Ştiri Europene – 4 Septembrie 2012 / Leul, cea mai depreciată monedă din UE.

Posted on 04/09/2012 by

3


Wall Street Journal: Urmează o toamnă plină de evenimente dramatice, după liniştea din vară. Pieţele financiare au fost surprinzător de liniştite înaintea unei toamne care ar putea fi plină de evnimente economice, financiare şi politice dramatice, potrivit cotidianului american Wall Street Journal (WSJ). Managerii fondurilor de investiţii afirmă că liniştea recentă ascunde incertitudine, iar în acest timp îşi pregătesc portofoliile pentru o posibilă creştere a pieţelor, dar şi pentru a rezista unor şocuri variind de la problemele din Europa la noi măsuri de relaxare monetară din partea băncilor centrale şi schimbări la conducerea celor mai mari două economii ale lumii, SUA şi China. “Cu siguranţă nu ignorăm posibilitatea unei evoluţii negative a pieţelor”, a afirmat Tahnoon Pasha, director executiv la Aviva Investors pentru investiţii în acţiuni şi instrumente financiare cu venit fix pe pieţele Asia. Discursul ţinut vineri de preşedintele Rezervei Federale americane (Fed), Ben Bernanke, a reprezentat, într-un fel, startul noului sezon, scrie WSJ. Bernanke a apărat politicile monetare ale Fed şi a alimentat aşteptările pentru noi măsuri de stimulare economică, susţinând acţiunile companiilor americane, cotaţia aurului, petrolului şi preţurile titlurilor pe zece ani ale Trezoreriei SUA. Comentariile lui Bernanke reprezintă doar vârful aisbergului în privinţa impactului pe care băncile centrale probabil îl vor avea asupra pieţelor. În Europa, investitorii aşteaptă ca preşedintele Băncii Centrale Europene (BCE) să se ridice la înălţimea promisiunilor de a face “tot ce este necesar” pentru a salva euro.Unii investitori au interpretat anunţul de sâmbătă din China prinvind contracţia activităţii industriei prelucrătoare în august ca pe un semn că Beijingul va suplimenta măsurile de stimulare, considerate modeste până în prezent. Această săptămână marchează începutul toamnei în SUA şi Europa, când investitorii revin din vacanţa de vară şi reiau tranzacţiile cu un ochi spre propriile rezultatele financiare de sfârşit de an. Volumele de tranzacţionare ar trebui să crească, la fel şi volatilitatea, notează WSJ. Investitorii îşi fac calcule dacă actualele creşteri sunt sustenabile. Câştigă tot mai mult teren opinia că dacă liderii politici şi băncile centrale nu se ridică la nivelul aşteptărilor pieţei, ar putea avea loc o altă rundă de vânzare masivă de active. Pe termen scurt, noutăţile sunt aşteptate mai ales din Europa, cu o reuniune a BCE joi, care ar putea aduce mai multă claritate în privinţa programului de achiziţie de obligaţiuni, urmată săptămâna viitoare de o decizie a Curţii Constituţionale a Germaniei privind legalitatea Mecanismului European de Stabilitate. După mai mulţi ani de aşteptare în privinţa situaţiei din Europa, investitorii nu sunt convinşi că o soluţie definitivă este aproape. “Nu că m-aş aştepta la politici hotărâte, dar sper să văd mai multă transparenţă în privinţa a ceea ce va urma”, a declarat Tim Schroeders, manager de fond la Pengana Capital din Melbourne, care administrează active de 1 miliard de dolari. Schroeders a declarat că îşi menţine expunerea pe anumite active riscante, dar în acelaşi timp rămâne la investiţii ce pot fi uşor tranzacţionate şi evită acţiunile cu lichiditate scăzută, întrucât se aşteaptă ca volatilitatea să rămână ridicată până la sfârşitul anului. “După septembrie vom avea probabil o nouă confirmare că Europa poate să amâne orice restructurare majoră, cu efect pozitiv asupra pieţelor financiare pe termen scurt”, a declarat James White, analist la First State Investments, companie care administrează active de 148,8 miliarde de dolari. Articolul 0riginal din WSJ, integral aduce Ziarul Financiar.

