offshore-uri, de la companii americane drepturi de difuzare a unor producţii cinematografice şi de televiziune în valoare de 470 de milioane de euro. Condamnarea vine la două zile după ce Berlusconi a confirmat că nu va intra în cursă electorală de anul viitor ca lider al Partidului Poporul Libertăţii (PdL). Acţiunile Mediaset au scăzut cu 3% după ce judecătorii şi-au anunţat decizia. Adevarul

Un nou stat pe harta Europei: Se nasc deja tensiuni militare. Patru parlamentari catalani au cerut Comisiei Europene să-i pună în vedere Spaniei că nu poate utiliza forţa militară pentru a opri Catalonia să se separe. Deputaţii – Maria Badia (centru-stânga), Ana Miranda şi Raul Romeva i Rueda (verzi) şi Ramon Tremosa (liberal) – au trimis pe 22 octombrie o scrisoare comisarului european pentru justiţie, Viviane Reding, scrie EUOBSERVER. În scrisoare se spune: “Vă scriem pentru a vă transmite îngrijorarea noastră profundă cu privire la o serie de ameninţări cu utilizarea forţei militare împotriva populaţiei catalane … În aceste circumstanţe, Uniunea Europeană ar trebui să intervină preventiv pentru a garanta că deznodământul conflictului catalan va fi rezolvat într-o manieră paşnică şi democratică.”Se mai scrie că politicienii din partidul de centru-dreapta, Partidul Popular, al premierului Mariano Rajoy, au vorbit despre articolul 8 din constituţia Spaniei, care stipulează că armata poate fi folosită pentru apărarea suveranităţii ţării.Se scrie de asemenea, că Comisia ar trebui “Să facă o declaraţie publică prin care să insiste asupra retragerii din dezbaterea publică a oricărei ameninţări militare sau cu folosirea forţei, ca modalitate de rezolvare a acestui conflict politic.” La Madrid, scrisoarea a fost ridiculizată. Rosa Diez, de la Partidul Uniunii, Progresului şi Democraţiei, de centru, a calificat-o drept o “insultă” la adresa democraţiei spaniole. Liderul Partidului Socialist din opoziţie, Alfredo Perez Rubalcaba, a declarat că “nu are nicio legătură cu realitatea”. Dar, pe de altă parte, parlamentarul de centru-dreapta Alejo Vidal-Quadras a declarat în urmă cu două săptămâni la un post de televiziune spaniol: “Ei [Guvernul] ar trebui să discute cu un general al Gărzii Civile … Guvernul ar trebui să se gândească să intervină în această regiune rebelă, dacă ei vor continua.” Garda Civilă, o forţă de jandarmerie, este încă privită cu suspiciune, deoarece a încercat în 1981 să dea o lovitură de stat. Apelul parlamentarilor către Reding vine în ajunul alegerilor din Catalonia, programate pentru noiembrie. Liderul catalan, Artur Mas i Gavarro, a declarat că în cazul în care va câştiga, va organiza în 2014 un referendum cu privire la secesiune. Ca un indiciu privind mersul lucrurilor, luna trecută, la Barcelona, un milion de catalani s-au adunat în stradă pentru a cere independenţa. Integral in Capital.

