Ştiri Europene – 19 Octombrie 2012 / La Bucureşti, Merkel l-a girat pe Băsescu

Al 22-lea summit UE de la izbucnirea crizei scoate în evidenţă luptele din interiorul Europei în timp ce FMI cere bailout-uri pentru Spania şi Italia. Într-o atmosferă de calm aparent pe pieţe, dar una încinsă de proteste antiausteritate la Atena, şefii de state şi de guverne din UE au dat ieri startul unui summit de două zile, primul care de foarte mult timp nu este catalogat drept o reuniune de criză. Cu toate acestea se anunţă o luptă grea între Franţa şi Germania pe tema formării unei uniuni bancare, Parisul preferând un proces rapid în timp ce Berlinul nu se grăbeşte. Dar summitul “de etapă”, al 22-lea de la începutul crizei, nu va aduce, probabil, vreo decizie concretă, cu toate că FMI a îndemnat Spania şi Italia să ceară rapid ajutor. În ceea ce este considerată a fi una dintre cele mai importante decizii luate de la începutul crizei datoriilor, liderii UE au hotărât în iunie ca BCE să devină până în ianuarie 2013 supraveghetorul suprem al băncilor din zona euro, primul pas spre crearea unei uniuni bancare. Însă obiectivul pare deja compromis. Cel puţin cinci state din zona euro, în frunte cu Germania, vor să prelungească termenul deoarece preferă un proiect de calitate şi nu unul rapid, spun mai mulţi oficiali ai uniunii monetare, citaţi de The Wall Street Journal. Analiştii spun că discuţiile de la acest summit nu fac decât să evidenţieze divi­ziunile profunde privind hotă­rârile importante care trebuie luate în lunile următoare. “Trebuie să începem rapid execuţia planului. Europa nu-şi mai poate permite să întârzie”, a afirmat preşedintele francez François Hollande, avertizând că eforturile de a stopa criza vor fi în zadar dacă UE nu-şi respectă angajamentele. El a cerut statelor partenere să insiste pe uniunea bancară, să asigure ajutor economic ţărilor care au probleme în a reduce deficitul bugetar şi să demonstreze pieţelor că Grecia poate rămâne în zona euro dacă nu-şi încalcă promisiunile, notează Bloomberg. Liderii europeni au decis în iunie să înceapă cu o supraveghere unică a băncilor şi să discute mai târziu despre cine şi cum va plăti costurile salvării instituţiilor de credit. “Dacă uniunea bancară ar fi votată în actuala formă, cu siguranţă că ne-am împotrivi”, a declarat premierul ceh Petr Necas. El a cerut asigurări solide că supravegherea comună nu va încuraja investitorii să-şi mute banii în altă parte. Aceste temeri sunt împărtăşite şi de statele UE din Europa de Est care nu fac parte din zona euro. Aceste ţări sunt îngrijorate că supravegherea unică va crea un decalaj major de competitivitate între băncile vestice şi cele din regiune, din statele care încă mai au bănci proprii. De lansarea supreveghetorului bancar depinde momentul în care ESM, mecanismul permanent de bailout al zonei euro, poate începe să recapitalizeze direct băncile. “Nu putem pune cu uşurinţă supravegherea bancară în sarcina BCE. Supravegherea bancară este o condiţie necesară, dar nu suficientă, pentru ajutarea directă a băncilor prin intermediul fondurilor europene”, a spus ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble. Integral  in Ziarul Financiar