Leul, cea mai depreciată monedă din UE. Și anul nu s-a terminat. În 2012, leul a fost moneda care s-a depreciat cel mai puternic față de celelalte monede din zona euro, reușind să întreacă și deprecierea forințului. Perspectivele pentru final de an nu sunt nici ele bune, apropierea alegerilor fiind la rândul său un nou motiv de depreciere. „Leul este singura monedă din UE – şi printre puţinele din lume- care marchează o scădere comparativ cu Euro după primele opt luni din an. La nivelul monedelor din Europa, leul a fost depăşit doar de Dinarul Sârbesc, care a înregistrat pe pieţele financiare cea mai mare depreciere faţă de Euro în aceeaşi perioadă”, a arătat Victor Safta, Director General Noble Securities, sucursala România, membru al grupului financiar european Getin Noble Bank Groups of Companies & Getin Holding. Euro a intrat, încă de anul trecut, pe un trend de depreciere,  în special faţă de valutele majore, în primul rând din cauza crizei datoriilor suverane, rămasă încă fără soluţii şi cu risc de contagiune; monedele din UE s-au comportat diferit în funcţie de elementele interne ale fiecărei ţări. Astfel, forintul maghiar a atins minime istorice la începutul acestui an, pe fondul tensiunilor din Ungaria şi al disputelor dintre guvernul de la Budapesta şi FMI; ulterior, pieţele financiare au înregistrat o corecţie, moneda intrând pe o pantă de apreciere, fiind susţinută în ultimele luni de perspectiva unui nou acord financiar al Ungariei cu instituţiile internaţionale. După primele opt luni ale anului, forințul marchează cea mai mare creştere faţă de Euro, respectiv de 9,11% (la 31 august comparativ cu începutul lunii ianuarie). În aceeaşi perioadă, Zlotul Polonez s-a apreciat cu 6,58% comparativ cu Euro, guvernul de la Varşovia anticipând o creştere economică de 2,5% în 2012 şi de 2-2,5% în 2013. Euro s-a depreciat  în acest an cu 6,46% faţă de coroana suedeză şi cu 5% faţă de lira sterlină; Cehia a păstrat încrederea investitorilor, coroana cehă <> de pe urma devalorizării Euro şi întărindu-se cu 2,77% faţă de moneda Europeană, deşi Cehia este în recesiune.  La polul opus al aprecierilor faţă de moneda Europeană se află Leul: moneda naţională a marcat în acest an o depreciere, în special pe fondul mişcărilor de pe scena politică, ajungând la minime istorice în timpul turbulenţelor politice din această vară. În pofida unor indicatori economici mai buni decât cei ai altor ţări, cu toate că BNR a sprijinit moneda naţională prin mecanismele specifice şi  chiar dacă Leul a recuperat recent o parte din devalorizarea suferită, moneda naţională marchează la 31 august o  depreciere de 3,68% în raport cu Euro, faţă de luna ianuarie. “Pieţele financiare rămân <> în 2012 în ceea ce priveşte Leul, din perspectiva alegerilor parlamentare din decembrie şi a unor tensiuni politice nerezolvate complet. În contextul actual, ne aşteptăm ca Leul să rămână destul de volatil până la sfârşitul anului, în funcţie de evenimente fiind posibilă reluarea scenariului de depreciere şi, respectiv, intervenţie a BNR”, a precizat Victor Safta.Integral in Capital.