Franţa: moral scăzut, reforme ambiţioase. Un sondaj recent relevă faptul că moralul francezilor nu este tocmai ridicat. Aceste sondaje nu sunt total “inocente” pentru că ele testează şi comportamentul francezilor în materie de consum.  Deseori aceste sondaje sunt legate de principalele perioade comerciale ale anului. Cum se apropie sărbătorile de iarnă, moment comercial prin excelenţă, cei care sunt interesaţi să vîndă milioane de produse vor să ştie din timp dacă moralul consumatorilor este ridicat sau scăzut. Pentru că atunci cînd oamenii sunt deprimaţi şi se tem de viitor, cum este cazul acum în Franţa, şi apetitul pentru cheltuieli scade. Sau mai bine zis oamenii se gîndesc de două ori înainte de da banii pe nimicuri, sau, altfel spuns, înainte de a exagera cu cadourile. Deci, pentru a reveni la sondajul respectiv, francezii par să fie din ce în ce mai pesimişti cînd se gîndesc la viitor şi consideră că în prezent este mai înţelept să facă economii decît să se lase atraşi în cheltuieli excesive. Pe graficul tonusului moral din acest an, acest moment este cel mai scăzut din februarie încoace. Comentatorii consideră că şi conetxtul politic favorizează această stare de îndoială, într-un moment cînd noua putere socialistă şi-a pierdut serios cota de popularitate. Bugetul pe anul 2013 se anunţă sun semnul creşterii impozitelor iar reformele structurale nu par să fi fost abordate cu curaj de François Hollande şi guvernul condus de Jean-Marc Ayrault. Francezii mai ştiu un lucru, şi anule că reformele, chiar atunci cînd sunt lansate şi recunoscute va fiind esenţiale, nu duc imediat la o ameliorare a condiţiilor de viaţă…Franţa mai este confruntată în prezent cu spectrul unor concedieri masive. Grupul PSA Peugeot-Citröen confirmă desfiinţarea a 8000 de posturi, dintre care 3000 în nordul Parisului, regiune deja marcată de dificultăţi, şi 1400 în oraşul Rennes. De altfel săptămîna aceasta este considerată de experţi ca fiind una “neagră” pentru industria automobilului în Europa întrucît şi Ford a anunţat închiderea a trei uzine iar grupul Fiat pare să se îndrepte spre sacrificii de aceeaşi natură. In acest context guvernul doreşte să lanseze competitivitatea franceză, prin măsuri care au provocat pînă acum dezbateri şi polemici. Opinia generală este că în Franţa fiscalitatea excesivă afectează competitivitatea. François Hollande consideră însă că nu numai costul ridicat al muncii frînează elanul industriei franceze, ci şi faptul că Franţa inventează şi inovează mai puţin decît alte ţări dezvoltate, că sectorul cercetării nu mai este foarte performat, ca să nu mai vorbim de unele chestiuni de strategie. Anul trecut balanţa comercială franceză a atins undeficit record de 73 de miliarde de franci. Pentru a redresa situaţai francezii încearcă să se inspire din modelul german, iar guverbul socialist mizează mult pe o nouă structură, Banca Publică de Investiţii, destinată să finanţeze intreprinderile mici şi mijlocii. RFI

Grecia: eterna luptă cu evaziunea fiscală. Statul elen întâmpină în continuare dificultăţi în combaterea evaziunii fiscale şi a corupţiei. Vara trecută fiscul avea de încasat suma-record de 45 de miliarde de euro. Cei mai mari datornici au de plătit însumat 13 miliarde de euro, din care statul abia a reuşit să recupereze 19 milioane. În ultimii ani s-au înregistrat totuşi câteva progrese. Administraţia fiscală s-a dotat cu mijloace de lucru digitale iar în intervalul 2010-2012 a eliberat amenzi în valoare de 12 miliarde de euro. Zeci de personalităţi şi chiar un fost ministru au fost arestate şi închise pentru neplata datoriilor către fisc sau pentru corupţie. Cu câţiva ani în urmă, aşa ceva ar fi fost inimaginabil. Între timp însă, şi Garda Financiară se vede atrasă în cercul vicios format din datorii şi recesiune, afirmă expertul fiscal şi consilier al Uniunii Comerciale Elene, Antonis Muzakis. Dat fiind că Grecia se află de cinci ani neîntrerupt în gravă recesiune, şi încasările la buget s-au diminuat considerabil. “Începând din 2008, majoritatea firmelor înregistrează reduceri ale cifrei de afaceri sau chiar pierderi. Acesta este motivul pentru care nu mai pot achita datoriile fiscale acumulate”, afirmă Muzakis. În plus, impozitele au crescut în ultimii ani mai ales în cazul firmelor mici. “Cine se vede pus să aleagă între a-şi plăti taxele sau a-şi hrăni familia, alege foarte rar să-şi achite obligaţiile faţă de stat”, a explicat expertul. O privire aruncată pe lista celor mai mari datornici către stat confirmă că mulţi dintre debitori sunt foste întreprinderi de succes care şi-au declarat între timp falimentul. Aparent nu se poate recupera mai nimic de la ele. Pe de altă parte, recesiunea nu poate fi singura explicaţie pentru stagnarea colectării impozitelor, fiindcă nici înainte de criză lucrurile nu funcţionau perfect la fisc. Muzakis este de părere că motivele stării actuale sunt multiple, de la carenţe de organizare, structuri învechite şi până la lipsa personalului în posturi administrative importante.[…] În prezent circulă mai multe liste cu nume sau numere de conturi ale unor prezumtivi evazionişti fiscali, aşa-numite “liste ale ruşinii”. Aşa de pildă există o listă a cetăţenilor care deţin conturi în Elveţia, pe care fostul ministru de Finanţe, Ghiorgos Papakonstantinu ar fi primit-o în 2010 de la fostul său omolog francez Christine Lagarde, actualmente şefă a FMI. O altă listă cuprinde mai bine de 30 de politicieni bănuiţi că s-au îmbogăţit pe căi ilicite. Circulă de asemenea liste cu datele bancare ale unor magnaţi greci care, ca urmare a crizei, şi-au investit miliardele în afaceri imobiliare la Londra. Integral la Deutsche Welle