Ştiri Europene – 9 August 2012 / Viviane Reding: situaţia de la Bucureşti se află în atenţia CE

Posted on 09/08/2012 by

3


Revista Presei de la Deutsche Welle. Criza politică din România şi aderarea la Schengen – Aderarea la Schengen sub semnul îndoielii, Ponta şi mini-recensământul, răspundere comună asupra datoriilor, introducerea unei “monede paralele” în Grecia, modelul german – admirat, dar şi invidiat. După ce, în ediţia de vinerea trecută a publicaţiei “Rheinische Post”, ministrul federal de interne, Hans-Peter Friedrich, spulbera speranţele României şi Bulgariei privind aderarea celor două state la spaţiul Schengen, politicianul creştin-social revine cu o nouă doză de specticism la adresa celor două ţări – de data aceasta în paginile ziarului “Hamburger Abendblatt”. Friedrich pune la îndoială posibilitatea realizării, până la sfârşitul acestui an, a primului pas din planul de extindere în două trepte – plan ce prevede mai întâi deschiderea frontierelor maritime şi aeriene, urmând ca abia după aceea să se ia o decizie în privinţa graniţelor terestre. “S-ar putea ca preconizata eliminare a controalelor pe aeroporturi şi în porturi maritime să fie amânată”, crede ministrul german care deplânge rezultatele slabe ale Bulgariei în lupta contra corupţiei şi a criminalităţii. În acelaşi interviu, Hans-Peter Friedrich mai vorbeşte şi despre evoluţia politică îndoielnică a României: “Bineînţeles că pentru aderarea la spaţiul Schengen este relevantă şi arhitectura internă a statului de drept”. Conform lui Friedrich, miniştri europeni de interne vor reveni, în luna septembrie, asupra planului în două trepte, propus de Germania şi Franţa, proiect care a întâmpinat rezistenţă din partea Olandei. “Ponta renunţă la mini-recensământ”, anunţă portalul austriac “Die Presse.com”. În timp ce Traian Băsescu descrie drept “o mascaradă” ideea unui recensământ improvizat, premierul Ponta aruncă pisica moartă tot în curtea PDL-ului şi a preşedintelui suspendat întrucât “boicotul continuă”. Noul premier român le cere miniştrilor de resort să efectueze verificări, cât mai urgent posibil, prin “mijloace administrative”. Evoluţia politică din România poate avea, în continuare, urmări, scrie “Handelsblatt”. Ponta a sporit presiunile asupra Curţii Constituţionale, iar acum judecătorii cheamă în ajutor Uniunea Europeană. Într-un “mesaj urgent”, adresat Comisiei Europene, Consiliului European şi comisarului ONU pentru drepturile omului, preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, reclamă amestecul masiv al premierului socialist, Victor Ponta, în deciziile Curţii. Conform “Handelsblatt”, într-o scrisoare deschisă, Zegrean a primit asigurări din partea comisarului european Viviane Reding că situaţia de la Bucureşti se află în atenţia CE, instituţie “decisă să garanteze respectarea statului de drept şi a independenţei Justiţiei în România”.

