Ştiri Europene – 13 Septembrie 2012 / Europa spre o noua etapa

Posted on 13/09/2012 by

3


Preşedintele CE José Manuel Barroso a ghidat primul pas al Europei spre o uniune bancară, iar fondul de salvare al zonei euro a trecut ultimul hop, Germania. Într-un moment în care Europa măcinată de criză este criticată pentru lipsa de decizie şi de leadership, preşedintele Comisiei Europene José Manuel Barroso a apărut în faţa parlamentarilor europeni ca un adevărat preşedinte al Europei, expunând după modelul preşedinţilor americani un discurs despre starea UE în care a schiţat imaginea viitorului Uniunii, o federaţie democrată de state naţionale, şi a prezentat primul pas spre realizarea unei uniuni bancare. În Germania, printr-o decizie mult aşteptată de pieţe şi politicieni, Curtea Consti­tuţională a dat undă verde ratificării fondului perma­nent de salvare al zonei euro şi a pactului fiscal de către cea mai mare eco­nomie euro­peană, cimen­tând astfel rolul cheie pe care Berlinul îl va avea în protejarea şi viitorul zonei euro. “Mesajul meu către voi este că Europa are nevoie de o nouă direcţie, iar această direcţie nu se poate baza pe idei vechi. Europa are nevoie de un nou mod de gândire şi putem porni de la a înceta să încercăm să răspundem la întrebările despre viitor cu uneltele tre­cutului”, a spus Barroso în faţa a 754 repre­zentanţi ai Parlamentului Euro­pean. Viitorul UE stă, în viziunea preşe-dintelui CE, într-o federaţie democrată, însă pentru aceasta trebuie modificate tratatele astfel încât uniunea monetară să se dezvolte complet. “Va trebui să mergem spre o federaţie de state naţionale. Acesta este orizontul nostru politic. Pentru crearea acestei federaţii va fi nevoie, în cele din urmă, de un nou tratat”, a spus Barroso. Mai mulţi lideri politici europeni, printre care cancelarul german Angela Merkel, au cerut modificarea tratatului de la Lisabona, pas necesar pentru o integrare mai rapidă şi stabilitate mai mare în zona euro, notează Thomson Reuters. Şeful executivului european a subliniat nevoia Europei de a finaliza construcţia pieţei unice, de a-şi reduce dependenţa energetică şi a se orienta spre energie verde, de a promova competitivitatea în sectoare precum energia, transportul şi telecomu­nicaţiile, de a sprijini educaţia, cercetarea, ştiinţa, inovaţia şi de a crea o piaţă europeană a muncii pentru a facilita accesul la locurile de muncă la nivelul UE. Integral in Ziarul Financiar.

EXITPOLL Liberalii devansează laburiştii la alegerile legislative din Olanda. Liberalii pro-europeni au devansat cu puţin laburiştii la legislativele de miercuri din Olanda, considerate ca fiind un barometru al sentimentului anti-european al ţării, conform primelor rezultate ale exitpoll-urilor, în timp ce extrema dreaptă este în cădere liberă, relatează AFP. Sondajele creditează liberalii premierului în exerciţiu Mark Rutte cu 41 de locuri de deputaţi din 150, laburiştii lui Diederik Samsom cu 40 de locuri şi pe socialişti (stânga “dură”) cu 15 locuri. Eurofob şi susţinător al ieşirii ţării din zona euro şi UE, partidul de extremă dreapta al lui Geert Wilders a pierdut aproape jumătate din locurile sale în camera inferioară a parlamentului. Acesta este creditat cu 13 locuri, faţă de 24 obţinute la legislativele din 2010. Liberalii susţin menţinerea deficitului public sub pragul de 3 la sută începând cu 2013, aşa cum solicită Bruxelles, prin intermediul unui vast program de reduceri bugetare, în timp ce laburiştii preferă să investească în relansarea economiei. În pofida acestor diferenţe de poziţie faţă de austeritate, analiştii consideră că cele două partide se vor asocia pentru a forma coloana vertebrală a unui guvern de coaliţie favorabil Uniunii Europene. Integral in Adevarul.