Revista Presei de la RFI. Le Point – SOS-ul Andaluziei. Andaluzia, regiunea cea mai populată a Spaniei, a anunţat că cere “un avans” de un miliard de euro, înainte de punerea pe picioare a mecanismului de ajutorare a regiunilor. Devine astfel cea de-a patra regiune a ţării care solicită ajutorul statului. “În aşteptarea definirii condiţiilor în care regiunile pot avea acces la fondurile menite să le susţină, Andaluzia doreşte acest avans, pentru a dispune de lichidităţi”, a declarat jurnaliştilor din Sevilla unul dintre responsabilii Guvernului andaluz, Susana Diaz. Regiunile, care apasă greu asupra bugetului central al sănătăţii şi educaţiei se confruntă cu dificultăţi financiare grave şi asta încă de la explozia bulei imobiliare, în 2008. În iulie, regiunea Murcia a lansat şi ea un apel pentru a primi ajutor financiar de la centru. Calculase că ar avea nevoie de 300 de milioane de euro. Săptămâna trecută, două regiuni importante pentru economia spaniolă i-au urmat exemplul: Catalonia, care va solicita peste cinci miliarde de euro şi regiunea Valencia, ai cărei oficiali au precizat că au nevoie de peste 4,5 miliarde. Apoi, ar putea găsi încă un miliard prin alte mijloace. În cazul Andaluziei, oficialii nu au dorit să ofere o cifră a cererii totale pe care ar putea-o formula regiunea, dar în primul trimestru, datoria publică andaluză era de 15,4 miliarde de euro (adică 10,6% din PIB-ul său). Or, în cel de-al doilea trimestru, regiunea trebuie să ramburseze 1,6 miliarde de euro. Oficialii din Andaluzia dau asigurări totuşi că nu au luat încă o decizie referitoare la o cerere de ajutor din fondul creat de statul central. Ei au indicat că nu elimină această posibilitate şi recunosc că băncile fac presiuni ca o asemenea cerere să fie formulată. Fondul, dotat cu 18 miliarde de euro, va fi operaţional săptămânile următoare, promitea vineri ministrul spaniol al Economiei, Luis de Guindos. El asigura şi că suma este “suficientă” pentru a ajuta toate regiunile care formulează cereri.

AFP: O remaniere guvernamentală iminentă în Marea Britanie. Premierul David Cameron, aflat într-o situaţie dificilă la jumătatea mandatului, ar putea anunţa chiar de marţi cea mai importantă remaniere a Guvernului său de coaliţie. Downing Street a refuzat deocamdată să facă orice comentariu. Remanierea nu ar trebui să atingă totuşi “pilonii” Guvernului de coaliţie format de conservatorul Cameron cu liberal-democraţii, în mai 2010. Ministrul Bugetului, George Osborne, extrem de nepopular sau şeful diplomaţiei, William Hague, îşi vor păstra posturile, scriu ziarele britanice. Potrivit cotidianului The Daily Telegraph, apropiat de Putere, principalele schimbări sunt prevăzute în tabăra conservatoare, nu în cea liberal-democrată. Speculaţiile se referă la o posibilă plecare a ministrului conservator al Justiţiei, Kenneth Clarke, un proeuropean, mai ales că premierul trebuie să facă faţă presiunilor euroscepticilor din partidul său. David Cameron promisese că va profita de începutul sesiunii de toamnă, pentru a pune capăt tergiversărilor care frânează dezvoltarea ţării, în special în materie de educaţie şi locuinţe.

