Ştiri Europene – 9 februarie / “spre un nou război al Malvinelor? ”

Prăbuşirea companiei aeriene Malev îi costă pe ungari 3,4 miliarde de euro. Intrarea operatorului naţuional de transport aerian Malev în lichidare ar putea costa guvernul ungar aproximativ 1.000 miliarde de forinţi (3,4 miliarde euro), din cauza unui contract încheiat cu aeroportul din Budapesta, a declarat un oficial guvernamental, citat de Portfolio. Contractul dintre guvern şi operatorul aeroportului, compania Budapest Airport, prevede că în cazul lichidării Malev statul va fi obligat să acopere 90% din datoria cu prioritate la plată a Malev şi 97% din contribuţiile de capital ale acţionarului majoritar al Budapest Airport, compania germană Hochtief. Datoria Malev care intră sub incidenţa contractului se ridică la 464 miliarde de forinţi, iar statul ar mai trebui să plătească 60 de miliarde de forinţi pentru acţiuni şi 390 de miliarde de forinţi pentru dreptul Budapest Airport de administrare a activelor pe 75 de ani. Anterior, costul pentru guvernul de la Budapesta era estimat la jumătate faţă de suma actuală. Malev este cel mai important partener al aeroportului internaţional din Budapesta, generând circa 40% din cifra de afaceri. Comisia Europeană a decis însă în ianuarie că Malev trebuie să returneze statului circa 100 de miliarde de forinţi (338 milioane euro), considerate ajutoare ilegale, iar Curtea Europenă de Justiţie a interzis guvernului de la Budapesta să acorde alte ajutoare companiei. Ziarul Financiar

Compromisurile cancelarului Merkel. L-a primit cu onoruri pe dictatorul kazah, face campanie electorală pentru Sarkozy şi ignoră libertatea şubredă din Rusia. Sunt compromisuri pe care cancelarul Merkel le-a calculat exact. Torturarea deţinuţilor politici, intimidarea jurnaliştilor, încălcarea libertăţii religioase a propriilor cetăţeni, fraudarea alegerilor, încurajarea cultului personalităţii. Sunt doar câteva dintre criticile care îi sunt aduse lui ­Nursultan Nazarbaiev, care conduce Kazahstanul de mai bine de 20 de ani. Jurnaliştii germani de la „Der Spiegel” amintesc că în 2010, când universitatea din Astana a primit numele lui, preşedintele kazah a declarat cu modestie prefăcută „că nu a fost ideea lui, ci că aşa vrea poporul”. N-a refuzat nici titlul de „conducător al naţiunii” pe care i l-a dat la împlinirea a 70 de ani Parlamentul ţării.  Documente ale Ministerului Afacerilor Externe de la Berlin, citate de revistă, notează că Nursultan Nazarbaiev „conduce ţara cu mână de fier”, că „încalcă drepturile şi libertăţile democratice” şi că tolerează „corupţia şi intervenţia politicului în Justiţie”. Cancelarul german a reuşit să facă ww de toate aceste lucruri şi l-a primit cu toate onorurile pe preşedintele kazah Nazarbaiev, la Berlin. Agenda acestuia din urmă a inclus o conferinţă de presă comună cu Merkel, o întrevedere cu preşedintele Christian Wulff, o alta cu fostul ministru de Externe Hans-Dietrich Genscher – printre primii politicieni care au vizitat Kazahstanul în 1991, după proclamarea independenţei de URSS – şi oportunităţi de imagine pentru jurnalişti. Toleranţa cancelarului german este însă bine calculată, scrie presa germană. Adevarul international. Adevarul International.

Spre al doilea “război al Malvinelor”? Preşedintele Argentinei, Cristina Fernandez Kirchner, a anunţat cu o zi în urmă că va face apel la ONU să oprească „militarizarea” insulelor Falkland de către Marea Britanie, escaladând astfel tensiunile care se acumulează înaintea aniversării a 30 de ani de la „răboiul Malvinelor”, cum numesc argentinienii arhipelagul. Adevăata miză este însă petrolul extras din platoul continental. Anunţul a fost făcut de Kirchner într-un discurs ţinut în faţa veteranilor războiului de acum 30 de ani şi reprezintă ultima dintre provocările lansate recent de argentinieni pentru a recuceri insulele. Kirchner a acuzat desfăşurarea distrugătorului HMS Dauntless în regiune, una dintre cele mai puternice şi mai moderne nave de război ale marinei britanice, care dispune de capacităţi de luptă antiaeriană şi antisubmarin superioară aproape oricărei alte nave din lume, precum şi prezenţa prinţului William (ducele de Cambridge) în arhipelag pentru un stagiu de şase săptămâni în calitate de pilot de elicopter. „Nu putem interpreta în niciun alt fel decât ca pe un act al unei puteri coloniale desfăşurarea unui distrugător ultramodern care să îl însoţească pe moşenitorul tronului”, a afirmat Cristina Kirchner. Preşedintele argentinian a reuşit, cel puţin parţial, să transforme pretenţiile argentiene asupra insulelor dintr-o afacere bilaterală între Argentina şi Marea Britanie într-o chestiune de interes sud-american îmbrăcând-o în haina luptei anti-coloniale, deşi Argentina, ca stat, nu a deţinut niciodată insulele. Kirchner a făcut apel la sentimentele anti-anglo-saxone ale partenerilor ei de stânga sud-americani şi, deşi ea însăşi a exclus varianta războiului declarând că favorizează „dialogul şi diplomaţia”, alţi lideri sud-americani precum Hugo Chavez s-au declarat gata să-şi trimită trupele să lupte împotriva britanicilor. Acum Kirchner încearcă să transforme criza într-una globală cu toate că ea însăşi a creat-o când a convins ceilalţi lideri sud-americani să participe la blocada economică a insulelor prin interzicerea vaselor din Falkland să acosteze în porturile sud-americane şi la o blocadă aeriană. Romania Libera.