Compromis între Franţa şi Germania asupra supervizării bancare. Progresele înregistrate de Grecia, salutate de liderii zonei euro. Liderii europeni au ajuns joi seara la un compromis asupra calendarului şi extinderii supervizării bancare în zona euro, un subiect care afecta relaţiile dintre Franţa şi Germania. Totodată, liderii zonei euro au “salutat progresele înregistrate de Grecia în vederea redresării programului de ajustare”. Liderii europeni au ajuns joi seara la un compromis asupra calendarului şi extinderii supervizării bancare în zona euro, un subiect care afecta relaţiile dintre Franţa şi Germania. Totodată, liderii zonei euro au “salutat progresele înregistrate de Grecia în vederea redresării programului de ajustare”. nsă Germania şi-a exprimat pe loc reticenţele asupra calendarului, catalogându-l ca “nerealist”. După mai multe ore de negocieri joi seara, Franţa şi Germania au ajuns, până la urmă, la un compromis, şi anume Berlinul obţine o aplicare graduală a mecanismului, iar Parisul obţine ca supervizarea să se aplice celor 6.000 de bănci din zona euro, ci nu doar celor mai importante. Acest lucru înseamnă că băncile regionale germane vor fi şi ele supuse mecanismului de supervizare, spre deosebire de ceea ce dorea Berlinul, dar începând abia din ianuarie 2014, a anunţat o sursă guvernamentală franceză. În Germania sunt prevăzute alegeri legislative în septembrie 2013. Angela Merkel, care îşi va pune mandatul în joc, trebuie să ţină cont de o opinie publică tot mai ostilă ideii de a ajuta ţările din zona euro aflate în dificultate. “Solicitările (preşedintelui francez Francois) Hollande erau atât de puţin realiste, încât exista un risc ca acest lucru să se întoarcă împotriva lui. În orice caz, scenariul cel mai optimist nu va permite o intrare în vigoare înainte de vara lui 2013”, a apreciat un diplomat european mai apropiat de poziţia germană. Problema supervizării bancare este foarte sensibilă, deoarece ea reprezintă condiţia ca o recapitalizare directă a băncilor prin intermediul MES să fie efectuată fără să sporească datoria ţărilor. Acest mecanism trebuie să împiedice ca crizele bancare să se transforme într-o criză a datoriei. El interesează Spania, care trebuie să îşi salveze sectorul bancar şi care a obţinut în acest sens o linie de credit în valoare de 100 de miliarde de euro. Inegral la Mediafax.

Der Spiegel: Merkel respinge planurile lui Hollande.  Succes de negociere pentru Angela Merkel: Autoritatea pentru supraveghere bancara nu va intra in vigoare la inceputul lui 2013 asa cum dorea presedintele francez Francois Hollande. A fost un conflict deschis intre cancelarul german si seful de la Elysee. Dar dupa cearta dintre cei doi, liderii europeni au reusit sa ajunga la un compromis. Cadrul legal sa fie gata pana la sfarsitul anului, dar punerea in practica a planului ar urma sa aiba loc “in decursul anului 2013”, se arata in documentul final al summitului de la Bruxelles. “Autoritatea bancara nu este o institutie ce poate fi construita in doua luni. Nu ar trebui sa dezamagim pietele financiare facand iarasi planuri mult prea din scurt”, a spus Angela Merkel dupa prima noapte de Consiliu European. Francois Hollande s-a aratat si el multumit in fata presei, desi impreuna cu premierul spaniol semnase chiar un memorandum bilateral saptamana trecuta care prevedea necesitatea intrarii in vigoare a autoritatii de supraveghere inca de la finele acestui an. Inaintea summitului, Merkel si Hollande s-au provocat public pe aceasta tema. In special presedintele francez a scos securea razboiului in declaratiile sale. El a atacat-o pe Merkel in mai multe interviuri acordate presei internationale miercuri, iar in ziua Consiliului a precizat ca tema de discutie ar fi uniunea bancara, nu cea fiscala. Hollande a spus deschis ca Angela Merkel taraganeaza proiectul din cauza alegerilor parlamentare din tara sa de anul viitor. Si alte state au avut rezerve in fata planurilor franceze. Premierii suedez si ceh au declarat la unison ca vor sa cunoasca detaliile legale ale proiectului inainte de a il putea aproba. Autoritatea bancara va controla direct 6000 de banci mari ale zonei Euro, dar trebuie sa fie aprobata de toate cele 27 de tari membre. Franta si Spania pusesera crearea acestei structuri drept conditie pentru finantarea directa a bancilor in dificultate cu fonduri din Mecanismul de Stabilitate. Prin acordul de aseara, Merkel va putea amana operatiunea, cel putin teoretic, pana dupa alegerile parlamentare din Germania.

