În Europa: 7 Iunie 2011

Olanda contestă existenţa statului de drept în România. Contestarea existenţei “statului de drept” în România s-a petrecut săptămâna trecută la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni a ambasadorilor UE, după cum au indicat surse comunitare pentru RFI. La acea reuniune s-a discutat despre poziţia statelor membre privind aderarea Romaniei şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, care urmează să fie discutată joi în cadrul unui consiliu JAI (Justiţie şi Afaceri Interne). Cu această ocazie, ambasadorul olandez la UE a spus că există în continuare mari probleme legate de reforma justiţiei în România şi că, prin urmare, Olanda nu crede că România este un “stat de drept”. În cadrul întâlnirii s-au discutat concluziile care urmează să fie adoptate joi, la consiliul JAI. Potrivit informaţiilor obţinute de RFI, în proiectul documentului final se confirmă gradul bun de pregătire tehnică al României şi al Bulgariei pentru aderarea la Spaţiul Schengen. De asemenea, documentul prevede ca în septembrie, miniştrii europeni de Interne să se aplece din nou asupra acestui dosar. Franţa, Germania şi Finlanda, ţări cunoscute pentru atitudinea lor critică faţă de aderarea României şi Bulgariei la Shengen nu au ridicat obiecţii asupra formulărilor din proiectul de concluzii. Olanda în schimb a fost singura care a indicat că ar putea bloca adoptarea acestui text. Haga nu doreşte ca luna septembrie să fie menţionată drept momentul posibil la care miniştrii vor decide data aderării României şi a Bulgariei la Spaţiul Schengen. RFI

DSK: “Not guilty”. Zi crucială pentru Dominique Strauss-Kahn. Acuzat de “crime sexuale” – mai exact 7 capete de acuzare pentru care riscă în total 74 de ani de închisoare – fostul director FMI a fost prezentat Tribunalului Penal din New York. O curte în faţa căreia DSK şi a pledat – foarte rapid de altfel – “Not guilty” adică “nevinovat”. Ne îndreptăm aşadar încet dar sigur spre un proces.

“Not guilty”. Decizia lui Dominique Strauss-Kahn de a pleda nevinovăţia era de aşteptat. Fostul director al Fondului Monetar Internaţional respinge toate cele 7 capete de acuzare împotriva sa. DSK respinge în particular acuzaţia de tentativă de viol lansată de o cameristă a hotelului în care a stat în luna mai.

Următoarea înfăţişare a lui DSK în faţa tribunalului – a treia de la debutul afacerii – este programată pe 18 iulie. Până atunci acuzaţia este obligată să dezvăluie apărării dovezile de care dispune. Se află pe această listă probele ADN prelevate pe hainele şi corpul acuzatului, înregistrările audio sau video. Doar identitatea martorilor poate rămâne secretă până la sfârşit, adică până la proces. Odată lasnată deci procedura de pregătire a procesului, s-a lansat şi vânătoarea de martori. Pe 18 iulie, cele două părţi se vor regăsi din nou la tribunal ca să discute aceste dovezi. Până atunci, oricare dintre avocaţi va putea aduce tribunalului diverse dovezi fără ca acuzatul să fie obligat să vină şi el. RFI

Chişinău: Rezultatele finale, aşteptate cu încordare. Rezultatele finale ale alegerilor locale se lasă aşteptate la Chişinău. Rezultatele parţiale au uluit însă pe toată lumea recunoaşte la RFI analistul politic moldovean Cornel Ciurea. Potrivit acestuia, “foarte mulţi comentatori, analişti experţi sunt uluiţi de aceste rezultate (n.r. parţiale) şi încearcă să găsească explicaţii pentru că sondajele îl creditau totuşi pe Dorin Chirtoacă drept favorit al acestei curse”. Rezultatele alegerilor locale din 5 iunie din Republica Moldova au următoarea configuraţie după numărarea a peste 90 la sută din voturi: în consiliile raionale, comuniştii, deşi s-au situat pe primul loc, au obţinut o rată medie de 32,7%, cu 7% mai puţin decât la alegerile parlamentare din noiembrie 2010. Partidul Liberal Democrat – 25,9% (-3% faţă de noiembrie 2010), Partidul Democrat – 20% (+7%) şi Partidul Liberal 11,3% (+2%). În ceea ce priveşte numărul de primari, pe primul loc se situează PLD – cu 26% din primării, iar comuniştii pe locul doi – cu aproximativ 24% din primării. PD este  pe locul trei, cu 22%, urmat de PL, cu aproape 12% din primării. RFI.

UPDATE: Diferenţa dintre cei doi principali candidaţi la Primăria Chişinăului a scăzut după numărarea a 96 la sută dintre voturile exprimate la alegerile de duminică, comunistul Igor Dodon obţinând 48,68 la sută din voturi, iar liberalul Dorin Chirtoacă, 46,10 la sută, informează ProTV Chişinău. Mediafax.