Euro-rebeliunea s-a-ncheiat. Curtea Constituţională a Republicii Federale Germania, din Karlsruhe, a pronunţat o sentinţă istorică în favoarea umbrelei de salvare a monedei euro (ESM), obligînd însă guvernul să aibă avizul parlamentului în cazul depăşirii volumului de 190 de miliarde. Reacţii de uşurare atît din partea clasei politice cît şi din partea unora care au cerut verdictul Curţii. Preşedintele Curţii Constituţionale a respins plîngerea deputatului creştin-social, Peter Gauweiler, a partidului post-comunist, Partidul Stîngii, a unui grup de economişti şi a asociaţei intitulate „Mai multă democraţie“ (susţinută de circa 37.000 de cetăţeni), care au încercat să blocheze participarea Germaniei la aşa numita „umbrelă de salvare“ a monedei euro (ESM). Prin sentinţa pronunţată, Curtea de la Karlsruhe admite participarea Germaniei, însă cu anumite rezerve. Guvernul este obligat să aibă aprobarea parlamentului în cazul că va fi necesară depăşirea sumei de 190 de miliarde ce revin Germaniei pentru finanţarea „umbrelei de salvare“. Totodată, sentinţa obligă guvernul federal să informeze integral pe cele două camere ale parlamentului (Bundestag-ul şi Bundesrat-ul) despre măsurile de sprijinire preconizate. Germania s-a angajat să contribuie cu 27 la sută la suma întreagă de sprijinire a ţărilor cu dificultăţi financiare. Această sumă se ridică la 700 de miliarde euro. Cele 17 ţări din zona euro vor plăti 80 de miliarde. Restul de 620 de miliarde constituie garanţii de stat. Sentinţa mai dă lumină verde şi pentru ratificarea pactului fiscal. Acesta prevede limitarea datoriilor de stat şi introducerea unui plafon obligatoriu pentru ţările Uniunii Europene. Germania a fost singura ţară care pînă acum nu a ratificat mecanismul european de stabilitate (ESM). Acum preşedintele federal, Joachim Gauck, poate semna reglementările votate în Bundestag care urmează apoi să fie publicate în monitorul oficial federal. Sentinţa de la Karlsruhe a fost primită cu uşurare atît de reprezentanţii guvernului federal cît şi de unii dintre cei care au înaintat Curţii Constituţionale plîngerile lor. Parlamentul şi-a amînat cu o oră dezbaterea privind bugetul federal, pe anul 2013, aşteptînd decizia judecătorilor. Înaintea începerii şedinţei parlamentului, ministrul de finanţe, Wolfgang Schäuble, şi-a exprimat şi el satisfacţia. Tot aşa şi liderul grupului postcomunist, Gregor Gysi, care a declarat că sentinţa confirmă poziţia Partidului Stîngii care fusese nemulţumit de faptul că guvernul a încercat să ocolească parlamentul, luînd decizii fără consultarea deputaţilor. Gysi a mai spus că sentinţa consolidează democraţia în Germania. Şi liderul grupului social-democrat şi ex-ministru de externe, Steinmeier, consideră sentinţa ca o confirmare a poziţiei adoptată de partidul său. „Drepturile parlamentului“ au fost consolidate, „aşa că ma simt confirmat“, a spus Steinmeier. Integral la RFI

Revista Presei de la Deutsche Welle.  Der Spiegel publică un amplu interviu cu rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, despre plagiatul de care e învinuit premierul Ponta. Discuţia e interesantă din unghiul bâlbâielilor autorităţilor române în chestiunea revocării titlului de doctor atribuit liderului PSD pe baza unei lucrări supervizate de Adrian Năstase, cel condamnat pentru corupţie. Interviul abordează nefasta împletire a intereselor politice, economice şi ştiinţifice în România, alte acuze de furt intelectual şi de încălcări ale standardelor uzuale în verificarea tezelor de doctorat şi în conferirea de titluri academice.

Ziarele germane se arată în genere indignate de o nouă deficienţă descoperită la serviciile secrete germane. E vorba de trecerea îndelungată sub tăcere, de către agenţii secreţi ai armatei, a unui dosar întocmit în timpului serviciul său militar unuia dintre cei trei membri activi ai „Subteranei Naţional-Socialiste”, o grupare teroristă, neonazistă căreia i se atribuie cel puţin zece asasinate. La revolta editorialiştilor iscată de incapacitatea autorităţilor de a-i captura la timp pe terorişti se adaugă, mai nou, supărarea provocată de interminabilele scandaluri provocate de panele repetate înregistrate la serviciile secrete germane. Servicii, acuzate fie de incompetenţă fie de rea-voinţă, ori şi de una şi de alta. „Când oare se va termina această serie de pane?”- se întreabă, excedat Osnabrücker Zeitung. Süddeutsche Zeitung manifestă deplină înţelegere pentru mânia şi scandalizarea deputaţilor din Bundestag care au luat la refec Serviciul Secret al Armatei. În răstimp, Straubinger Tagblatt condamnă haosul, iar Badische Zeitung obsesia escamotării şi păstrării cu orice preţ a secretului, care, potrivit celor două ziare, ar domni la serviciile de informaţii germane, în detrimentul principiilor statului de drept.

