În Europa: 26 Iulie 2011

Posted on 26/07/2011 by

4


Titluri: Finlanda – în alertă, după atacurile din Norvegia; Revoltă La Ambasada Libiei din Sofia; Infracţiunile descoperite la frontieră, în creştere; Revista Presei de la Deutsche Welle; Germania şi consecinţele atentatelor din Norvegia; Activitatea Bursiera.

Finlanda – în alertă, după atacurile din Norvegia. În urma carnajului din Norvegia, serviciile de securitate finlandeze au decis să-şi intensifice supravegherea pe internet pentru a dejuca eventuale atacuri teroriste, a declarat – luni – un responsabil al poliţiei, citat de AFP. Astfel, poliţia a decis să urmărească mai îndeaproape elementele de informare fragmentare, aşa-zisele ‘semne slabe’, de pe internet care ar putea conduce spre o persoană care plănuieşte un atac terorist, a precizat comisarul adjunct al poliţiei finlandeze, Robin Lardot, într-un interviu acordat postului de radio public YLE.  Poliţia a mai recurs la acest tip de supraveghere în 2008, după ce în 23 septembrie a acelui an un student de 22 de ani ucisese 10 persoane într-un liceu profesional din localitatea finlandeză Kahajoki, înainte de a se sinucide, a relatat Lardot.  În cazul Norvegiei, ‘o persoană şi-a planificat acţiunea de mult timp. Când am avut aici atentate în şcoli, aproape toate prezentau acelaşi semn: existau scurgeri de informaţie. Cu alte cuvinte, autorii aveau nevoie să spună că ei pregătesc aşa ceva’, a explicat el. Serviciile de securitate nu pot să supravegheze toate informaţiile care circulă prin internet, dar în Finlanda există posibilitatea ca persoane anonime să denunţe pagini suspecte autorităţilor. Mai multe mii de rapoarte parvin astfel în fiecare an poliţiei şi astfel de indicii au determinat-o să ia multe măsuri, a precizat Robin Lardot. Anders Behring Breivik, presupusul autor al dublului atac din Oslo, era membru al unui forum neonazist suedez prin internet, potrivit fundaţiei Expo, observator al grupurilor de extremă dreaptă cu baza la Stockholm. El era înregistrat ca utilizator în 2009 sub un pseudonim care ducea la adresa lui e-mail, potrivit lui Mikael Ekman, cercetător în această fundaţie. Termenul ‘semnal slab’ este un concept apărut în anii 1970, care vizează o informaţie precoce, incertă, neverificabilă. Agerpres

Revoltă La Ambasada Libiei din Sofia. O revoltă a avut loc la ambasada Libiei din Sofia.  După cum informează mediile electronice, la o conferință de presă organizată noaptea trecută în locuința sa, consilierul pentru afaceri consulare Ibrahim Al-Furis a anunțat că a rupt cu regimul lui Gadaffi. El a cerut autoritățile bulgare să-i garanteze securitatea personală și cea a membrilor familiei, avertizând că întoarcerea sa la Tripoli este imposibilă până când Gaddafi se află la putere. În cursul dimineții mai mulți cetățeni libieni au înconjurat clădirea ambasadei. Rebelii, în frunte cu Ibrahim Al-Furis, au preluat cu forță controlul asupră clădirii.  Anunţând că trec de partea Consiliului național de tranziție, aceştia au dat jos steagurile regimului Gadaffi înlocuindu-le cu cele ale Consiliului. Rebelii au spart statuia lui Gaddafi şi i-au încuiat într-o cameră pe însărcinatul cu afaceri ai ambasadei şi pe un alt diplomat care au refuzat să treacă de partea lor. Unii medii au informat că simpatizanții dictatorului au și fost palmuiți. Rebelii au trimis o notă prin care informează Ministerul bulgar de externe că însărcinatul cu afaceri nu mai reprezintă statul libian.    Între timp, ministerul a difuzat un comunicat de presă potrivit căruia Ibrahim al-Furis este declarat „persona non grata” la baza articolului 9 al Convenției de la Viena. Ministerul nu oferă detalii despre motivele care au stat la baza expulzării. Șeful diplomației bulgare Nikolai Mladenov a declarat că decizia de expulzare nu are nici-o legătură cu evenimentele din ultimele ore, ci cu faptul că Ibrahim al-Furis a avut activități incompatibile cu statutul de dimplomat. Mladenov a adăugat că ministerul de externe va suspenda contactele cu ambasada Libiei până la clarificarea situației. Se pare că decizia privind expulzarea consulului rebel a fost luată în grabă, fără a se cunoaște informația completă despre evenimentele din Ambasada Jamahiriei, au avertizat reprezentanți ai opoziției bulgare. Mediile însă afirmă că expulzarea ar putea avea legătură cu alte activități ale consulului. RFI

