Ştiri Europene – 29 Octombrie 2012 / Vreme rea la propriu şi la figurat

Posted on 29/10/2012 by

2


Uraganul Sandy închide oraşul New York. Aproape 400.000 de oameni vor fi evacuaţi. New York se pregăteşte de cel mai puternic uragan din ultimii 100 de ani: uraganul Sandy este aşteptat să ajungă deasupra celui mai mare oraş din SUA luni dimineaţă (luni după-amiază, după fusul orar al României) , cele mai puternice vânturi fiind aşteptate în noaptea de luni spre marţi. Autorităţile din New York au luat deja măsuri drastice de securitate, după cum puteţi citi mai jos. Presa din SUA îşi ţine cititorii la curent cu ultimele evenimente. Oraşul New York va închide reţeaua de transport public, inclusiv metroul, duminică începând cu ora locală 19.00 (01.00 ora României), în aşteptarea uraganului Sandy, a anunţat guvernatorul statului, Andrew Cuomo, relatează AFP. În afară de metrou, oraşul cu opt milioane de locuitori a decretat, de asemenea, închiderea parcurilor, a zonelor de joacă şi a plajelor duminică după-amiază. CNN scrie că primarul din New York, Michael Bloomberg, a declarat că locuitorii din anumite zone ale New Yorkului vor primi mandate obligatorii de evacuare, întrucât apa ar putea depăşi trei metri, iar viteza vântului va ajunge la 112 km/h, în anumite regiuni din New York. BBC avansează şi o cifră în ceea ce priveşte numărul de locuitori care ar trebui evacuaţi: în jur de 375.000 de new-yorkezi din Brooklyn, Bronx, Queens, Manhattan şi State Island. În plus, 3.200 de zboruri au fost anulate duminică pe aeroporturile din New York, cel mai mare oraş din Statele Unite, şi din alte oraşe de pe coasta de est. Air France a anulat toate zborurile prevăzute pentru luni către New York şi Washington, în timp ce companiile americane au anulat sute de zboruri interne. Aeroportul din New York ar urma să rămână deschis duminică, potrivit autorităţilor, care au avertizat însă pasagerii în privinţa unor eventuale perturbări ale traficului aerian. Integral in Gandul.

Germania vrea şi mai multă reglementare în domeniul financiar. Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat principalele economii ale lumii să introducă reglementări şi mai stricte în sec­torul financiar, în care au fost rescrise deja regulile pentru aproape fiecare dome­niu, de la instrumente derivate la cerinţele de capital, în urma crizei financiare mon­diale. “Avem în vedere reglementarea fiecărui centru financiar, a fiecărui jucător şi fiecărui produs financiar. Au fost făcute progrese, dar regulile nu au fost încă introduse peste tot”, a spus Merkel, citată de Thomson Reu­ters. Cancelarul a arătat că instituţiile finan­ciare neban­care (IFN) ar trebui regle­men­tate mai strict şi şi-a ex­pri­mat speranţa ca acest lu­cru să se întâmple la urmă­toarea întâlnire a G20. Pe mă­sură ce autorităţile in­tro­duc reguli noi pentru băn­cile tradi­ţionale, acti­vi­tăţile de creditare mai ris­cante sunt preluate de IFN-uri. În Uniunea Europeană, tema momen­tului este însă nu controlul mai strict pentru bănci, ci cel pentru guverne. Mario Draghi, preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE), şi-a anunţat sprijinul pentru propu­nerea ministrului german de finanţe Wolf­gang Schaeuble privind numirea unui “su­per­comisar” european al bugetelor. Acest oficial, numit în Germania comisar pen­tru politică monetară, ar avea puterea de a respinge bugetele statelor care încalcă limitele UE în materie de deficit, putere în mod normal rezervată parlamentelor naţio­nale. Schaeuble vrea ca atribuţiile “super-co­misarului” să fie modelate urmând exem­plul celor ale comisarului european pentru con­­curenţă, în prezent singurul care poate emite decizii obligatorii pentru statele membre. “Nu am nicio îndoială că dacă vrem să restabilim încrederea în zona euro, statele trebuie să cedeze o parte din suveranitate la nivel european”, a spus preşedintele BCE, citat de revista Der Spiegel. Draghi a negat că prin programul de achiziţii neli­mitate de obligaţiuni BCE va încuraja inflaţia, arătând că banca a făcut profit din cumpărarea acestor instru­mente, câştig pe care l-a transmis mai departe băn­cilor centrale naţionale. “Un lucru este clar: dacă guvernele din sudul Europei con­tinuă să implementeze reformele din ulti­mele luni, contribuabilii germani vor avea pro­fit din achiziţiile noastre. Nu există pro­tecţie mai bună îm­potriva crizei din zona euro decât introdu­cerea cu succes a refor­me­lor structurale în sudul Europei”, a spus Draghi. Ziarul Financiar