REUTERS: Sirienii care fug de război încep să ajungă în Europa.  Ali Jamal a călătorit mii de kilometri-pe jos, cu trenul, cu maşina-pentru a fugi de violenţele din Siria. Jomaah şi-a ascuns familia într-o rulotă, pentru a o aduce ilegal în nordul Europei. Acum ei se află în siguranţa în Suedia şi fac parte din cele câteva mii de sirieni care reuşesc să scape de controalele de la frontierele europene. Există tot mai multe solicitări ca Europa să formuleze o soluţie concretă la criza refugiaţilor din Siria. Circa 200 de mii de sirieni au fugit deja în Iordania, Irak, Liban şi mai ales Turcia. De acolo, cei care au bani reuşesc să treacă graniţa în Grecia şi speră că vor obţine azil undeva prin nordul Europei. Doar Suedia, aflată la 2.500 de kilometri de frontiera europeană a Turciei, se aşteaptă să primească anul acesta 17 mii de sirieni. Asta reflectă o tendinţă în creştere a ceea ce se întâmplă pe întregul continent. La fel ca Jomaah, care a cheltuit mii de dolari închiriind un minivan şi un şofer în Turcia, care să îi ducă în Europa şi alţi sirieni dau puţine detalii despre odiseea lor clandestină. Dar sirienii consideră asta ca fiind unica soluţie de a scăpa de pericol, de vreme ce vizele impuse pentru călătorii în UE o transformă într-o misiune imposibilă. Statisticile combinate ale celor 27 de state membre nu dau o imagine clară a migraţiei siriene în interiorul blocului european. Dar cererile de azil în Germania au crescut considerabil în primele şapte luni ale anului-2.246, în timp ce Marea Britanie şi alte câteva ţări raportează şi ele cifre în creştere, potrivit Eurostat. De teama trecerilor ilegale de frontieră, Grecia şi-a sporit numărul de patrule de la graniţa cu Turcia. Agenţia europeană de control Frontex a raportat că în primele şase luni ale anului au fost prinşi de 12 ori mai mulţi sirieni care încercau să treacă graniţa. Chiar dacă 2.400 au fost prinşi, alţi 12.300 au reuşit să ajungă în UE şi să ceară azil. Iar cifra e posibil să fie mai mică decât în realitate, din cauza întârzierilor în compilarea de date şi a faptului că nu toţi se înregistrează. RFI.

Armenia, pregătită de război cu Azerbaidjanul. Armenia a avertizat, ieri, că este pregătită de „război“, pe fondul puternicelor tensiuni cu statul vecin Azerbaid­jan, care au fost exacerbate după ce Baku a graţiat şi promovat un ofiţer azer condamnat pe viaţă în Ungaria pentru decapitarea unui militar armean, informează AFP.  „Nu dorim războiul, însă dacă suntem constrânşi, ne vom bate şi vom câştiga”, a declarat preşedintele Serj Sarkisian, într-un comunicat difuzat luni pe site-ul său. Preşedintele azer, Ilham Aliev, l-a graţiat pe Ramil Safarov la revenirea acestuia în ţară vineri, după extrădarea din Ungaria, unde îşi ispăşea pedeapsa pentru crima comisă în 2004, în timpul unui stagiu organizat de NATO la Budapesta pentru militari din fosta URSS. Şeful statului armean a denunţat Azerbaidjanul drept „un stat în care se ordonă ilegal punerea în libertate şi unde este glorificat public orice ticălos care a omorât oameni numai pentru faptul că sunt armeni”. Erevan şi Baku îşi dispută de mulţi ani controlul asupra enclavei armene Nagorno-Karabah, alipită la Azerbaid­jan în epoca sovietică. Şi Budapesta a luat poziţie faţă de graţierea ofiţerului azer. Guvernul ungar l-a convocat duminică pe ambasadorul Azerbaidjanului pentru a-i prezenta un protest. „Ungaria consideră inacceptabil şi condamnă faptul că Ramil Safarov a fost graţiat”, a reacţionat Guvernul conservator condus de Viktor Orban într-un mesaj transmis ambasadorului Azerbaid­janului în capitala ungară Vilayat Guliyev. La rândul său, Peter Szijjarto, ministru ungar fără portofoliu însărcinat cu Afaceri Internaţionale, a îndepărtat zvonurile vehiculate de presa ungară cu privire la o legătură între repatrierea lui Safarov şi un eventual împrumut în valoare de câteva miliarde de euro pe care Azerbaid­janul ar fi propus să îl acorde Ungariei. Adevarul