Soluţii pentru criza elenă  – “Puţin Euro nu merge“, titrează astăzi “Der Tagesspiegel”. Amintind propunerile mai multor economişti, care vorbesc despre posibilitatea unui aşa-numit “Geuro”, publicaţia se întreabă cum ar fi dacă Grecia ar introduce o monedă paralelă monedei unice europene. La prima vedere, scenariul “Geuro” ar fi o soluţie simplă: statul elen n-ar mai trebui să se împrumute de pe nervoasele pieţe financiare, iar dependenţa faţă de partenerii europeni, cărora oricum le-a cam pierit cheful de salvare, s-ar reduce considerabil. Grecia s-ar îndatora mai mult la propria populaţie şi mai puţin în străinătate. Cu toate acestea, scriu jurnaliştii, exemplele Argentinei şi Californiei – care au introdus în circulaţie “bonos”, respectiv “I.O.U” – demonstrează că moneda paralelă nu e cea mai fericită opţiune. La un calcul rapid, specialiştii eleni admit faptul că “Geuro” ar presupune destulă cheltuială şi că posibilitatea de a bate propria monedă n-ar mai încuraja guvernul să economisească atât de mult.  Răspunderea comună pentru datoriile de stat nu rezolvă problema zonei Euro. Ediţia online a publicaţiei “Financial Times Deutschland” explică, pe larg, de ce n-ar trebui să devină Europa o uniune a datoriilor. “Cine pronunţă A trebuie să pronunţe şi B şi să înveţe lecţia după următorul diagnostic: spaţiul individual de manevră privind gradul de îndatorare a unei ţări este mult mai mic în interiorul zonei Euro comparativ cu statele din exteriorul acesteia. Dar nu-ţi poţi mări spaţiul de manevră prin cumularea tuturor datoriilor deoarece, structural, riscurile nu sunt împărţite în mod egal. Mai degrabă guvernele naţionale ar trebui să controleze acest lucru”, conchide FTD.

Comparaţii deplasate  -Criza scoate în evidenţă rolul Germaniei, notează “Die Presse.com”. Comparaţiile cu perioda nazistă au devenit cântecul care acompaniază rolul central al Berlinului în Europa. Publicaţia electronică porneşte de la un articol apărut în ziarul “Il Giornale”, parte a imperiului mediatic Berlusconi, în care comentatorul fabulează pe marginea unei Italii situate, de multă vreme, nu în Europa, ci în cel “de-al patrulea Reich”. Dar, în ultimii trei ani, Angela Merkel a devenit imună la durere. Considerat “paznicul Europei”, cancelarul german a fost deseori taxat din cauza strategiilor sale privind rezolvarea crizei, în multe cazuri prin planuri de austeritate. Dar, ca putere economică, iată că Germania iese întărită din criză. În timp ce forţa Franţei slăbeşte, iar Italia, Spania sau Grecia achită dobânzi usturătoare, dobânzile germane sunt la cel mai mic nivel înregistrat în ultimele luni, iar exporturile merg bine. Modelul german trezeşte atât admiraţia, cât şi invidia vecinilor. Deutsche Welle.

Care ar putea fi următoarea problemă pentru Europa. Marea Britanie a avut întotdeauna o relaţie dificilă cu vecinii europeni, însă, în contextul euroscepticismului alimentat de criza zonei euro, chiar şi această relaţie dificilă ar putea atinge pragul minim prin retragerea definitivă a ţării din Uniunea Europeană, potrivit băncii nipone Nomura. Retragerea Marii Britanii din UE nu ar semăna nici pe departe cu o ieşire a Greciei din zona euro. Marea Britanie nu foloseşte euro şi are control asupra propriei politici monetare. Ieşirea ţării din UE ar afecta pieţele, chiar dacă impactul este încă dificil de cuantificat, afirmă Nomura. “Considerăm că posibilitatea tot mai ridicată pentru o relaţie mai liberă între Marea Britanie şi UE sau chiar pentru o retragere va genera îngrijorare economică şi politică, dar şi pe pieţele financiare”, notează banca niponă. Relaţia dintre Marea Britanie şi UE s-a înrăutăţit în ultimul an, mai ales din cauza discuţiilor pentru reglementare mai strictă a sectorului bancar la nivel european. Ministrul de Finnaţe britanic, George Osborne, a luptat pentru ca sectorul financiar al ţării, care asigură până la 14% din PIB, să nu fie supus unor noi reglementări bancare şi unei taxe pe tranzacţii financiare. Propunerea pentru o taxă pe tranzacţii financiare a fost aprobată, printre alte state, de Germania, Franţa, Spania şi Grecia. Încercările guvernului britanic de a redobândi controlul asupra chestiunilor legate de piaţa unică nu au avut succes până în prezent, afirmă Nomura, avertizând că opoziţia partenerilor europeni în privinţa unor noi concesii ar putea duce la o rupere a legăturilor. În timp ce criza conduce la o integrare mai puternică în Europa, Marea Britanie şi-ar putea pierde atuurile în negocierile pentru reforma tratatului UE. Spre exemplu, dacă Banca Centrală Europeană ar decide că este necesară o integrare fiscală mai puternică şi o uniune bancară pentru a preveni o prăbuşire a zonei euro, Marea Britanie ar putea rămâne pe dinafară. Ziarul Financiar.