Jurnalist grec arestat pentru „Lista Lagarde”, a milionarilor greci suspectaţi de evaziune fiscală. Celebra listă a milionarilor greci suspectaţi de evaziune fiscală, care fusese pierdută de autorităţi, a fost publicată prestigioasa revistă „Hot Pot”.. Revista „Hot Pot” a publicat sâmbătă o listă de 2.059 de nume transmisă autorităţilor elene în 2010 de Christine Lagarde, pe atunci ministru de Finanţe al Franţei. Datele se refereau la clienţii eleni ai filialei HSBC din Geneva şi provenea din documente dezvăluite de un angajat al instituţiei financiare din Elveţia. Ele urmau a fi folosite pentru verificări în cazul unor persoane suspectate de evaziune fiscală şi spălare de bani, printre care preşedintele parlamentului grec, Vangelis Meimarakis , mai mulţi angajaţi ai Ministerului de Finanţe şi mai mulţi oameni de afaceri. CD-ul care conţinea lista era însă de negăsit, după cum afirmau autorităţile de la Atena, iar oficialii diferitelor partide politice se acuzau reciproc de pierderea acestuia. Noul guvern grec rezultat în urma alegerilor din iunie exclusese iniţial folosirea acestui document obţinut ilegal împotriva evazioniştilor fiscali, dar ulterior şi-a nuanţat poziţia, confruntat cu nemulţumirile tot mai mari ale populaţiei faţă de măsurile de austeritate şi cu acuzaţiile că îi protejează pe bogaţi. Ministrul de Finanţe, Iannis Stournaras, declarase săptămâna trecută că a cerut autorităţilor franceze să-i furnizeze o nouă copie a CD-ului. Jurnalistul Kostas Vaxevanis, directorul şi proprietarul revistei „Hot Pot” a fost arestat duminică şi va compărea în faţa procuraturii din Atena. Presa de la Atena a scris că el este acuzat de încălcarea vieţii private a celor de pe listă. Reţelele de socializare din Grecia erau pline duminică dimineaţă de comentarii indignate, după anunţul poliţiei că “la ordinul procuraturii a fost deschisă o anchetă pentru găsirea şi arestarea responsabilului de publicarea listei în revista Hot Doc”. “În loc să aresteze hoţii şi miniştrii care încalcă legea, vor să aresteze adevărul”, a comentat Kostas Vaxevanis sâmbătă seara, pe contul său de pe Twitter. Adevarul.

Alegeri Ucraina: partidul la putere câştigă cele mai multe voturi. Partidul Regiunilor a obţinut 37% din voturi, la alegerile parlamentare din Ucraina. Formaţiunea preşedintelui Viktor Ianukovici este urmată de alianţa pro-Timoşenko (21%), potrivit rezultatelor parţiale anunţate de Comisia Electorală luni dimineaţă. Opoziţia s-a prezentat la urne fragilizată de faptul că fosta lideră a “Revoluţiei Portocalii”, Iulia Timoşenko, este menţinută în închisoare. Presa occidentală s-a întrebat, însă, în contextul acestor alegeri, dacă alegerile parlamentare din Ucraina n-ar putea fi o ocazie pentru punerea în libertate a opozantei ucrainene Iulia Timoşenko. Este exact întrebarea pe care i-a pus-o un ziarist de la Le Figaro prim-ministrului Mykola Azarov, care este şi preşedinte al Partidului Regiunilor. Demnitarul ucrainean a ţinut să explice însă pe larg, pentru publicul francez, de ce cazul Iuliei Timoşenko este mai complicat decât pare la prima vedere. “Iulia Timoşenko şi-a trădat ţara”, afirmă Mikola Azarov, în interviul acordat ziarului francez. În prezent, mai explică el, Ucraina plăteşte ruşilor 550 de dolari pe mia de metri cubi de gaz, în timp ce pe piaţă liberă aceeaşi cantitate de gaz se ridică uneori la 250 de dolari, iar Germania plăteşte mia de metri cubi de gaz numai 300 de dolari. Premierul ucrainean o acuză deci pe Iulia Timoşenko de faptul că ar fi semnat în 2009 cu Rusia un acord total defavorabil propriei sale ţări, un acord pe zece ani, prin care Ucraina se obligă să importe 50 de miliarde de metri cubi de gaz pe an. Or, spune Mykola Azarov, ori de câte ori Kievul încearcă să renegocieze acest contract, ruşii se opun şi reamintesc că există deja un acord cu Ucraina. Integral la  RFI.