Le Figaro: Francois Hollande a reusit in iunie sa obtina o victorie in fata cancelarului german. Atunci, socialistul francez reusea sa impuna un pact de crestere economica in UE in valoare de 120 de miliarde. Aseara, la Consiliul European, lucrurile au stat altfel. Din data de 6 mai, Merkel si Hollande nu si-au mai dat mana in intalniri bilaterale. Ieri, inaintea lucrarilor Consiliului European, cei doi lideri marcanti ai Europei au avut un conflict deschis si o intalnire tensionata. Problema Frantei este insa ca nu isi poate permite sa intinda coarda prea mult avand in vedere finantele sale publice extrem de fragile. “Europa nu se conduce in doi”, spunea Hollande cu o zi inainte de summit. El vroia sa le convinga si pe tarile din afara zonei Euro ca ar fi in interesul lor sa aprobe planurile uniunii bancare in forma in care le doreste el. Rezultatul arata insa ca Francois Hollande nu are o pozitie puternica de negociere in aceasta perioada. Merkel nici nu a depus prea mult efort pentru a se impune si pentru a-si asigura sprijinul statelor non-euro. Nici cu noile sale aliante, Hollande nu a reusit prea multe. A avut o intalnire bilaterala cu Marian Rajoy, pana la sfarsitul anului va avea una si cu premierul italian. E o strategie de impresurare a Germaniei si de realocare a puterii pe care Berlinul o exercita in UE. Deocamdata fara succes. RFI