Infracţiunile descoperite la frontieră, în creştere. nfracţiunile descoperite la frontieră au crescut cu 17 la sută în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. Cel puţin asta reiese din statisticile Poliţiei de Frontieră. Cea mai spectaculoasă creştere a fost cea a imigraţiei ilegale : în primul semestru, numărul persoanelor care au încercat să treacă fraudulos frontiera a crescut cu 20 de procente. În total, au fost prinse peste 1.300 de persoane de altă naţionalitate. Pe sensul de intrare în ţară, a crescut cu 65 la sută numărul trecerilor sau tentativelor de trecere ilegală, în vreme ce pe sensul de ieşire valorile au fost mai mici cu 31 la sută. Cei mai mulţi imigranţi ilegali au provenit din Tunisia, Alger şi Maroc. Şi umărul maşinilor furate a crescut cu 44 la sută în primele şase luni ale acestui an, comparativ cu aceiaşi perioadă a anului trecut. În perioada analizată poliţiştii de frontieră au reuşit şi confiscarea a aproape 3,8 milioane de pachete de ţigări, în valoare de aproape 30 de milioane de lei. Totodată, au fost depistate 26 grupuri organizate, specializate în contrabandă cu ţigări, în care au fost identificate 225 persoane. În fine, poliţiştii de frontieră au confiscat peste două kilograme de droguri, peste 6.000 de bucăţi de stupefiante şi 44.800 de bucăţi de anabolizante. Persoanele implicate în traficul de droguri provin din România, Republica Moldova, Rusia şi Bulgaria.RFI.

Revista Presei de la Deutsche Welle. Majoritatea comentatorilor de presă salută deciziile luate la Bruxelles, joi, vizând salvarea Greciei de la faliment. Frankfurter Rundschau titrează “Direcţia e cea bună” şi apreciază că măsurile de ajutorare a Greciei adoptate de responsabilii europeni echivalează cu un Fond Monetar European. Acesta va avea, mai arată ziarul din Frankfurt, rolul de pompier în situaţii de criză. taz din Berlin salută la rândul său angajamentul cancelarei Angela Merkel în vederea ajungerii la un compromis cu privire la Grecia. Tagesspiegel din Berlin consideră, deasemenea, că deciziile luate la Bruxelles de reeşalonare a datoriilor Atenei şi ştergere, în parte, a acestora, reprezintă calea cea bună, dar avertizează, în acelaşi timp, că problema nu s-a încheiat. “Primul pas a fost cel bun”, scrie cotidianul berlinez, “dar ultimul mai rămâne de făcut”. Cel târziu în 2012 se vor impune noi negocieri pentru a se evita un faliment al statului elen, e de părere Ognian Hishow, expert în politica economică europeană la fundaţia Ştiinţă şi Politică. Tot el atrage atenţia că nu numai Grecia s-ar putea să aibă nevoie de sprijin, ci şi Portugalia. Acelaşi Tagesspiegel consacră subiectului încă un articol, în care dă cuvântul altui expert economic, Ansgar Belke, director pentru macroeconomie internaţională la Institutul German pentru Studii Economice, DIW, din Berlin. Belke deplânge faptul că băncile şi fondurile speculative de mare risc au fost prea puţin implicate în noul pachet de salvare destinat Greciei. Economistul german mai e de părere  că datoriile Atenei au fost şterse într-o prea mică măsură. Promite pachetul de salvare pentre Grecia o evoluţie pozitivă pe viitor? La această întrebare Ansgar Belke răspunde convins cu “Nu”. El admite că deciziile luate de responsabilii europeni se îndreaptă în direcţia cea bună, dar crede că ele nu sunt de ajuns. Criza datoriilor nu a fost depăşită, mai mult chiar, spune el, ea ar putea să se extindă asupra altor ţări. Ştergerea într-o prea mică măsură a datoriilor elene va face necesară o şi mai substanţială reeşaloanre a datoriilor. Va suprasolicita salvarea Greciei Uniunea Europeană? Şi în acest caz Belke are un răspuns negativ, dar adaugă că dacă va trebui să se adopte pachete de slavare şi pentru alte ţări, de pildă pentru Spania sau Italia, situaţia va deveni cu adevărat critică şi asta ar însemna sfârşitul zonei euro. Revista Der Spiegel vorbeşte chiar de o “bătălie à la Waterloo” şi notează că “pachetul de măsuri adoptat la Bruxelles nu a pus capăt luptei pentru euro, el oferă doar un respiro Greciei”.Presa germană de astăzi îşi opreşte atenţia şi asupra stării de şoc în care se mai află încă Norvegia, în urma dublului atentat de vineri, soldat cu moartea a peste 90 de persoane şi asupra altei tragedii, a celei petrecute cu un an în urmă la Duisburg, în timpul megaserbării techno, Loveparade. 21 de persoane şi-au pierdut atunci viaţa, alte peste 500 au fost rănite. Deutsche Welle