Ample comentarii a suscitat şi proiectul de buget al guvernului berlinez, criticat de mulţi, elogiat însă pentru voinţa executivului german de a perpetua economisirile proprii, în ciuda sporirii încasărilor bugetare, precum şi raportul OECD privind educaţia. Schweriner Volkszeitung deplânge în acest domeniu poziţia mediocră a Germaniei, în comparaţie cu alte ţări, iar ziarul de stânga, Frankfurter Rubdschau, regretă că sistemul de educaţie german nu oferă copiilor din familii defavorizate suficiente şanse de a escalada ierarhiile. Deutsche Welle.

În timp ce statele europene se împotmolesc în datorii, Rusia defilează cu o datorie publică sub 9% din PIB ca urmare a cadoului „petrol şi gaze“ scumpe. Criza economică a forţat numeroase ţări euro­pene să cheltuiască masiv pentru a-şi salva economiile cu preţul creşterii puter­nice a datoriei, care la nivelul UE a ajuns anul trecut la echivalentul a 82,5% din PIB. Deşi nici ea nu a fost ocolită de criză, Rusia defilează cu o datorie care nu a mai trecut de 20% din PIB din anul 2005. Secretul: creşterea economică susţinută de setea lumii pentru petrol şi gaze naturale. Economia Rusiei a crescut în ultimii zece ani cu cel puţin 4% anual, cu excepţia unei căderi de 8% în 2009, mereu în ton cu evoluţia preţului mondial al petrolului. Dacă în 2005 Rusia a exportat petrol în valoare de 117 mld. dolari, iar preţul mediu anual al petrolului a fost de 54,52 dolari pe baril, anul trecut valoarea exporturilor a fost mai mult decât dublă, de 275,8 mld. dolari, la un preţ mediu anual de 111,26 dolari pe baril. Datoria publică a Rusiei a ajuns la 9% din PIB, potrivit datelor BM. Analiştii avertizează însă că dependenţa de petrol expune Rusia riscului de presiuni fiscale în situaţia în care preţul petrolului ar scădea ca urmare a reducerii cererii globale. Un studiu al agenţiei de rating Standard & Poor’s (S&P) estimează că taxele pe extrac­ţia şi exportul de petrol au generat aproape jumătate din veniturile guvernului federal rus anul trecut. Creşterea verti­ginoasă a preţului petrolului în ultimul deceniu a permis Rusiei să-şi majoreze cheltuielile publice, astfel că bugetul pe 2012 are nevoie de un preţ de 120 dolari pe baril pentru a fi echilibrat, comparativ cu 20 dolari la începutul anilor 2000. Economia rusă dă deja semne de încetinire în contextul crizei prelungite din UE, principalul său partener comercial. FMI estimează că exporturile de petrol ale Rusiei vor totaliza peste 300 mld. dolari anul acesta, urmând ca acestea să scadă treptat până la 260 mld. dolari în 2017. Conştient de dependenţa economiei de preţul petrolului, guvernul rus a adoptat anul acesta o regulă fiscală potrivit căreia bugetul este calculat în funcţie de preţul mediu al petrolului pe ultimii cinci ani începând din 2013 şi pe ultimii 10 ani din 2018, scrie Thomson Reuters. Dacă preţul real al petrolului este mai mare decât preţul luat în considerare în planurile de buget, veniturile suplimentare vor fi vărsate în Fondul de rezervă al Rusiei, al cărui scop este protejarea încasărilor bugetare de şocuri cauzate de volatilitatea preţului ţiţeiului. Fondul conţine momentan aproximativ 60 mld. dolari (3,2% din PIB), în scădere de la 143 mld. dolari în 2008. […]  Dicitul nepetrolier, adică deficitul bugetar fără a lua în calcul veniturile din petrol, a crescut de la 4,8% din PIB în 2008 la aproximativ 9,4% din PIB în 2011, potrivit estimărilor analiştilor S&P. În aceeaşi perioadă, veniturile guvernamentale nepe­troliere au scăzut de la 13,4% din PIB la 10,9% din PIB. Ziarul Financiar

Advertisements