Ford, Renault și Volkswagen acuză implicarea statului francez în salvarea PSA. Cele șapte miliarde de euro pe care statul francez a promis să le garanteze pentru grupului PSA Peugeot Citroen au dat naștere unei adevărate furtuni în industria auto europeană. Afectate și ele de criza vânzărilor, marile grupuri Volkswagen, Ford și Renault consideră că ajutorul dat de guvernul de la Paris încalcă regulile concurenței. „Nu cred că o asemenea atitudine este sustenabilă și nici că ajutorul guvernamental acordat de un guvern unei companii pentru a o susține este corect”, a declarat săptămâna trecută Stephen Odell, șeful divizieie europene a concernului Ford. O atitudine similară o au și oficialii din Saxonia Inferioară, al doilea acționar al grupului Volkswagen. Mai mult chiar, aceștia au anunțat că vor solicita Comisieie Europene (CE) să verifice condițiile în care acest ajutor a fost acordat și dacă o astfel de măsură nu contravine reglementărilor europene în domeniul concurenței. Nici conaționalii celor de la PSA Peugeot Citroen, francezii de la Renault nu par împăcați cu gândul că o companie rivală va beneficia de șapte miliarde de euro pentru a își acoperi pierderile și pentru a continua activitatea. Dominique Thorman, CFO al grupului Renault s-a mulțumit să declare că, deocamdată, compania sa va „supreveghea atent” modul în care PSA va utiliza fondurile publice. „După ce vom înțelege exact detaliile schemei de ajutor, vom avea grijă ca acesta să nu ducă la o denaturare a competiției”, a menționat Thorman. În replica, Jean-Baptiste de Chatillon, CFO al PSA, a declarat că suma de șapte miliarde de euro nu reprezintă un ajutor de stat ci doar un împrumut cu o dobândă asemănătoare celei de pe piața liberă. Numai că, oficialul PSA a uitat să menționeze că foarte puține bănci ar fi fost de acord să ajute PSA dată fiind situația în care se află. Chiar și în acest caz dobânda solicitată ar fi fost enormă. Integral in Capital.

Haos provocat de vântul puternic și căderile masive de zăpadă în Franța, Polonia și Elveția. Ninsori abundente şi puternice rafale de vânt au lăsat, azi, fără electricitate zeci de mii de persoane în Alpii francezi şi în sudul Franţei şi au cauzat dispariţia unui copil, în timp ce în Elveţia au provocat aproape 60 de accidente în ultimele 24 de ore, iar în Polonia au murit de frig trei persoane. În Franța, în regiunile Savoie, Haute-Savoie şi Isere, curentul electric a fost întrerupt, din cauza căderilor de zăpadă. Ninsorile s-au adăugat puternicelor rafale de vânt care afectau mai multe regiuni. În Drôme şi Ardeche (sud), „locuinţele sunt private de curent electric din cauza vântului puternic care poate atinge 130 km/oră”, a explicat, pentru AFP, un purtător de cuvânt al ERDF (Electricité Réseau Distribution France). Intemperiile au afectat şi circulaţia în Franţa, unde zeci de automobilişti, care nu şi-au echipat maşinile cu pneuri pentru zăpadă, au fost blocaţi în departamentul Isere de ninsori neobişnuit de abundente. Un copil britanic de 12 ani care plecase cu bicicleta, sâmbătă, a fost dat dispărut pe insula Porquerolles (sud-est), unde se înregistrează puternice rafale de vânt. Numai bicicleta a fost găsită. În Polonia, unde primele ninsori au fost însoţite de scăderi ale temperaturii sub zero grade, trei bărbaţi au fost găsiţi morţi de hipotermie, duminică, a anunţat poliţia, potrivit Agerpres. Doi bărbaţi în vârstă de 52 şi, respectiv, 56 de ani, au decedat de frig în sud-estul Poloniei. „Cei doi erau sub influenţa alcoolului”, a declarat un purtător al poliţiei din Lublin. A treia victimă, un om al străzii în vârstă de 53 de ani, a fost găsit la Nysa, în sud-vestul ţării. Zăpada a provocat perturbări ale traficului feroviar, mai ales în centrul Poloniei, şi aproape 70.000 de persoane au rămas fără curent electric în zona Varşoviei. Integral in EVZ.

Advertisements