Capitalul fuge peste Ocean. Companiile mari încep să-şi retragă banii din Europa, de teama unei destrămări a eurozonei. Zeci de miliarde de euro au fost transferate anul acesta în conturi din SUA. Premierul de la Roma a avertizat la Berlin: italienii încep să-i urască pe germani, după opoziţia Berlinului la unele măsuri anticriză care ar ajuta Italia. Berlinul a ripostat. „Tonul dezbaterii a devenit periculos. Trebuie să avem grijă ca Europa să nu se rupă”, avertiza ministrul de Externe german, Guido Westerwelle. În acelaşi timp, şeful Eurogrupului, Jean Claude Juncker, care a ocolit de multe ori răspunsul franc la întrebarea: „Ce se întâmplă dacă Grecia nu mai rezistă în zona euro ?”, a revenit săptămâna aceasta şi a spus că ieşirea Greciei nu e de dorit, dar „e gestionabilă”. Frica de scindare a zonei euro nu e nouă, dar se adânceşte, iar îngrijorările din pieţe se simt tot mai apăsat în deciziile de afaceri. Companiile îşi retrag banii din Europa pe măsură ce încrederea în euro se estompează, iar  marile grupuri se tem de o prăbuşire a zonei euro astfel că transferă miliarde de euro în Statele Unite. Compania olandezo-britanică Shell a anunţat că va transfera 15 miliarde de euro – majoritatea rezervelor sale în numerar -, iar altele îi vor urma exemplul, scrie cotidianul austriac, „Kurier”, citat de Presseurope. Ultimele calcule arată că, între decembrie 2011 şi mai 2012, investitorii din Statele Unite şi-au repatriat din Europa aproape 50 de miliarde de dolari (aproximativ 40,2 miliarde de euro). Acesta reprezintă cel mai mare aport de flux de numerar în Statele Unite din 1999 şi până acum. Integral in Adevarul.

Grecia a declanşat cea mai amplă operaţiune împotriva imigranţilor ilegali. Human Right Watch a denunţat ferm astăzi operaţiunea declanşată de autorităţile din Grecia împotriva imigranţilor fără documente legale, operaţiune care, potrivit organizaţiei neguvernamentale, nu are nicio bază legală. “Grecia are dreptul să-şi aplice legile privind imigraţia şi, după o procedură justă, de a-i expulza pe cei care nu au documente legale pentru şederea în ţară”, a afirmat Benjamin Ward, director adjunct al secţiei Europa şi Asia centrală din cadrul HRW, citat de AFP. “Ţara nu are dreptul să trateze oamenii ca pe nişte infractori sau să presupună că au un statut ilegal din cauza rasei sau a etniei”, a adăugat el. De săptămâna trecută, poliţia greacă a început o operaţiune supranumită “Xenios Zeus”, la care participă peste 4.500 de agenţi şi în cursul căreia au fost efectuate circa 7.000 de arestări. Dintre aceştia, circa 2.000 au fost transferaţi în centre de detenţie în vederea expulzării. Un grup de aproape 90 de pakistanezi a fost repatriat duminică sub escortă armată. Majoritatea imigranţilor arestaţi au fost transferaţi în regiunea de nord-est, la graniţa cu Turcia, punct de trecere obişnuit al migranţilor ce vin din Asia cu destinaţia Europa occidentală. “Nu vom permite ca oraşele noastre, ţara noastră, să fie ocupate şi să devină ghetouri ale imigranţilor”, a avertizat ministrul pentru Oridne Publică, Nikos Dendias. Acesta a subliniat că, pe fondul unui fenomen care ia amploare, autorităţile elene vor să construiască opt noi centre de detenţie pentru imigranţi numai la Atena.Aproape 100 de imigranţi traversează ilegal graniţa dintre Grecia şi Turcia în fiecare zi. Aproape un milion de imigranţi s-ar afla pe teritoriul Greciei, ţară cu o populaţie de circa 11 milioane. EVZ

