În Europa: 21 Decembrie 2011 – “BCE se joaca cu focul”

Posted on 21/12/2011 by

2


Titluri: Fitch taie ratingul UniCredit; Dilema sârbă a lui Merkel; Întâlnire ‘privată’ Sarkozy-Schroeder în plină criză a zonei euro; Operaţiune istorică a Băncii Centrale Europene; Ungaria, trasă de urechi de Barroso; Grecia ar putea deveni unul dintre marii producători de aur din Europa.

Fitch taie ratingul UniCredit – cea mai mare banca din Italia – şi ameninţă că urmează şi alţi giganţi bancari din Europa. Fitch a retrogradat cu o treaptă ratingul UniCredit, cea mai mare bancă italiană, de la “A” la “A-“, şi a menţinut perspectiva negativă atribuită calificativului, ameninţând totodată să coboare notele altor instituţii financiare din zona euro, îndeosebi Italia, Spania şi Franţa, transmite Reuters. Fitch a modificat săptămâna trecută perspectiva ratingului AAA al Franţei la negativă şi a arătat că ar putea coborî calificativele pentru şase ţări din zona euro, inclusiv cel al Italiei, care a fost pus sub supraveghere. “Retrogradarea reflectă dificultăţile din piaţă, dar şi operaţionale, cu care se confruntă băncile din întreaga lume, în special în Europa”, se arată în comunicatul transmis marţi seară de Fitch privind ratingul UniCredit. Ratingul UniCredit pentru datorii pe termen lung a fost redus la “A-“, iar ratingul pe termen scurt a fost coborât de la “F1” la “F2”, ambele calificative fiind menţinute sub supraveghere cu posibilitate de retrogradare. UniCredit a arătat, într-un comunicat, că ratingul a fost revizuit de Fitch în linie cu reevaluarea mai multor bănci europene, iar posibilitatea unei noi retrogradări este determinată în principal de analiza ratingurilor suverane, respectiv plasarea ratingului Italiei sub supraveghere cu posibilitate de coborâre. Fitch a retrogradat vineri cinci mari bănci europene, inclusiv BNP Paribas şi Deutsche Bank. Ziarul Financiar.

Dilema sârbă a lui Merkel. Candidatura Serbiei, cel mai important actor din regiunea de criză a Europei, nu este bine-venită. Vizita cancelarului german, Angela Merkel, în Kosovo îndreaptă atenţia opiniei publice spre regiunea de criză a Balcanilor. Germania a avut o contribuţie decisivă pentru decizia Consiliului European de a nu-i acorda, pentru moment, Serbiei statutul de ţară candidată la aderare. Este timpul ca Berlinul să-şi modifice poziţia. În umbra crizei datoriilor cu care se confruntă zona euro, Bruxelles-ul a oferit o imagine de un simbolism macabru. Liderii europeni au semnat cu toţii, în cadrul unei ceremonii cu fast,Tratatul de aderare la Uniunea Europeană a Croaţiei. În schimb, aceiaşi lideri au ignorat un alt stat – care vrea să intre în UE – din Balcani. Candidatura Serbiei, cel mai important actor din regiunea de criză a Europei, nu este bine-venită. Acesta este rezultatul veto-ului exercitat, în primul rând, de guvernul de la Berlin, care a închis astfel Executivului proeuropean condus de premierul Boris Tadici poarta Uniunii Europene. Motivul acestui refuz? Partea germană bănuieşte conducerea de la Belgrad că sprijină revoltele naţionaliştilor din nordul fostei provincii sârbe Kosovo. În schimburile de focuri recente din zonă au fost răniţi membri germani şi austrieci ai trupelor NATO (KFOR). Cancelarul Angela Merkel a răspuns acestei probleme cu o vizită demonstrativă în tabăra militară germană din Kosovo.Adevarul

Întâlnire ‘privată’ Sarkozy-Schroeder în plină criză a zonei euro. Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a discutat marţi seară timp de aproximativ trei sfeturi de oră cu fostul cancelar social-democrat al Germaniei Gerhard Schroeder, informează AFP. Palatul Elysee a refuzat orice comentariu în legătură cu această întâlnire ‘privată’ ce intervine după mai multe tentative franco-germane care nu au permis până în prezent scoatere zonei euro din turbulenţa financiară provocată de criza datoriei Greciei. După declanşarea acestei crize, predecesorul creştin-democratei Angela Merkel a fost în mod frecvent dat ca exemplu de Nicolas Sarkozy ca liderul german care a adoptat măsurile de austeritate ce au permis relansarea economiei germane, cu care şeful statului francez doreşte în prezent să-şi consolideze ‘convergenţa’. Politica promovată de Gerhard Schroeder l-a costat înfrângerea electorală din 2005, după şapte ani petrecuţi în fruntea guvernului german.Agerpres