Germania şi consecinţele atentatelor din Norvegia. După atentatele norvegiene, a reizbucnit în Germania o dezbatere privind măsurile antiteroriste ce se cer adoptate. Care sunt demersurile anti-teroriste optime ce trebuie adoptate pentru apărarea societăţilor deschise? Iată întrebarea pe care şi-o pun în aceste zile mulţi germani, experţi, observatori, dar şi oameni de rând. Nu e, evident, pentru prima dată că în Germania izbucnesc dispute cu privire la natura şi numărul măsurilor de luptă antiteroristă pe care le poate suporta o democraţie şi un stat de drept, fără să alunece în  autoritarism ori chiar dictatură. Subiectul raportului dintre libertate şi securitate se repune pe tapet în Republica Federală ori de câte ori au loc în occident sau aiurea atentate teroriste de proporţii. Cel din Norvegia n-a făcut excepţie. La dreapta spectrului politic s-au reiterat revendicări ţinând de interceptarea şi stocarea de date personale din convorbirile telefonice ori din comunicările din internet ale suspecţilor.  Ministrul liberal al justiţiei, Sabine Leutheuser Schnarrenberger, s-a opus constant, la Berlin, stocării unor astfel de date aparţinând unor persoane împotriva cărora nu se manifestă suspiciuni concrete.  Cazul atentatorului norvegian care, înainte de a-şi comite crimele, şi-a plasat în reţea opiniile şi şi-a manifestat în internet intenţiile, l-a determinat pe ministrul de interne al Bavariei, Joachim Herrmann, să ceară luni o mai puternică observare a spaţiului virtual. Deşi Herrmann a înţeles şi  el că nu orice ieşire a unui rătăcit care proferează ameninţări în internet înseamnă automat  că se pregăteşte un nou masacru, e clar că avertismentele care apar în reţea trebuie observate şi analizate cu mai multă luare-aminte decât până acum. Mai multe puteti citi in Deutsche Welle

Activitatea Bursiera. Acţiunile tranzacţionate la bursele din Europa au scăzut ieri, după ce preşedintele SUA, Barack Obama, şi Congresul american nu au reuşit să ajungă la un acord privind majorarea plafonului datoriei publice. Investitorii se tem că economia SUA ar putea intra în incapacitate de plată.  Titlurile “BNP Paribas” SA, cea mai mare bancă din Franţa, au scăzut cu 3,8%, la 46,96 euro, după ce Moody”s a redus ratingul de credit al Greciei cu trei trepte, de la “Caa1” la “Ca”. Acţiunile “Société Générale” SA, a doua bancă din Franţa, au consemnat un declin de 4,6%, la 36,33 euro. Titlurile “Dexia” SA, cel mai mare creditor belgian pentru administraţiile locale, s-au depreciat cu 6,1%, la 2 euro. Titlurile “UniCredit” SpA, cea mai mare bancă italiană, au scăzut cu 5,8%, la 1,24 euro.     Acţiunile “Lloyds Banking Group” Plc, cel mai mare creditor ipotecar britanic, au coborât cu 4,7%, la 44,90 pence. Potrivit Sunday Telegraph, banca ia în calcul lansarea unei oferte publice iniţiale pentru 632 de sucursale pe care vrea să le înstrăineze.   Titlurile “Royal Bank of Scotland Group” Plc, cea mai mare bancă britanică deţinută de stat, au coborât cu 2,3%, la 36 de euro. Acţiunile “Bank of Ireland” Plc au urcat cu 7,9%, la 11 eurocenţi, după ce ministrul finanţelor de la Dublin, Michael Noonan, a declarat că statul a decis să vândă o participaţie la aceas-tă instituţie, către investitori instituţionali. Cota este evaluată la 1,12 miliarde euro. Acţiunile de pe Wall Street au urmat un curs descendent ieri, în deschidere, tot pe fondul incertitudinilor generate de situaţia datoriei SUA. La bursele din Asia, acţiunile au scăzut ieri, în special cele ale băncilor şi exportatorilor, tot din cauza situaţiei datoriei SUA. Un impact negativ asupra regiunii a avut-o şi reducerea calificativului Greciei de către Moody”s. Indicele Standard & Poor”s 500 a scăzut cu 0,8%, la 1.334,72 puncte, Dow Jones Industrial Average – cu 0,9%, la 12.573,60, Nasdaq Composite – cu 0,7%, la 2.840,10. Indicele Nikkei 225 al Bursei din Tokyo a scăzut cu 0,8%, la 10.050 puncte, S&P/ASX 200 al pieţei din Sydney – cu 1,6%, la 4.530,40, Hang Seng al celei Hong Kong – cu 0,7%, la 22.293,30. Surse: Bursa si The Wall Street Journal

Advertisements