Un raport care zguduie companiile farmaceutice: Medicamentele voastre fac mai mult rău. ndustria farmaceutică, care câştigă anual miliarde de lire sterline, a creat şi introdus pe piaţă, în ultimul deceniu, medicamente noi, care au adus pacienţilor prea puţine beneficii şi au produs destul de mult rău, afirmă experţii. Afirmaţia potrivit căreia există “o criză inovativă” în domeniul medicamentelor din cauza greutăţii cu care se descoperă medicamente noi şi a cheltuielor mari pe care le implică aceasta este doar un mit, promovat de o industrie preocupată în principal de marketing, adaugă oamenii de ştiinţă. Faptul că numărul de medicamente noi brevetate în fiecare an se menţine constant – între 15 şi 25 – contrazice afirmaţiile industriei farmaceutice. Dar majoritatea medicamentelor noi aduce modificări minore celor deja existente şi urmăreşte să cucerească un mic segment de piaţă, nu să ofere inovaţii terapeutice reale. Studii independente arată că 85-90% din medicamentele noi oferă beneficii minime faţă de tratamentele existente, iar unele – cum ar fi analgezicul Vioxx şi Avandia, pentru tratarea diabetului – au avut efecte secundare grave, care au dus la retragerea lor. Profesorul Donald Light, de la Universitatea de Medicină din New Jersey şi Joel Lexchin, de la Universitatea York din Toronto, scriu în British Medical Journal că situaţia a rămas neschimbată în ultimii 50 de ani. Stimulentele pentru crearea de medicamente sunt greşite şi au distorsionat comportamentul industriei. “Aceasta este adevărata criză de inovaţie: cercetarea farmaceutică rezultă în variaţii în general minore ale medicamentelor existente şi majoritatea medicamentelor noi nu se dovedeşte superioară în testele clinice. De asemenea, ele au provocat o epidemie de reacţii adverse, care a făcut să crească costurile asistenţei medicale la nivel naţional”, afirmă ei. Se cheltuie mai mult pentru marketing (25% din venituri) decât pentru descoperirea de molecule noi (1,3%). Industria farmaceutică susţine că introducerea unui medicament nou pe piaţă costă un miliard de lire, sumă exagerată şi imposibil de suportat. Autorii articolului mai spun că fondurile pentru cercetare au sporit considerabil între 1995 şi 2010, cu aproape 34,2 miliarde de dolari, dar veniturile au crescut de şase ori mai mult, cu 200,4 miliarde de dolari. Companiile evită să pomenească de acest “extraordinar câştig”, pentru că până la 80% din cheltuieli sunt destinate publicităţii, afirmă autorii, care fac apel la autorităţile în domeniu din întreaga lume să nu mai acorde licenţe medicamentelor noi cu valoare terapeutică scăzută. Ei sugerează acordarea de premii substanţiale în bani pentru descoperirea unor agenţi terapeutici cu adevărat noi, în locul protejării brevetelor. Agenţia Europeană pentru Medicamente, care autorizează medicamente în Marea Britanie şi Europa, păstrează secrete anumite date despre siguranţa şi eficacitatea lor. Şi aceasta în pofida faptului că, în decurs de 10 ani, s-au emis avertismente privind siguranţa folosirii pentru 29% din agenţii biologici noi aprobaţi de Agenţie. Integral in Capital.

Advertisements