Săracii pensionari germani. Ministrul federal al muncii von der Leyen trage un semnal de alarmă în privinţa pensiilor viitoare. Planurile ei de combatere a sărăciei seniorilor sunt însă criticate atât de Opoziţie cât şi de membrii Puterii. Şoc – noile tabele de pensii” aşa sună titlul de deschidere în ultima ediţie a publicaţiei bulevardiere “Bild am Sonntag”. Pe baza unor cifre şi modele de calcul folosite în Ministerul Muncii, persoanele cu un salariu brut de 2500 de euro şi o vechime în muncă de 35 de ani, vor primi, începând cu anul 2030, o pensie de numai 688 de euro. Suma reprezintă exact graniţa “oficială” de la care începe sărăcia în Germania. Vârstnicii care nu dispun de minimum necesar pentru a supravieţui, beneficiază de o “asigurare de bază” – obţinută din impozitele încasate de stat, menită a garanta existenţa demnă a seniorilor.  Sărăcia nu ameninţă doar casnicele, salariaţii fără normă întreagă sau pe cei cu lefuri mici, ci aproape pe toţi cei care lucrează astăzi în Germania – acesta este mesajul lansat de Ursula von der Leyen. Germanii, susţine ministrul federal al Muncii, ar avea nevoie urgentă de “asigurări suplimentare la bătrâneţe, pentru a evita sărăcia la apusul vieţii.” În fond, problema nu este nouă  – vina se regăseşte într-o realitate care ar trebui să bucure: în medie, speranţa de viaţă creşte în Germania. Ceea ce însă implică şi o perioadă mai lungă în care seniorii primesc pensiile din fondul comun de stat. Guvernul federal planifică reducerea treptată a raportului dintre nivelul pensiei şi venitul salarial, de la 51 de procente în prezent la 43 la sută în anul 2030. Dacă un salariat “normal” – deşi o treime din angajaţii germani câştigă mai puţin de 2500 de euro, precum în exemplul iniţial – trebuie să se aştepte la o pensie echivalentă cu ajutorul social, atunci “viitorul tinerei generaţii se află de pe acum în joc”, după cum a formulat ministra germană de resort. Nu doar nivelul scăzut al pensiilor ridică probleme, ci şi inechitatea: chiar şi cei care nu au muncit deloc sau au contribuit foarte puţin la fondul de pensii, beneficiază totuşi de o “asigurare de bază”. Ce rost are atunci să munceşti zi de zi, când pensiile vor fi identice cu ale celor care au preferat să se odihnească o viaţă întreagă? Soluţia pe care o propune von der Leyen este un “surplus”: pensiile mici pot fi suplimentate până la 850 de euro lunar, pentru cei care au contribuit ani la rând la fondul de pensii dar care pot dovedi că au încheiat şi o asigurare privată pentru seniori. Suplimentul propus de oficialul german ar urma să fie finanţat din bugetul asigurărilor de pensii. Propunerea este însă criticată chiar şi de către membrii ai partidului din care face parte von der Leyen. Tocmai pentru că tinerii nu mai pot spera la pensii decente, este greşit să le ceri să plătească şi mai mult la asigurările de pensie, scrie Jens Spahn din cadrul fracţiunii tinere a CDU/CSU din Bundestag, pe pagina sa de Facebook. Ca o primă reacţie la situaţia îngrijorătoare, tânărul creştin-democrat se declară în favoarea “unei pensii de bază finanţată din încasările de la impozit. ” Introducerea unei pensii suplimentare, în forma propusă de von der Leyen, este respinsă şi de liberali, membrii ai coaliţiei de guvernământ de la Berlin. “Nu există, în acest sens, nici un fel de înţelegere în contractul de guvernare”, anunţa şeful grupului democrat-liberal din Bundestag, Rainer Brüderle, citat de săptămânalul “Focus”. Vicepreşedintele FDP din Camera Inferioară a Parlamentului, Heinrich Kolb, anunţa că o astfel de pensie ar depăşi fondurile de care dispune Casa de Pensii. Integral la Deutsche Welle

Advertisements