La Bucureşti, Merkel l-a girat pe Băsescu. Cancelarul federal Angela Merkel a venit la București, și-a făcut simțită prezența, a lăsat să se înțeleagă ceea ce voia să se înțeleagă, a votat noua conducere a Partidului Popular European (aproape aceeași, de altfel) precum și statutul modernizat al familiei conservatoare și a plecat. Pentru majoritatea jurnaliștilor străini aflați miercuri în Palatul Parlamentului, acreditați la Congresul PPE, subiectul cel mai important a fost întrevederea de 30 de minute a șefului Executivului de la Berlin, Angela Merkel, cu omologul spaniol Mariano Rajoy. Treizeci de minute care puteau, la fel de bine, să fie furate după amiezei de joi, când cei doi se revăd la summitul european de la Bruxelles. Demnitarul madrilen a încercat, probabil, să o convingă pe Merkel de cele pe care deja i le transmisese într-o convorbire telefonică purtată la începutul săptămâni – anume, să nu plece urechea la zvonuri. Pentru jurnaliștii români, în schimb, întreaga reuniune de lideri politici conservatori a gravitat în jurul celor circa zece minute petrecute de Merkel în particular cu președintele gazdă, Traian Băsescu. Cum nici Angela Merkel și nici Traian Băsescu nu s-au întreținut cu presa, bonusul la informațiile culese “din surse oficiale” au fost cele două vorbe de sprijin plasate de cancelarul federal în deschiderea discursului rostit în plenul Congresului EPP: “Vă mulţumesc pentru că m-aţi invitat aici, pentru a da un semnal, că peste tot în Europa democraţia are câştig de cauză. Preşedintelui României, Traian Băsescu, nu i-a fost niciodată frică să se gândească la viitor, chiar dacă măsurile pe care le-a luat nu au fost întotdeauna cele populare”. Restul discursului nu a prea mai stârnit interes printre ziariștii grăbiți să transmită redacțiilor citatul de preocupare națională, deși substanța mesajului adus popularilor de către șefa Executivului de la Berlin a stat în afara adresărilor protocolare și a complezențelor de familie politică, mai exact, printre aceste vorbe. Cu o zi înainte de a da piept, joi, la orele dimineții, cu adversarii politici din Bundestag și, mai apoi, cu omologii din Consiliul European, Merkel a căutat la București sprijinul colegilor din partidele europene afiliate grupului politic de centru-dreapta pentru marile dosare economice și financiare aflate în dezbatere la nivel comunitar – între care uniunea fiscală, disciplina bugetară sau soarta Greciei, aceleași teme prezente pe agendă la fiecare dintre summit-urile UE din anii scurși de la izbucnirea crizei. Solidaritate au cerut toți vorbitorii prezenți la Congresul PPE. “Solidaritate și echilibru” a cerut și Angela Merkel: “Trebuie să găsim soluții comune la criză, să rămânem uniți”. Soluția comună a conservatorilor, sub motto-ul “Mai multă Europa”, înseamnă un plus de disciplină bugetară, semănând cu proverbiala rigoare germană, transpusă în practică eventual printr-un superministru european propus de ministrul federal de Finanțe, Wolfgang Schäuble, și susținut de Angela Merkel. Un asemenea superministru cu drept de veto ar asigura încrederea pe care Berlinul o cere pentru a se implica mai generos în rezolvarea problemelor zonei euro.  De altfel, președintele Comisiei pentru Relația cu Uniunea Europeană din Parlamentul de la Berlin, Gunther Krichbaum, a subliniat importanța unei mai profunde stabilizări a zonei euro, prin recent adoptatul mecanism european de stabilitate, dar și prin pactul fiscal. Acesta din urmă, a precizat Krichbaum într-un interviu acordat pentru Deutsche Welle, “va genera norme obligatorii cu privire la limitarea datoriilor, pe care statele din zona euro – dar nu doar acestea – le vor introduce în constituțiile naționale. Astfel se obține mai multă stabilitate, dar se și recuperează din încrederea reciprocă. Suntem în plin proces de reformă și acest proces este una dintre cele mai mari provocări trăite vreodată de Europa”. “Știu ce-ai făcut astă vară” Vorbind despre solidaritate, trebuie remarcat (în alt context decât cel anterior, e drept) și atacul lansat de secretarul general al popularilor europeni, Antonio Lopez, la adresa socialiștilor, cărora le-a reproșat că și-au contramandat congresul programat la București pentru că le-ar fi fost rușine să vină în capitala României, după derulările politice din această vară. Conservatorii europeni, în schimb, îi susțin “pe cei ce doresc reforme în această țară, ce doresc progresul României”, a comentat Krichbaum, precizând: “Este și motivul pentru care am ales ca acest Congres să aibă loc la București și cred că am dat un semnal politic important. Vrem ca relațiile politice din România să evolueze spre bine”. L-am întrebat pe parlamentarul german – una dintre vocile care au luat atitudine în vara politică fierbinte a României – dacă mai crede că a fost vorba despre o lovitură de stat. “Un lucru e clar: nu a ajutat deloc imaginii României în Europa și în lume. Responsabilii politici își dau și ei, astăzi, seama că așa stau lucrurile. Au fost făcute greșeli – și le-au recunoscut. Important este ca privirea să fie orientată spre viitor. Așa ceva nu mai are voie să se repete. Sper că tuturor celor implicați le este clar. Lucrurile trebuie învățate să conviețuiască în mod elegant. Este o chestie de consolidare a culturii politice. Un partid care câștigă nu își poate atrage de partea sa toate puterile și instituțiile statului; trebuie să existe spațiu pentru o competiție elegantă a opiniilor”, a conchis Gunther Krichbaum, “să existe spațiu pentru o competiție elegantă a opiniilor”. Integral la Deutsche Welle

Tagged: Al 22-lea summit UE, În Europa, Europa 2012, Franta, Germania, Hollande, Mass-media, Merkel, UE, Zona Euro

Posted in: 2012 - Europa, Al 22-lea summit UE, În Europa, Der Spiegel, Deutsche Welle, Franta, Hollande, Le Figaro, Mass-media, Merkel, UE, Zona Euro