UE va monitoriza măsurile anticorupţie din statele membre. Comisarul european pentru afaceri interne, Cecilia Malmstrom, a anunţat, luni, că, în vederea unei combateri mai eficiente a corupţiei, Comisia Europeană /CE/ va elabora, o dată la doi ani, un raport special privind măsurile luate de statele membre în acest sens, informează EUObserver. ‘Nicio ţară din Uniunea Europeană /UE/ nu este complet lipsită de corupţie. Patru din cinci cetăţeni ai UE consideră corupţia o problemă majoră în ţările lor. Este o provocare serioasă sub aspect social, politic şi economic’, a subliniat Cecilia Malmstrom, luni, în cadrul unei conferinţe de presă. Practicile corupte, contabilitatea incorectă şi ascunderea adevărului despre finanţele ţării au obligat deja Grecia, Letonia şi Ungaria să caute ajutor financiar extern, dar judecarea unor politicieni de rang înalt şi pedepsirea lor pentru acte de corupţie rămân un fenomen rar în întregul bloc comunitar şi nu doar în cele mai noi state membre, Bulgaria şi România, care se află sub monitorizarea UE din acest punct de vedere, notează EUObserver. Deşi majoritatea statelor au adoptat legislaţia UE şi internaţională în ce priveşte combaterea corupţiei, ‘una din principalele provocări o reprezintă lipsa de angajament faţă de aplicarea toleranţei zero în privinţa corupţiei’, a subliniat comisarul european. Nu se ştie deocamdată în ce măsură un raport bianual cu recomandări neobligatorii va determina guvernele să-şi ‘facă ordine’ în curte. Primul astfel de raport ar urma să fie publicat în 2013 şi va fi structurat pe o anumită temă, de exemplu achiziţiile publice în cele 27 state membre. Agerpres.

China vânează viitorii şomeri atomici ai Germaniei. Coaliţia de guvernământ din Germania a decis oficial închiderea centralelor nucleare până în 2022, iar Uniunea Europeană cere teste de stress pentru reactoarele din spaţiul comunitar. De pe urma acestor zbateri încearcă să profite China, regimul de la Beijing făcând asiduu curte specialiştilor din Germania.

Catastrofa de la Fukushima îngrijorează Vestul, dar, acolo, aproape de epicentrul dramei, există o superputere în devenire pentru care investiţiile în energia atomică sunt o afacere de perspectivă. China priveşte spre Europa nucleară cu oarecare nedumerire, văzându-şi de propriile proiecte, cărora intenţionează să le aloce, anual, câte nouă miliarde de euro. La ora aceasta, sistemul energetic din Republica Populară mizează pe 13 reactoare, alte 28 de centrale aflându-se în faza de proiectare. Liu Chengxin, secretar general adjunct al administraţiei naţionale pentru energie nucleară din China, este convins că o catastrofă de genul celei de la Fukushima se petrece o dată la 1000 de ani. În plus, crede Chengxin, “Germania are o populaţie mult mai mică decât noi şi, implicit, un necesar energetic mult mai scăzut. China nu îşi permite să abandoneze energia atomică. Iar Germania nu va renunţa, în 2022, la curentul de origini nucleare, pur şi simplu îl va importa”. Deutsche Welle

Onoruri de stat pentru Merkel la Casa Albă. The Presidential Medal of Freedom” este cea mai înaltă distincţie civilă americană – şi recompensează merite deosebite în promovarea păcii în Statele Unite sau în lume. Steaua în cinci colţuri îi va fi înmânată, la Casa Albă, cancelarei federale Angela Merkel.  Onoruri militare, cu salve ale gărzii prezidenţiale şi un banchet cu 250 de invitaţi la Casa Albă, în Rose Garden. Angela Merkel nici măcar nu este şef de stat dar vizita la Washington, pe care o începe astăzi, este tratată ca una de stat. Nici un alt lider european nu s-a bucurat de un asemenea protocol în capitala Statelor Unite, de când la şefia Administraţiei americane se află Barack Obama.  Aceasta, la puţin timp după ce reţinerile Germaniei în chestiunea libiană au iritat destul de serios Casa Albă. În schimb, Germania a punctat masiv când a avansat soluţii pentru criza transnistreană. Protocoale şi onoruri dau bine pentru imaginea unui parteneriat. Dar legătura se sudează mai ales prin timpul îndelungat pe care preşedintele american îl va petrece împreună cu oaspetele german, pe parcursul celor două zile ale vizitei cancelarei federale la Washington. Temele sunt numeroase iar prezenţa a cinci miniştri germani în delegaţia Angelei Merkel vorbeşte de la sine despre amplitudinea unui dialog ce se apropie de nivelul unor consultări interguvernamentale. Pe agenda consultărilor se numără, de data aceasta, printre subiectele fierbinţi, şefia Fondului Monetar Internaţional, criza din zona euro, modul în care politica trezoreriei americane afectează nivelul inflaţiilor în diverse puncte de pe glob şi generează noi bule financiare, exporturile masive ale Germaniei şi un plus de angajament din partea Berlinului în Libia. Deutsche Welle

Va urez o zi buna!

Tagged: În Europa, Europa 2011

Posted in: În Europa, Europa 2011