Operaţiune istorică a Băncii Centrale Europene. Banca Centrală Europeană (BCE) lansează miercuri cea mai mare acţiune de salvare din istoria instituţiei. Băncile europene vor putea împrumuta bani la dobânzi preferenţiale pe termen de trei ani, fără nicio limită superioară a sumei. Politicienii speră ca băncile să cumpere la rândul lor obligaţiuni de stat cu aceşti bani. Criticii avertizează însă că planul ar fi un joc periculos cu focul. Ultimul raport al BCE pe tema situaţiei financiare nu prevesteşte deloc lucruri bune. Tensiunile de pe pieţele financiare ar fi atât de mari, în prezent, cum nu au mai fost de la căderea Lehman Brothers încoace. Cert e că 2012 nu se anunţă un an uşor pentru bănci. A confirmat-o şi noul guvernator al BCE, italianul Mario Draghi, în faţa Parlamentului European. Anul viitor, instituţiile financiare europene trebuie să ramburseze datorii de 725 de miliarde de euro şi pentru a face asta au nevoie de noi împrumuturi. În condiţiile în care pieţele nu mai vor să finanţeze bănci, ultima speranţă de evitare a unui colaps financiar masiv este noul program al BCE. Băncile vor putea împrumuta la o dobândă de 1% câţi bani doresc, pe un termen de trei ani. Unii experţi sunt de părere că băncile îşi vor asigura finanţare de mai multe sute de miliarde pe această cale, având în vedere condiţiile favorabile de împrumut. Criticii acestui plan avertizează că Mario Draghi încalcă statutul BCE operând, de fapt, o finanţare statală acoperită. În plus, economiştii avertizează asupra riscurilor inflaţioniste pronunţate. RFI

Ungaria, trasă de urechi de Barroso. Se pare că asistăm la o nouă rundă în  meciul dintre Uniunea Europeană și premierul maghiar Viktor Orban. După ce iniţial a refuzat aderarea la pactul de stabilitate bugetară, mai apoi a condiționat aderarea de votul Parlamentului, acum în cursul negocierilor preliminare de la Budapesta cu FMI și Comisia Europeană pentru un nou credit a înaintat Parlamentului un proiect de lege, care în opinia Băncii Centrale Europene lezează grav independența Băncii naționale. Ca răspuns, comisarul european Olli Rehn a decis să întrerupă negocierile. În presa ungară a filtrat scrisoarea președintelui Jose Manuel Baroso, în care acesta îl ”sfătuiește cu cea mai mare insistență” pe premierul ungar să amâne ratificarea a două legi organice, una din ele fiind tocmai cea referitoare la Banca națională.  Totodată, îi atrage atenția lui Viktor Orban că – în ciuda retoricii sale din ultima vreme – dificultățile actuale ale economiei ungare sunt efectul primordial al deciziilor și măsurilor interne, deși nu neagă impactul turbulențelor din zona euro. Epistola lui Barroso este interpretată de presă, analiști și opoziție ca un fel de ultimatum adresat premierului ungar, la care se adaugă cele trei condiții preliminare expuse de delegația FMI-UE, filtrate de asemenea în presă, și anume: prezervarea independenței Băncii naționale,retragerea proiectului de lege vizând naționalizarea pensiilor private obligatorii și – nu în ultimul rând -, creditul oferit este unul stand by și nu unul de ipprecauție. Ori acest din urmă credit implică condiții și controale perioadice severe.RFI

Grecia ar putea deveni unul dintre marii producători de aur din Europa. Producătorul canadian de aur Eldorado Gold a anunţat că intenţionează să investească 1,3 miliarde euro pentru a dezvolta două mine în nordul Greciei. Când vor ajunge la capacitatea maximă de producţie, exploatările vor face din Grecia unul dintre cei mai mari producători de aur din Europa. Cele două mine vor produce aproximativ 350.000 uncii de aur anual când vor fi exploatate la capacitate maximă, în 2015, scrie Financial Times. Eldorado a oferit detalii despre acest proiect după ce a convenit să achiziţioneze European Goldfields, actualul titular al contractului de concesiune pentru minele Olympias şi Skouries din regiunea Halkidiki şi care a efectuat lucrări de pregătire la ambele mine. “Aceasta este o oportunitate care va arăta dacă o companie minieră internaţională, cu acţionari instituţionali importanţi, îşi va putea desfăşura activitatea în Grecia”, spune Paul Wright, preşedintele şi directorul executiv al Eldorado. European Goldfields deţine în România pachetul majoritar de acţiuni la Deva Gold, companie care dezvoltă proiectul minier de la Certej. Compania canadiană deţine 80% din titlurile Deva Gold pritr-o firmă înregistrată în Barbados. Investiţia realizată de Eldorado în Grecia, dacă este implementată în totalitate, va fi cea mai mare investiţie a unei companii străine de mai bine de un deceniu, spun analiştii.European Goldfields, companie canadiană de mici dimensiuni care are acţionari din Grecia şi din Qatar, a obţinut permisiunea de a începe lucrările în regiunea Halkidiki după cinci ani de întârzieri. Politica anterioară a guvernului a acordat prioritate dezvoltării turistice, nu exploatărilor miniere. Dar deteriorarea economiei Greciei, care se află în cel de-al cincilea an de recesiune, i-a obligat pe politicieni să-şi revizuiască priorităţile. Proiectele de la Halkidiki vor crea 1.800 de locuri de muncă într-o regiune în care rata şomajului este de aproape 20%. Wright a anunţat că Eldorado va finanţa proiectul dintr-o rezervă proprie de lichidităţi de 400 milioane de dolari care va acoperi costurile iniţiale.Ziarul Financiar.

Advertisements
Posted in: Uncategorized