Olanda despre raportul pe justiţie: Un pas înainte pentru România, dar vrem mai multe rezultate. Ministrul olandez al Afacerilor Europene, Ben Knapen, a declarat pentru RFI că raportul MCV indică “progrese vizibile în ambele ţări, în special în România”, dar guvernul de la Haga aşteaptă două astfel de raporte consecutive care să arate “progrese sustenabile şi ireversibile în combaterea corupţiei şi a crimei organizate”. Ben Knapen a mai precizat că autorităţile de la Haga vor analiza cu atenţie raportul MCV publicat astăzi de Comisia Europeană. “Progresele sunt vizibile în ambele ţări (România şi Bulgaria), mai ales în România. Este un pas înainte, dar mai trebuie făcute multe”, afirmă ministrul olandez al Afacerilor Europene. Potrivit declaraţiei remise RFI, raportul MCV indică îmbunătăţiri în privinţa corupţiei la nivel înalt şi a legislaţiei privind numirile la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Comisia Europeană arată însă că e nevoie de mai multe rezultate în combaterea corupţiei în cazuri de achiziţii publice, mai subliniază ministrul olandez. Executivul de la Haga va trimite curând ambele rapoarte MCV în parlament, mai spune Knapen. Pentru ca aderarea României la Schengen să aibă loc, precizează el, Olanda aşteaptă două rapoarte consecutive pozitive, care să indice progrese sustenabile şi ireversibile în combaterea corupţiei şi a crimei organizate. Vom vedea dacă e cazul, după raportul CE din luna iulie, conchide Ben Knapen.EVZ.

Mişcarea anti-Putin – puternică, dar dezbinată. Mişcarea anti-Putin din Rusia a reuşit să se mobilizeze din nou. La fel au făcut însă şi susţinătorii celui care va candida din nou la şefia Kremlinului. La Moscova, se anunţă un februarie fierbinte, susţine în comentariul său Ingo Mannteufel. Îngrijorările organizatorilor protestelor anti-Putin au fost nefondate. Nemulţumirile faţă de falsificarea alegerilor pentru Duma de Stat şi plănuita revenire la Kremlin a lui Putin au rămas destul de mari pentru a genera demonstraţii masive în capitala Rusiei. Nici temperaturile foarte scăzute nu au reuşit să-i împiedice pe zecile de mii de protestatari să iasă pe străzi la Moscova şi să ocupe Piaţa Bolotnaia, acelaşi loc unde pe 10 decembrie 2011 şi-a arătat faţa noua societate civilă a Rusiei. La o observare mai atentă reiese însă că protestatarii ruşi au o singură doleanţă comună: organizarea de alegeri libere şi respingerea unui nou mandat de preşedinte pentru Vladimir Putin. Părerile sunt însă extrem de împărţite cu privire la alte chestiuni politice. Mişcării anti-Putin nu-i lipseşte doar un candidat comun. Printre manifestanţi se regăsesc o multitudine de ideologii politice: forţe liberale şi social-democrate după model occidental, naţionalişti ruşi xenofobi şi comunişti radicali. Momentan este greu de imaginat cum ar putea aceste grupări atât de diferite să cadă de acord în legătură cu o nouă conducere a ţării şi cu reformarea sistemului politic rus. Asta dacă vor avea succes să-l împiedice pe Putin să revină la Kremlin.Integral in Deutsche Welle

Exporturile franceze, temă electorală spinoasă. În Franţa, problema exporturilor se impune ca un subiect principal în dezbaterea electorală pe fondul alegerilor prezidenţiale din aprilie-mai. Asta întrucât Franţa a înregistrat anul trecut un deficit comercial record. 70 de miliarde de euro este deficitul comercial francez pe anul 2011, cifră greu de digerat pentru Franţa, cu atât mai mult cu cât Germania a înregistrat anul trecut un excedent de 160 de miliarde de euro. De ce Germania exporta cu brio, iar Franţa pierde teren la export? Iată o întrebare cu multiple faţete. Franţa pierde de fapt teren la capitolul exporturilor de zece ani, deşi unele dintre sectoarele sale continuă să meargă bine şi chiar foarte bine, cum ar fi cel agro-alimentar, industria aeronautică şi industria de lux. În anul 2000, Franţa număra 130.000 de societăţi cu activitatea axată pe export, dar astăzi numărul lor este mai mic, doar 117.000. Din nou, francezii se compară cu germanii pentru a înţelege ce s-a întâmplat, iar raspunsurile sunt relativ clare: modelul adoptat în urmă cu peste un deceniu de germani a fost bazat pe menţinerea industriei şi pe export, în timp ce francezii s-au concentrat pe terţiar şi pe consumul intern. Franţa a fost depăşită deci la nivel de competitivitate şi inovaţie. Franţa consacră doar 2,2% din Produsul ei Intern Brut pentru cercetare, în timp ce Germania consacră 2,8%. Nu întâmplător deci, mai toţi candidaţii la alegerile prezidenţiale franceze avansează propuneri şi soluţii în vederea stimulării exportului, ceea ce trece prin sprijinirea întreprinderilor mici şi mijlocii. Integral in RFI

Tagged: În Europa, Europa 2012, Mass-media, UE, UK - Anglia

Posted in: 2012 - Europa, 2012 - Global, În Europa, Mass-media, UK - Anglia